Stelică Morcov
| Stelică Morcov | |||||||||
| Date personale | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Născut | (74 de ani)[1] Azuga, România[1] | ||||||||
| Cetățenie | |||||||||
| Ocupație | luptător[*] | ||||||||
| Limbi vorbite | română | ||||||||
| Înălțime | 1,86 m | ||||||||
| Greutate | 93 kg | ||||||||
| Sport | lupte libere | ||||||||
| Titluri și realizări | |||||||||
| Jocuri olimpice | wrestling at the 1976 Summer Olympics – men's freestyle 90 kg[*] | ||||||||
| |||||||||
| Modifică date / text | |||||||||
Stelică Morcov[2] (n. , Mitoc, Botoșani) este un luptător român, laureat cu bronz la lupte libere la Montreal 1976. S-a clasat pe locul 5 la Campionatul Mondial din 1975 și a cucerit o medalie de bronz la Campionatul European din 1976.
Viața
[modificare | modificare sursă]Stelică Morcov s-a născut la 1 decembrie 1951, în comuna botoșăneană Mitoc, într-o familie cu 6 copii, 3 băieți și 3 fete, ca fiu al lui Petru și al Catincăi.
Cariera de luptător
[modificare | modificare sursă]Stelică Morcov și-a început cariera de luptător la Clubul Sportiv Nicolina din Iași în anul 1969 sub îndrumarea antrenorului Mircea Bîdiu. În 1972, a ajuns în armată la Dinamo București, unde pentru un an și două luni a lucrat cu antrenorul Radu Alexandru. După satisfacerea stagiului militar s-a întors la Nicolina pentru o perioadă scurtă. Din 1974 și-a început activitatea la Dinamo Brașov, „fratele” mai mic al clubului Ministerului de Interne, Dinamo București, sub îndrumarea maestrului Ioan Bătrân.
Pe plan intern a obținut titluri de campion și vicecampion național la categoria 90 de kilograme, la toate categoriile de vârstă:
- 1970, campion juniori;
- 1971, vicecampion tineret;
- 1972, 1973 și 1974 campion tineret și vicecampion seniori;
- 1975 și 1976, campion seniori.
Pe plan internațional, în 1972 a luat parte la Campionatul European de la Katowice (Polonia), în 1974 a devenit campion balcanic la Haskovo (Bulgaria), apoi în 1975 a ocupat locul al 5-lea la Campionatul Mondial de la Minsk (Belarus).
Anul de vârf al carierei sportive a fost 1976. Mai întâi în primăvară, în aprilie, la Saint Petersburg (denumit Leningrad, în perioada 1924–1991) a câștigat medalia de bronz la Campionatul European organizat în Rusia (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste/ URSS). Apoi, în vară (iulie), la Jocurile Olimpice găzduite de Montreal (Canada), celebra ediție cu nota 10 obținută de legendara Nadia la gimnastică, Stelică Morcov a cucerit bronzul la întrecerea supremă a lumii. La Jocurile Olimpice de la Montreal 1976, România a ocupat locul 5 în clasamentul general, cu 27 medalii câștigate, din care 6 cucerite de luptători (patru la greco-romane și două la libere).
Retragerea din activitate
[modificare | modificare sursă]Problemele medicale cauzate de un accident rutier i-au grăbit retragere din activitatea sportivă la 28 de ani.
După retragerea din sportul de performanță
[modificare | modificare sursă]Asemeni multor sportivi de performanță de la Dinamo Brașov, nu a mai rămas în lumea sportului, ci s-a înregimentat în Ministerul de Interne, ca polițist, de unde s-a pensionar în 1998, cu gradul de locotenent colonel. Din 1974 s-a stabilit în Brașov, este căsătorit și are un băiat.
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a (18 august 1976) „pentru rezultatele deosebite obținute la Jocurile olimpice de vară de la Montreal – 1976, precum și pentru contribuția adusă la dezvoltarea activității sportive și la creșterea prestigiului sportului românesc pe plan internațional”[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „Stelica Morcov”. Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Accesat în .
- ↑ Silviu Prescornițoiu (). „Stelică Morcov a fost de bronz, când Nadia a primit celebrul 10. Amintiri olimpice de la Montreal”. Arhivat din original la .
- ↑ Decretul prezidențial nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România unor sportivi, antrenori și activiști din domeniul educației fizice și sportului, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XII, nr. 79, Partea I, miercuri 25 august 1976, p. 2.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Stelică Morcov la Sports-Reference.com (arhivat la 1 aprilie 2020)
- Pagina oficială Stelică Morcov la Olympics.com
- Interviu cu Stelică Morcov (arhivat septembrie 2022)