Vizualizare sursă pentru „Statele Unite ale Americii”

{{pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{Infocaseta Țară
| nume = Statele Unite ale Americii
| nume_nativ = ''United States of America''
| nume_convențional = 
| nume_genitiv = Statelor Unite ale Americii
| imagine_drapel = Flag of the United States.svg
| imagine_stemă = Great Seal of the United States (obverse).svg
| imagine_hartă = United States (orthographic projection).svg
| descriere_hartă = Localizarea Statelor Unite ale Americii
| imn = ''[[The Star-Spangled Banner]]''<br /><div style="text-align:center">[[Fișier:Star Spangled Banner instrumental.ogg]]</div>
| deviză = ''In God We Trust'' <small>(oficial)</small><br/> ''E Pluribus Unum'' <small>[[latină]]</small> <br />''Din multe, una''
| limbi_oficiale = Nu este specificată la nivel federal. <br/> Limbi recunoscute:<br/> [[limba engleză|engleza]] <br/> [[limba spaniolă|spaniola]] <br/> [[Limba hawaiiană|hawaiiana]]
| etnonim = <small>(masc.)</small> american, <small>(fem.)</small> americancă, <small>(pl.)</small> americani
| sistem_politic = [[Republică federală]] [[Republică prezidențială|prezidențială]]
| ethnic_groups = '''{{small|După rasă:}}'''<br />77,1% [[americani albi|albi]]<br />13,2% [[afro-americani|negri]]<br />5,6% [[asiato-americani|asiatici]]<br />2,6% alții/multirasiali<br />1,2% [[Amerindienii din Statele Unite ale Americii|amerindieni]]<br />0,2% australoizi<br />'''{{small|Etnie:}}'''<br />17,6% [[Hispanoamericanii și latinoamericanii din Statele Unite ale Americii|hispanici sau latini]]<br />82,4% non-hispanici sau non-latini
| capitală = [[Washington, DC]]
| latd = 38
| latm = 53
| latNS = N
| longd = 77
| longm = 01
| longEW = W
| cel_mai_mare_oraș = [[New York (oraș)|New York]]
| titlu_conducător1 = [[Președinte al SUA|Președinte]]
| titlu_conducător2 = 
| titlu_conducător3 = [[Vicepreședinte al SUA|Vicepreședinte]]
| titlu_conducător4 = 
| titlu_conducător5 = 
| nume_conducător1 = [[Joe Biden]]
| nume_conducător2 = 
| nume_conducător3 = [[Kamala Harris]]
| nume_conducător4 = 
| nume_conducător5 = 
| legislatură = [[Congresul Statelor Unite ale Americii|Congres]]
| camera_superioară = [[Senatul Statelor Unite ale Americii|Senat]]
| camera_inferioară = [[Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii|Camera Reprezentanților]]
| tip_suveranitate = '''Stat independent'''
| notă_suveranitate = 
| eveniment_fondare1 = Independența față de [[Regatul Unit]]
| dată_fondare1 = [[4 iulie]] [[1776]]
| eveniment_fondare2 = [[Constituția americană]]
| dată_fondare2 = [[21 iunie]] [[1788]]
| eveniment_fondare3 = 
| dată_fondare3 = 
| eveniment_fondare4 = 
| dată_fondare4 = 
| eveniment_fondare5 = 
| dată_fondare5 = 
| eveniment_fondare6 = 
| dată_fondare6 = 
| suprafață_km2 = 9 629 091
| suprafață_loc = 4
| procentaj_apa = 2,23
| populație_estimare_an = 
| populație_estimare = 
| populație_estimare_loc = 3
| populație_recensământ_an = 
| populație_recensământ =
| densitate_populație_km2 = 34,2
| densitate_populație_loc = 146
| PIB_an = [[2022]]
| PIB_PPC = {{increase}} {{nowrap|$24.8 trilioane}}<ref name="IMFWEOUS"/>
| PIB_loc = 1
| PIB_PPC_pe_locuitor = {{increase}} $74.725<ref name="IMFWEOUS">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/October/weo-report?c=111,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2022&ey=2022&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, October 2021|publisher=[[International Monetary Fund]] |website=IMF.org |access-date=January 27, 2022}}</ref>
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 8
| PIB_nominal = {{increase}} {{nowrap|$24.8 trilioane}}<ref name="IMFWEOUS"/>
| PIB_nominal_loc = 1
| PIB_nominal_an = [[2020]]
| PIB_nominal_pe_locuitor = {{increase}} $74.725<ref name="IMFWEOUS"/> 
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 5
| IDU_an = [[2019]]
| IDU = {{steady}} 0,926
| IDU_loc = 17
| IDU_categorie = <span style="color:#00FF00;">foarte ridicat</span>
| Gini = 48,5 %
| Gini_an = [[2020]]
| Gini_categorie = <span style="color:#FF8C00;">mediu</span>
| monedă = [[Dolarul american]]
| monedă_iso = USD
| fus_orar = UTC
| utc = -5 la -10
| fus_orar_ODV = UTC
| utc_ODV = -4 la -10
| prefix_telefonic = +1
| domeniu_internet = [[.gov]] [[.edu]] [[.mil]] [[.us]] [[.um]]
| note = 
}}

'''Statele Unite ale Americii''' (sau abreviat '''S.U.A.'''), '''Statele Unite''' sau '''America''' (în {{en|United States of America}} respectiv ''USA'', ''United States'' sau ''America'') este numele unei republici [[Constituția Statelor Unite ale Americii|constituționale]] federale, constând din [[Stat al SUA|50 de state]] și un district federal ([[Districtul federal Columbia]] sau ''D.C.''). Republica este situată aproape integral în continentul [[America de Nord]], între [[Canada]] (la nord) și [[Mexic]] (la sud), respectiv [[Oceanul Atlantic]] (la est) și [[Oceanul Pacific]] (la vest). Statul [[Alaska]] este situat în extremitatea nord-vestică a Americii de Nord, între [[Canada]] la est și strâmtoarea Behring la vest. Statul [[Hawaii]] este un arhipelag din [[Oceanul Pacific]], situat la circa 3.200&nbsp;km sud-vest față de sud-vestul statului [[California]]. Țara posedă, de asemenea, câteva teritorii în [[Oceanul Pacific|Pacific]], respectiv în [[Marea Caraibilor|Caraibe]].

La o suprafață totală de peste 9,83&nbsp;[[Milion|milioane]] km<sup>2</sup> (sau circa 3,79&nbsp;milioane mile pătrate), dintre care circa 85% reprezintă teritoriul [[Statele Unite continentale|Statelor Unite continentale]] (în {{en|Contiguous United States}} sau adesea ''"The Lower 48"''), suprafața Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât suprafața [[România|României]], ele fiind a treia țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada). Partea sa continentală măsoară peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).

Cu o populație de peste 312 milioane de persoane, conform [[recensământ]]ului din [[Recensământul Statelor Unite ale Americii din 2010|anul 2010]], Statele Unite mai sunt și [[Lista țărilor după populație|a treia]] țară a lumii, luată după populație. Statele Unite sunt, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai diverse din punct de vedere [[Etnie|etnic]] și [[Cultură|cultural]] din lume, întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune.<ref name="DD"/>

La o valoare a [[Produs intern brut|produsului intern brut]] (cunoscut și sub acronimul [[PIB]]) de 15,2 trilioane de dolari, [[Economia Statelor Unite ale Americii|economia Statelor Unite]] este cea mai mare a lumii, reprezentând circa 22 % din [[Lista țărilor după PIB|PIB-ul nominal global]] și peste 19 % din PIB-ul nominal global, considerând ajustările determinate de [[Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)|paritatea puterii de cumpărare]].<ref name="IMF GDP">{{cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/weodata/weorept.aspx?sy=2009&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=111&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CPPPSH%2CLP&grp=0&a=&pr.x=35&pr.y=14|publisher=International Monetary Fund|title=World Economic Outlook Database|date=September 2011|year=2011|accessdate=2011-09-11}}</ref><ref>The [[European Union]] has a larger collective economy, but is not a single nation.</ref> Statele Unite este o țară foarte dezvoltată, ce se poziționează foarte bine în clasamente internaționale precum [[Lista țărilor după indicele dezvoltării umane|dezvoltare umană]], [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor|PIB pe cap de locuitor]], nivelul salariului mediu,<ref>{{cite web |title=Average annual wages, 2013 USD PPPs and 2013 constant prices |url=http://stats.oecd.org//Index.aspx?QueryId=64115 |website=OECD |accessdate=30 April 2016}}</ref> productivitatea muncii,<ref>{{cite news |url=http://www.cbsnews.com/2100-500395_162-3228735.html |title=U.S. Workers World's Most Productive |publisher=CBS News |date=11 februarie 2009 |accessdate=23 April 2013}}</ref> cercetare științifică,<ref name="auto">{{cite news |url=https://www.theguardian.com/education/2006/mar/21/highereducation.uk4 |author=MacLeod, Donald |title=Britain Second in World Research Rankings |date=21 martie 2006 |work=The Guardian |accessdate=14 mai 2006 |location=London}}</ref> educație,<ref>{{cite web |title=Human Development Reports - Education Index |publisher=UNDP |date=15 November 2013 |url=http://hdr.undp.org/en/content/education-index |accessdate=2015-03-01}}</ref> competitivitate<ref>http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf</ref> și calitatea vieții,<ref name="OECD Better Life Index">{{cite web|title=OECD Better Life Index|url=http://www.oecdbetterlifeindex.org/#/11111111111|publisher=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|OECD Publishing]]|accessdate=27 August 2013}}</ref> având, de asemenea, un [[Indicele de percepție a corupției|nivel scăzut]] de [[corupție]]. Deși are doar 4.3% din populația mondială,<ref name="urlPopulation Clock">{{cite web |url=https://www.census.gov/popclock/ |title=Population Clock |date=4 iulie 2017 |format= |work=U.S. and World Population Clock |publisher=U.S. Department of Commerce |quote=The United States population on 4 iulie 2017 was: 325,365,189 |accessdate=11 septembrie 2017}}</ref> SUA deține [[Lista țărilor în funcție de averea totală|33.4% din toată bogăția lumii]], cea mai mare pondere de bogăție concentrată într-o singură țară.<ref>{{cite web|url=http://publications.credit-suisse.com/tasks/render/file/index.cfm?fileid=A8BD95FB-A213-1EE7-59CC7F2F001A11AF|title=Credit Suisse Publikationen|website=publications.credit-suisse.com|accessdate=2018-03-15|archive-date=2017-11-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20171122191907/http://publications.credit-suisse.com/tasks/render/file/index.cfm?fileid=A8BD95FB-A213-1EE7-59CC7F2F001A11AF|url-status=dead}}</ref>

== Istoria Statelor Unite ale Americii ==
{{Articol principal|Istoria Statelor Unite ale Americii|Cronologia istoriei Statelor Unite ale Americii}}

=== Preistorie ===
Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranți din [[Asia]] peste [[strâmtoarea Bering]], cu aproximativ 14.000 de ani în urmă, urmărind turme de animale pentru vânătoare, în America. Acești indieni americani au lăsat urme ale existenței lor prin [[petroglif]]e și alte materiale arheologice. Este estimat că 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite, înainte de diminuarea lor numerică ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase, care au sosit în America prin intermediul călătorilor europeni (cu toate că există dubii despre numărul lor exact). Au existat și societăți avansate, de exemplu {{Ill-wd|Q478805|3=Anasazi}} din sud-vest, sau Indienii de Păduri (Woodland), care au construit centrul [[Cahokia]], situat lângă St Louis, care a avut o populație de 40.000 în anul 1200 î.e.n.

=== Colonizarea europeană ===
Vizitatori străini au sosit și în trecut, dar doar după călătoriile lui [[Cristofor Columb]], în secolele XV și XVI, au început națiunile europene să exploreze și să creeze locuințe permanente pe acest continent. Vezi [[Colonizare]].

În secolele XVI și XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și [[Florida]]. Prima colonie engleză care a avut succes a fost [[Jamestown]] în [[Virginia]], în 1607. Pe parcursul următoarelor decenii au apărut unele colonii olandeze, ca [[New Amsterdam]] (predecesorul orașului [[New York (oraș)|New York]]), pe teritoriul ocupat actualmente de New York și [[New Jersey]]. În 1637, suedezii au creat o colonie numită {{Ill-wd|Q352217|3=Christina}} (în Delaware), dar au trebuit să cedeze colonia, în 1655, Olandei.

Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor de origine până la [[Războiul de Șapte Ani]], când Franța a cedat [[Canada]] și regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strânge fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau că nu aveau o reprezentare adecvată în Parlament. Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au crescut și cele 13 colonii au început o revoluție de eliberare de sub controlul Marii Britanii.

=== Crearea națiunii americane ===
[[Fișier:Gilbert Stuart Williamstown Portrait of George Washington.jpg|thumb|200px|right| Primul [[Preşedinte al Statelor Unite ale Americii|președinte]] al Statelor Unite ale [[America|Americii]], [[George Washington]], a servit în funcție două mandate, între [[1789]] și [[1797]]. ]]

În 1776, cele 13 colonii și-au declarat independența față de Marea Britanie, izbucnind [[Revoluția Americană]] (1775 - 1783) care a creat Statele Unite.

Structura administrativă inițială a țării a fost o [[confederație]], fondată în 1777 (în 1781 fiind ratificată baza sa) - [[Articolele Confederației|Articles of Confederation]]. După dezbateri îndelungate, acest document a fost înlocuit de către [[Constituția Statelor Unite ale Americii]], în 1789, care a creat un sistem politic mai centralizat.

SUA nu a fost creată drept „națiune creștină” (stat creștin).<ref name="Smith 2024 t835">{{cite web | last=Smith | first=Peter | title=What does it mean to claim the US is a Christian nation, and what does the Constitution say? | website=AP News | date=17 February 2024 | url=https://apnews.com/article/america-christian-united-states-conservative-beliefs-9286431a0ddde91c928e5d411795c1fe | access-date=19 February 2024}}</ref>

=== Expansiunea ===
{{Articol principal|Expansiunea teritorială a Statelor Unite ale Americii}}
[[Fișier:U.S. Territorial Acquisitions.png|thumb|left|Achiziții teritoriale după dată]]
Pe parcursul secolului al XIX-lea, națiunea s-a extins rapid, adăugând multe state noi. ''Destinul Manifest'' a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece populația statelor din est creștea și imigranți noi intrau în țară, mulți oameni se mutau continuu înspre vest.

Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste acțiuni continuă să aibă implicații politice astăzi, deoarece unele triburi cer aceste pământuri înapoi. În unele locuri, populațiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecțioase aduse de către europeni și astfel colonizatorii din SUA au acaparat ușor aceste teritorii goale. În alte situații, Indienii americani au fost mutați forțat de pe teritoriile lor tradiționale, unii fiind duși în rezervații. Cu toate că unii declară că Statele Unite nu a fost o putere colonială până ce a acaparat teritorii străine în [[Războiul Spaniol-American]], controlul exercitat asupra pământurilor în America de Nord de către SUA a fost, esențial, de o natură colonială.

Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la vecini sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803, Florida de la Spania în 1809, iar Alaska de la Rusia în 1867.

În această perioadă, țara a devenit o mare putere industrială și un centru pentru inovație și dezvoltare tehnologică.

=== Războiul Civil ===
[[Fișier:Battle of Fredericksburg, Dec 13, 1862.png|thumb|[[Bătălia de la Fredericksburg]], [[13 decembrie]] [[1862]] ]]

Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat [[sclavie|sclavia]]. Până la mijlocul [[secolul XIX|secolului 19]], conflictele asupra drepturilor statelor și sclavajului negrilor au continuat să crească în intensitate și au început să domine politica internă a Statelor Unite.

Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe [[bumbac]] și doreau să introducă sclavia și în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri și Compromisul din 1850).

Disputa a explodat într-o criză în 1861, când șapte state sudice au părăsit Statele Unite și au format [[Statele Confederate ale Americii]], o acțiune care s-a terminat cu [[Războiul Civil American]]. Imediat după începutul războiului, încă patru state sudice au intrat în confederație.

În timpul războiului, [[Abraham Lincoln]] a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele rebele, prin [[Proclamația de Emancipare]], cu toate că emanciparea completă a sclavilor a avut loc doar în 1865, după sfârșitul confederației, odată cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituției SUA. Războiul civil a răspuns și la întrebarea despre dreptul statelor de a părăsi Uniunea și e considerat un moment crucial în istoria țării, când guvernul național a acaparat puteri noi și extinse.

=== Secolul al XX-lea ===
[[File:The USS Arizona (BB-39) burning after the Japanese attack on Pearl Harbor - NARA 195617 - Edit.jpg|thumb|left|[[Atacul de la Pearl Harbor]]]]

[[Secolul XX]] a fost, uneori, numit "[[Secolul American]]" din cauza influenței exercitate de către această țară asupra întregii lumi. Influența sa relativă a fost mare, în special datorită faptului că Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influență, a suferit grav în ambele războaie mondiale.

Statele Unite au luptat în [[Primul Război Mondial|Primul]] și [[Al Doilea Război Mondial]] de partea Aliaților. În perioada interbelică, cel mai important eveniment a fost [[Marea criză economică|Marea Depresiune]] (1929 - 1939), efectul căreia a fost intensificat de ''Dust bowl'', o secetă gravă. Ca și restul lumii dezvoltate, SUA au ieșit din această criză economică în urma mobilizării pentru Al Doilea Război Mondial.

Războiul a adus pagube enorme majorității participanților la el, însă SUA au suferit relativ puțin din punct de vedere economic. În 1950, mai mult de jumătate din PIB-ul global aparținea SUA.

În [[Războiul Rece]], SUA au fost un participant-cheie în [[Războiul din Coreea]] și [[Războiul Vietnamez]], și, pe lângă [[URSS]], a fost considerată una din cele două ''superputeri.'' Această perioadă a coincis cu o mare expansiune economică. Odată cu încetarea existenței Uniunii Sovietice ca entitate juridică, SUA au devenit un centru mondial economic și militar cu o pondere sporită.

În deceniul [[1990]] - [[2000]], Statele Unite au participat la mai multe misiuni de poliție și de menținere a păcii, așa cum ar fi cele din [[Kosovo]], [[Haiti]], [[Somalia]], [[Liberia]], și [[Golful Persic]].

=== Secolul al XXI-lea ===
După atacurile teroriste din [[11 septembrie]] [[2001]], executate asupra complexului [[World Trade Center]] și a [[Pentagon, Washington D.C.|Pentagonului]] de organizația teroristă [[Al-Qaida]], condusă de [[Osama bin Laden]], Statele Unite ale Americii, cu ajutorul altor națiuni, au declarat război contra terorismului, care a inclus acțiuni militare în [[Afganistan]] și [[Irak]].

== Geografie ==
{{Articol principal|Geografia Statelor Unite ale Americii}}
[[Fișier:USPhysical-Web5.jpg|thumb|285px|Harta fizică a Statelor Unite]]

Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: [[Munții Stâncoși]] (Rocky Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Apalașilor - la est, și câmpiile întinse de prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale.

=== Relief ===
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții Apalași etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) și câmpii (Cp. Mississippi).

=== Hidrografie ===
{{Articol principal|Listă de fluvii din SUA|Listă de fluvii din America}}
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este [[Fluviul Mississippi|Mississippi]], cel mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. În S.U.A. sunt fluvii și lacuri uriașe. Rețeaua fluvială se numără printre cele mai întinse de pe Glob, fiind alimentată atât de apa ploilor, cât și de cea a zăpezilor și ghețarilor care acoperă masivele înalte. Scurgerea râurilor este dirijată de relief, în câteva direcții principale.

Mississippi este un fluviu uriaș, care, împreună cu Missouri, este de 2 ori și jumătate mai lung decât Dunărea, având mărimea de 3950&nbsp;km. Izvorăște la Vest de Lacul Superior, la 518&nbsp;m altitudine, străbate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud și se varsă în Golful Mexic printr-o deltă mlăștinoasă. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenți navigabili. Ca volum de apă ocupa locul al III-lea în lume.

=== Floră și faună ===
Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă și vegetație mediteraneană - în Florida și California, deșertică - în Nevada, în pădurile tropicale și Hawaii.

=== Climă ===
Clima este predominant temperată (exemplu: temperat oceanică - pe țărmul Oceanului Atlantic; temperat continentală - în centrul țării; subtropicală - în Florida și California). În [[Alaska]], clima este rece subpolară, în [[Nevada]] este temperată și în [[Hawaii]] este tropicală umedă. Temperatura variază în iulie între 18&nbsp;°C în Seattle și 28&nbsp;°C în [[New Orleans]], iar în ianuarie, între -10&nbsp;°C la Minneapolis și 13&nbsp;°C la Los Angeles. Cantitatea de precipitații variază de la peste 100&nbsp;cm pe coasta de est și de sud, la 50&nbsp;cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25&nbsp;cm în zonele muntoase din Vest. Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de vest, în Washington și Oregon 80&nbsp;cm în zonele joase și 100–150&nbsp;cm în zonele muntoase. Coborând însă spre California, precipitațiile devin tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25&nbsp;cm în Los Angeles.

== Demografie ==
{{Articol principal|Demografia Statelor Unite ale Americii}}
[[Fișier:Census-2000-Data-Top-US-Ancestries-by-County-german.svg|thumb|[[Comitat al unui stat al Statelor Unite ale Americii|Comitatele americane]] după prevalența etnică a strămoșilor populației]]

Statele Unite ale Americii este o țară diversificată [[Rasă (biologie)|rasial]] și [[Etnie|etnic]]. Sunt recunoscute șase rase: [[Rasa europoidă|rasa albă]], [[Indienii americani din Statele Unite ale Americii|rasa indiană din America]], [[Indienii americani din Statele Unite ale Americii|rasa nativă din Alaska]], [[Rasa mongoloidă|rasa asiatică]], [[Rasa negroidă|negrii]] sau [[afroamericani]], [[Hawaii|hawaieni nativi]] și alte rase insulare din [[Oceanul Pacific|Pacific]]. [[Americani]]i sunt, clasificați ca fiind de origine iberică sau latino-americană și ne-iberici sau ne-latinoamericani, latino-americanii și ibericii din SUA sunt o etnie diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din această țară.

[[Americani Albi|Americanii Albi]] (inclusiv ibericii și latino-americanii americani albi) sunt o majoritate rasială, cu o cotă de 72,4% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de Estimare a Populației (PEP), sau 75% în Sondajele Comunitații Americane (ACS). Spaniolii și latino-americanii din SUA (de orice rasă) reprezintă 16,3% din populație. [[Afroamericani]]i sunt cea mai mare minoritate rasială, reprezentând 12,4% din populație.

Americanii albi sunt majoritari în [[Subdiviziunile Statelor Unite ale Americii|fiecare regiune]], atingând cel mai înalt prag al populației în centrul, vestul și [[Statele din Nord|nordul]] Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din această regiune central vestică sunt albi, cea mai mare rată de răspândire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dacă toți americanii de culoare albă sau non-hispanici/latini) trăiesc în [[Statele din Sud|Sud]], mai mult ca în orice regiune. Sudul este, de asemenea, regiunea unde populația de culoare este cel mai des întâlnită sau afro-americanii sunt cel mai des întâlniți, cu o proporție de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecărui grup minoritar rămas rezident în Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici și latini americani, 46% americani asiatici, 48% indieni americani și nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai multe rase" populație (Americani multirasiali), și 46% dintre oamenii din "altă rase".

Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în [[1910]] la 16% în [[2010]]<ref name="r2011-08-01">[http://www.adevarul.ro/international/sua/America_rurala-pe_cale_de_disparitie_0_526147799.html America rurală, pe cale de dispariție], 29 iulie 2011, Cătălina Mihai, adevarul.ro, accesat la 1 august 2011</ref>.

=== Religie ===
Potrivit unui studiu realizat în 2014 de către ''Pew Research Center'', 71% dintre americani sunt creștini (47% protestanți și 21% catolici), 23% nu au religie și 6% practică alte religii (iudaism - 1,9%, islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte religii - 1,8%).<ref>{{Cite web|url=https://www.pewresearch.org/religion/2015/05/12/americas-changing-religious-landscape/|title=America's Changing Religious Landscape|author=No Author|date=May 12, 2015}}</ref>

'''Statistici''' 
* [http://commons.trincoll.edu/aris/files/2011/08/ARIS_Report_2008.pdf American Religious Identification Survey]
* [http://www.census.gov/compendia/statab/2012/tables/12s0075.pdf Table 75. Self-Described Religious Identification of Adult Population: 1990, 2001, and 2008]

În 2021 a devenit clar că SUA sunt o țară majoritar seculară: doar 47% din americani fac parte dintr-o biserică, sinagogă sau moschee.<ref name="Gallup 2021">{{cite web | first=Jeffrey M. | last=Jones | title=U.S. Church Membership Falls Below Majority for First Time | website=Gallup.com | date=29 March 2021 | url=https://news.gallup.com/poll/341963/church-membership-falls-below-majority-first-time.aspx | access-date=3 April 2021}}</ref> Este prima oară în istoria SUA când se întâmplă acest lucru.<ref name="Gallup 2021"/> Datele sunt din anul 2020.<ref name="Gallup 2021"/> Conform [[The Guardian]], cauza este alergia americanilor la impunerea religiei (normelor și valorilor religioase) prin politică.<ref name="Gabbatt 2021">{{cite web | last=Gabbatt | first=Adam | title='Allergic reaction to US religious right' fueling decline of religion, experts say | website=the Guardian | date=5 April 2021 | url=http://www.theguardian.com/world/2021/apr/05/americans-religion-rightwing-politics-decline | access-date=5 April 2021}}</ref>

Multă vreme s-a crezut că SUA sunt o țară occidentală (singura) exceptată de la secularizare.<ref name="Standard1">{{Cite book|chapter-url = https://books.google.com/books?id=913O9xcpBB4C&dq=Indeed,+corruption+and+sloth,+as+well+as+power+struggles+and+enforced+conformity,+became+prominent+features+of+the+Christian+movement+in+the+fourth+century,+almost+immediately+upon+its+having+become+the+official+state+church+%28Johnson+1976%29.+Contrary+to+received+wisdom,+the+conversion+of+Constantine+did+not+cause+the+triumph+of+Christianity.+Rather,+it+was+the+first+and+most+significant+step+in+slowing+its+progress,+draining+its+vigor,+and+distorting+its+moral+vision.+Most+of+the+evils+associated+with+European+Christianity+since+the+middle+of+the+fourth+century+can+be+traced+to+establishment.&pg=PA69|title=Acts of Faith: Explaining the Human Side of Religion|chapter=Secularization R.I.P.|publisher=University of California Press|editor-first1=William H.|editor-last1=Swatos|editor-first2=Daniel V. A.|editor-last2=Olson|first=Rodney|last=Stark|accessdate=2012-06-02|isbn =9780520222021|date =August 2000|page=62}}</ref> După terminarea [[Războiul Rece|Războiului Rece]], declinul religiozității din SUA a devenit rapid, deoarece americanii nu mai au niciun interes să mențină aparența că ar fi în continuare religioși dacă nu mai sunt așa, ceea ce pe timpul Războiului Rece ar fi stârnit represalii economico-politice datorate luptei guvernului american contra comunismului ateu (ateii din SUA fiind priviți drept suspecți).<ref name="Kasselstrand Zuckerman Cragun 2023 p. ">{{cite book | last1=Kasselstrand | first1=Isabella | last2=Zuckerman | first2=Phil | last3=Cragun | first3=Ryan T. | title=Beyond Doubt: The Secularization of Society | publisher=NYU Press | series=Secular Studies | year=2023 | isbn=978-1-4798-1429-9 | url=https://books.google.com/books?id=dp2UEAAAQBAJ | access-date=12 December 2023 | volume=7}}</ref><ref name="Cargun">{{YouTube|oPp-NTE6QwQ|Why Religion is Declining in Modern Societies . Ryan Cragun}} Planet Curious</ref>

Conform datelor din 2024, 10% din cetățenii SUA se consideră evanghelici, iar dintre aceștia circa două treimi nu sunt [[ortodoxie teologică|ortodocși teologic]].<ref>{{YouTube|hQhK4lXTcK8|Stats Say Evangelical Christianity Losing Ground in America}} CBN News.</ref><ref name="j679">{{cite web | title=Barna, CRC Research finds America's evangelicals are fewer, less biblically grounded and politically disengaged | website=Pathway | date=8 August 2024 | url=https://mbcpathway.com/2024/08/08/barna-crc-research-finds-americas-evangelicals-are-fewer-less-biblically-grounded-and-politically-disengaged/ | access-date=26 August 2024}}</ref><ref name="barna24">{{cite web|website=Arizona Christian University|url=https://www.arizonachristian.edu/wp-content/uploads/2024/08/CRC-Release-AWVI-4-Aug-6-2024-Fourth-Draft.pdf|title=American Worldview Inventory 2024 (Release #4) New Research Reveals the Limitations of Christian Evangelicalism in American Society|first1=George|last1=Barna|first2=Tracy|last2=Munsil}}</ref>

=== Limba oficială ===
Deși Statele Unite ale Americii apar în statistici cu [[limba engleză]] ca limbă oficială, în fapt din cele 50 de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limbă oficială engleza (în paranteze anul legiferării), și anume:<ref>{{Cite web |url=http://www.proenglish.org/official-english/state-profiles |accessdate=2013-10-04 |title=Official English Map |archive-date=2012-03-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120326145612/http://proenglish.org/official-english/state-profiles |url-status=dead }}</ref>

:[[Alabama]] (1990); [[Alaska]] (1998); [[Arizona]] (2006); [[Arkansas]] (1987); [[California]] (1986); [[Colorado]] (1988); [[Florida]] (1988); [[Georgia (stat american)|Georgia]] (1986, 1996); [[Hawaii]] (1978); [[Idaho]] (2007); [[Illinois]] (1969); [[Indiana]] (1984); [[Iowa]] (2002); [[Kansas]] (2007); [[Kentucky]] (1984); [[Louisiana]] (1807); [[Massachusetts]] (1975); [[Mississippi]] (1987); [[Missouri]] (2008), [[Montana]] (1995); [[Nebraska]] (1920), [[New Hampshire]] (1995); [[North Carolina]] (1987); [[North Dakota]] (1987); [[Oklahoma]] (2010); [[South Carolina]] (1987); [[Tennessee]] (1984); [[Utah]] (2000); [[Virginia]] (1981, 1996); [[Wyoming]] (1996).

=== Educație ===

=== Aglomerări urbane ===
{{Articol principal|Lista orașelor din Statele Unite ale Americii}}

{| class="infobox" style="text-align:center; width:97%; margin-right:10px; font-size:90%"
! colspan="7" style="background:#e9e9e9; padding:0.3em;" 0; line-height:1.2em;|Cele mai mari orașe din Statele Unite
|-
!rowspan=21|
[[Fișier:Manhattan3 amk.jpg|border|145px|New York]]<br /><small>[[New York (oraș)|New York]]</small><br />
[[Fișier:LA Skyline Mountains2.jpg|border|145px|Los Angeles]]<br /><small>[[Los Angeles]]</small><br />
[[Fișier:ChicagovanafSearsTower.jpg|border|145px|Chicago]]<br /><small>[[Chicago]]</small><br />
[[Fișier:Houston Skyline11.jpg|border|145px|Houston]]<br /><small>[[Houston]]</small><br />
! style="text-align:center; background:#f5f5f5;"| <small>#</small>
! style="text-align:left; background:#f5f5f5;"| [[Lista orașelor din Statele Unite ale Americii|Oraș]] ([[Stat al Statelor Unite ale Americii|Stat]])
! style="text-align:center; background:#f5f5f5;"| Populație urbană (2011)
! style="text-align:center; background:#f5f5f5;"| Populație metropolitană (2011)
!rowspan=21| 
[[Fișier:Philly skyline.jpg|border|145px|Philadelphia]]<br /><small>[[Philadelphia]]</small><br />
[[Fișier:Downtown Phoenix Aerial Looking Northeast.jpg|border|145px|Phoenix]]<br /><small>[[Phoenix]]</small><br />
[[Fișier:Downtown San Antonio View.JPG|border|145px|San Antonio]]<br /><small>[[San Antonio]]</small><br />
[[Fișier:San Diego Skyline during winter of January 2011.jpg|border|145px|San Diego]]<br /><small>[[San Diego]]</small><br />
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 1 ||align=left | '''[[New York (oraș)|New York]]''' ([[New York (stat)|New York]]) || 8 244 910 || 19 015 900 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 2 ||align=left | '''[[Los Angeles]]''' ([[California]]) || 3 819 702 || 12 944 801 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 3 ||align=left | '''[[Chicago]]''' ([[Illinois]]) || 2 707 120 || 9 504 753 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 4 ||align=left | '''[[Houston]]''' ([[Texas]]) || 2 145 146 || 6 086 538 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 5 ||align=left | '''[[Philadelphia]]''' ([[Pennsylvania]]) || 1 536 471 || 5 992 414 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 6 ||align=left | '''[[Phoenix, Arizona|Phoenix]]''' ([[Arizona]]) || 1 469 471 || 4 263 236 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 7 ||align=left | '''[[San Antonio]]''' ([[Texas]]) || 1 359 758 || 2 194 927 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 8 ||align=left | '''[[San Diego]]''' ([[California]]) || 1 326 179 || 3 140 069
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 9 ||align=left | '''[[Dallas]]''' ([[Texas]]) || 1 223 229 || 6 526 548
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 10 ||align=left | '''[[San Jose, California|San Jose]]''' ([[California]]) || 967 487	 || 1 865 450 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 11 ||align=left | '''[[Jacksonville, Florida|Jacksonville]]''' ([[Florida]]) || 827 908 || 1 360 251 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 12 ||align=left | '''[[Indianapolis]]''' ([[Indiana]]) || 827 609 || 1 778 568 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 13 || align=left | '''[[Austin, Texas|Austin]]''' ([[Texas]]) || 820 611 || 1 783 519 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 14 ||align=left | '''[[San Francisco]]''' ([[California]]) || 812 826 || 4 391 037
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 15 ||align=left | '''[[Columbus, Ohio|Columbus]]''' ([[Ohio]]) || 797 434 || 1 858 464 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 16 ||align=left | '''[[Fort Worth, Texas|Fort Worth]]''' ([[Texas]]) || 758 738 || 6 526 548
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 17 ||align=left | '''[[Charlotte, Carolina de Nord|Charlotte]]''' ([[Carolina de Nord]]) || 751 087 || 1 795 472 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 18 ||align=left | '''[[Detroit]]''' ([[Michigan]]) || 706 585 || 4 285 832 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 19 ||align=left | '''[[El Paso, Texas|El Paso]]''' ([[Texas]]) || 665 568 || 820 790 
|-
| style="text-align:center; background:#f0f0f0;"| 20 ||align=left | '''[[Memphis, Tennessee|Memphis]]''' ([[Tennessee]]) || 652 050 || 1 325 605 
|}
{{clr}}

== Politică ==
=== Guvernul Statelor Unite ale Americii ===
{{Articol principal|Guvernul Statelor Unite ale Americii}}
[[Fișier:Uscapitolindaylight.jpg|thumb|left|240px|[[Capitoliul Statelor Unite ale Americii]] ]]

Guvernul federal american, numit [[Administrație]], este condus de [[Președintele Statelor Unite]]. Președintele este ales o dată la 4 ani, aceeași persoană putând deține maximum 2 [[mandat]]e. Deciziile executive sunt luate de președinte, iar membrii Cabinetului sunt oficial considerați consilieri ai președintelui pe domeniile legate de responsabilitățile oficiilor lor. Cabinetul include vicepreședintele și 15 șefi ai departamentelor executive. Aceștia sunt secretarii pentru Agricultură, Comerț, Apărare, Educație, Energie, Sănătate și Servicii Umane, [[Departamentul pentru Securitatea Patriei|Securitatea]] Patriei, Locuințe și Dezvoltare Urbană, Interne, Muncă, de Stat, Transport, Finanțe, Afacerile Veteranilor, și Justiție.

Departamentele pot fi create doar prin [[legi organice]], astfel încât președintele nu poate schimba numărul lor fără a trece printr-un proces [[legislativ]] intens. Ultima dată aceasta s-a întâmplat ca urmare a atacurilor teroriste din [[11 septembrie]] [[2001]], când a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei (''Homeland Security''). Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani în urmă. [[Secretarul pentru Justiție]] este numit în engleză ''Attorney General'' (literal ''Avocatul General''), el fiind responsabil de numirea și suspendarea [[procuror]]ilor federali, precum și de reprezentarea legală a Statelor Unite. [[Departamentul de Stat]] are aceeași funcție ca Ministerele de Externe în alte țări. Departamentul Securității Patriei are unele prerogative similare celor ale [[Ministerelor de Interne]] din alte țări. De exemplu, [[FBI]] (poliția federală) este, formal, parte din acesta. Departamentul de Interne și cel al Educației au prerogative destul de diferite și mai mici decât ministerele cu aceleași nume din alte țări. Spre deosebire de alte țări, în SUA nu se folosește cuvântul [[minister]].

Șeful de Cabinet al Președintelui (''White House Chief of Staff'', adică șeful angajaților Casei Albe), are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului (Administrației). Sub președintele [[George W. Bush]], alți patru oficiali au primit rang de membri ai Cabinetului. Aceștia sunt [[Administratorul Agenției de Protecție a Mediului]], [[Directorul Oficiului pentru Organizare și Buget]], [[Directorul Oficiului Național de Control al Medicamentelor]] și [[Negociatorul-șef pentru Comerț al Statelor Unite]] (''U.S. Trade Representative'').<ref>[http://www.whitehouse.gov/government/cabinet.html President Bush's Cabinet] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20031212063436/http://www.whitehouse.gov/government/cabinet.html |date=2003-12-12 }} de pe situl Casei Albe</ref>

Actualul președinte american este [[Joe Biden]].

=== Congresul Statelor Unite ale Americii ===
{{Articol principal|Congresul Statelor Unite ale Americii}}
[[Fișier:G.W. Bush delivers State of the Union Address.jpg|thumb|[[Congresul Statelor Unite ale Americii]] ]]

Congresul este o instituție [[bicameral]]ă formată din [[Senatul Statelor Unite ale Americii|Senat]], camera superioară, și [[Camera Reprezentanților Statelor Unite ale Americii|Camera Reprezentanților]], cea inferioară.

=== Justiția în Statele Unite ale Americii ===
Statele Unite ale Americii au o singură curte supremă numită "Supreme Court of the United States of America", membrii ei fiind desemnați de Președintele SUA, cu acordul Senatului. Nu este fixat constituțional câți judecători pot fi membri ai Curții Supreme, de tradiție recentă fiind 9, număr fixat de legislativ. Curtea Supremă este curtea de ultimă instanță pentru toate cazurile privind Constituția SUA și, în anumite cazuri limitate, este curtea de jurisdicție de primă instanță . Curtea Supremă supraveghează direct toate celelalte curți civile și criminale și, indirect, și sistemul militar de justiție.

=== Statele Unite ale Americii ca federație ===
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deține suveranitate legală, are propriul parlament (în general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator ales prin vot direct de populația statului, guvern condus de acesta și sistem juridic propriu, inclusiv curte supremă de justiție.

Foarte multe responsabilități (de exemplu, poliția, justiția civilă și criminală, educația), care, în alte țări, sunt prerogativa autorităților centrale, în SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat are și sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit plătit de fiecare american este de două tipuri, federal și de stat. Unele state aleg să nu perceapă impozit pe venit, preferând să aducă la buget bani din impozitul pe vânzări (sales tax). În SUA nu există TVA. Totuși, veniturile bugetelor statelor sunt adesea insuficiente și autoritățile federale alocă statelor sume pentru anumite destinații. Alocarea acestora este adesea condiționată de îndeplinirea anumitor condiții, în acest fel autoritățile federale asigurându-se, indirect, că statele urmează în acele domenii politica pe care o vrea guvernul federal. Sunt și cazuri când unele state refuză aceste alocări și își mențin o politică economico-socială independentă. Statele adesea pendulează între a duce o politică proprie și a primi suplimentar fonduri federale.

=== Relațiile externe ===

=== Organizare administrativ-teritorială ===
{{Articol principal|Subdiviziunile Statelor Unite ale Americii}}

Statele Unite cuprind 50&nbsp;state și un district federal.
{{Harta statelor SUA}}

{|
|-----
| valign="top" |
* [[Alabama]]
* [[Alaska]]
* [[Arizona]]
* [[Arkansas]]
* [[California]]
* [[Carolina de Nord]]
* [[Carolina de Sud]]
* [[Colorado]]
* [[Connecticut]]
* [[Dakota de Nord]]
| valign="top" |
* [[Dakota de Sud]]
* [[Delaware]]
* [[Florida]]
* [[Georgia (stat american)|Georgia]]
* [[Hawaii]]
* [[Idaho]]
* [[Illinois]]
* [[Indiana]]
* [[Iowa]]
* [[Kansas]]
| valign="top" |
* [[Kentucky]]
* [[Louisiana]]
* [[Maine]]
* [[Maryland]]
* [[Massachusetts]]
* [[Michigan]]
* [[Minnesota]]
* [[Mississippi]]
* [[Missouri]]
* [[Montana]]
| valign="top" |
* [[Nebraska]]
* [[Nevada]]
* [[New Hampshire]]
* [[New Jersey]]
* [[New Mexico]]
* [[New York (stat)|New York]]
* [[Ohio]]
* [[Oklahoma]]
* [[Oregon]]
* [[Pennsylvania]]
| valign="top" |
* [[Rhode Island]]
* [[Tennessee]]
* [[Texas]]
* [[Utah]]
* [[Vermont]]
* [[Virginia]]
* [[Washington (stat)|Washington]]
* [[Virginia de Vest]]
* [[Wisconsin]]
* [[Wyoming]]
| valign="top" |
* [[Washington, D.C.|Districtul Columbia (Washington, D.C.)]]
|}

Multe din aceste nume de state provin din limbile populației băștinașe - ale așa-numiților indieni.

=== Armată ===
{{Articol principal|Armata de uscat a Statelor Unite ale Americii}}
[[Fișier:Defense.gov News Photo 120316-A-UG106-069 - U.S. Army Sgt. Paul Jordan a medic assigned to the 25th Combat Aviation Brigade provides security as an UH-60 Black Hawk helicopter arrives to.jpg|thumb|[[Armata de uscat a Statelor Unite ale Americii|Soldat american]] în [[Afganistan]], în depărtare un [[UH-60 Black Hawk]] ]]

Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc în lume în termeni de cheltuieli militare cu 661 de miliarde de dolari în 2009, adică 43% din totalul mondial<ref name="cp2010-06-02">[http://www.capital.ro/articol/cat-cheltuim-pentru-razboi-135589.html Cât cheltuim pentru război] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100605033957/http://www.capital.ro/articol/cat-cheltuim-pentru-razboi-135589.html |date=2010-06-05 }}, capital.ro, accesat la 2 iunie 2010</ref>.
Pe locurile următoare se află China cu 100 miliarde dolari și Franța cu 63,9 miliarde dolari<ref name="cp2010-06-02" />. Statele Unite deține și primul loc la numărul de soldați, care este de 1,4 milioane și este urmată de Federația Rusă, care este de 1 milion, însă Federația Rusă are mai multe tancuri și artilerii, în timp ce Statele Unite au mai multe submarine, arme nucleare , forțe de uscat, apă si aer.[https://armedforces.eu/compare/country_USA_vs_Russia USA vs Russia | Comparison military strength]

== Economie ==
{{Articol principal|Economia Statelor Unite ale Americii}}
Datorită condițiilor naturale propice și a sporului demografic (inițial mai ales prin imigrație din Europa - între 1800 și 1913 sosind în total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat într-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena internațională. Totodată, statul este considerat simbolul economiei libere de piață. Datorită abundenței bogățiilor naturale (cărbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puțin dependent de importul de energie decât majoritatea celorlalte state industrializate. Un alt avantaj al său îl constituie culturile agricole: America este privită drept grânarul globului, iar o parte importantă a producției agricole este exportată în lumea întreagă.

Conform datelor oferite de Biroul de Statistică a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite,<ref>{{Cite web|url=https://www.bls.gov/news.release/ocwage.toc.htm|title=Occupational Employment and Wages - 2023 A01 Results|website=Bureau of Labor Statistics}}</ref> în anul 2008, în economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care:

{| class="wikitable"
|-
! Industria
! Număr de angajați
! % din totalul angajaților
|-
| Agricultură, silvicultură, pescuit, cinegetică
| 385.730
| 0,3%
|-
| Minerit
| 644.070
| 0,5%
|-
| Utilități
| 542.230
| 0,4%
|-
| Construcție
| 7.671.680
| 5,7%
|-
| Producție (confecții)
| 13.960.700
| 10,4%
|-
| Vânzare angro
| 5.964.920
| 4,4%
|-
| Vânzare cu amănuntul
| 15.642.700
| 11,6%
|-
| Transport și depozitare
| 5.306.240
| 3,95%
|-
| Industria informațiilor
| 3.019.040
| 2,25%
|-
| Finanțe și asigurări
| 5.990.930
| 4,6%
|-
| Industria imobiliară, chirii și arende
| 2.143.100
| 1,6%
|-
| Servicii profesionale, științifice și tehnice
| 7.519.060
| 5,6%
|-
| Administrarea (managementul) companiilor și întreprinderilor
| 1.915.250
| 1,4%
|-
| Managementul administrativ, al resurselor și deșeurilor și servicii de remediere
| 8.506.680
| 6,3%
|-
| Servicii educaționale
| 12.455.550
| 9,3%
|-
| Ocrotirea sănătăți și asistență socială
| 16.006.410
| 11,9%
|-
| Arte, distracții, recreere
| 1.923.380
| 1,4%
|-
| Cazare și servicii alimentare
| 11.341.810
| 8,4%
|-
| Alte servicii (cu excepția administrației publice)
| 3.881.410
| 2,9%
|-
| Administrația federală, de stat și locală
| 9.533.390
| 7,1%
|}

Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a polarizării sociale, fapt care o face să afișeze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale avansate, din acest punct de vedere S.U.A, fiind comparabilă cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic și social care, după părerea politologului Robert C. Lieberman, atacă însăși fibra democrației.<ref>This is what the political scientists Jacob Hacker and Paul Pierson call the "winnertake- all economy." It is not a picture of a healthy society. Such a level of economic inequality, not seen in the United States since the eve of the Great Depression, bespeaks a political economy in which the financial rewards are increasingly concentrated among a tiny elite and whose risks are borne by an increasingly exposed and unprotected middle class. Income inequality in the United States is higher than in any other advanced industrial democracy and by conventional measures comparable to that in countries such as Ghana, Nicaragua, and Turkmenistan. It breeds political polarization, mistrust, and resentment between the haves and the have-nots and tends to distort the workings of a democratic political system in which money increasingly confers political voice and power. - {{cite journal | first=Robert C. | last=Lieberman | title=Why the Rich Are Getting Richer | journal=Foreign Affairs | date=11 October 2011 | volume=90 | issue=1 | url=https://www.foreignaffairs.com/reviews/review-essay/2011-01-01/why-rich-are-getting-richer | access-date=3 April 2021}}</ref> Economistul Thomas Sowell, pe de altă parte, citând studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului în S.U.A. din 1996 până în 2005", remarcă gradul de mobilitate socială în S.U.A., arătând că veniturile celor care în 1996 reprezentau cei mai bogați 1% au scăzut cu 26% până în 2005<ref>{{Cite web |url=http://townhall.com/columnists/thomassowell/2014/01/21/factfree-liberals-n1781568/page/full |accessdate=2014-01-24 |title=Fact-Free Liberals |archive-date=2014-01-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140126062700/http://townhall.com/columnists/thomassowell/2014/01/21/factfree-liberals-n1781568/page/full |url-status=dead }}</ref>.

=== Agricultură ===

=== Industrie ===

=== Servicii ===

=== Transport ===

=== Turism ===

== Cultură ==
Statele Unite este casa [[Multiculturalism|multor culturi]] și a unei varietăți largi de grupări etnice, tradiții și valori.<ref name="DD">Adams, J.Q.; Strother-Adams, Pearlie (2001). ''Dealing with Diversity''. Chicago: Kendall/Hunt. {{ISBN|0-7872-8145-X}}.</ref><ref name="Society in Focus">Thompson, William; Hickey, Joseph (2005). ''Society in Focus''. Boston: Pearson. {{ISBN|0-205-41365-X}}.</ref> În afară de populațiile de [[Amerindienii din Statele Unite ale Americii|amerindieni]], {{Ill-wd|Q1283606|3=hawaieni}} și {{Ill-wd|Q848624|3=nativi ai Alaskăi}}, aproape toți americanii sau strămoșii lor s-au stabilit sau au imigrat în ultimele cinci secole.<ref>Fiorina, Morris P.; Peterson, Paul E. (2000). ''The New American Democracy''. London: Longman, p. 97. {{ISBN|0-321-07058-5}}.</ref> În general, cultura americană este o cultură occidentală în mare măsură derivată din tradițiile imigranților europeni, cu influențe din multe alte surse, precum tradițiile aduse de sclavi din Africa.<ref name="DD" /><ref>Holloway, Joseph E. (2005). ''Africanisms in American Culture'', 2d ed. Bloomington: Indiana University Press, pp. 18–38. {{ISBN|0-253-34479-4}}. Johnson, Fern L. (1999). ''Speaking Culturally: Language Diversity in the United States''. Thousand Oaks, Calif., London, and New Delhi: Sage, p. 116. {{ISBN|0-8039-5912-5}}.</ref> Imigrările mai recente din [[Asiato-americani|Asia]] și mai ales din America Latină s-au adăugat, formându-se un amestec cultural ce a fost descris drept un {{Ill-wd|Q862085|3=creuzet de fuziune}} și un {{Ill-wd|Q7403385|3=bol de salată}} eterogen, în care imigranții și descendenții lor păstrează caracteristici culturale distinctive.<ref name="DD" />

Miezul culturii americane a fost stabilit de coloniștii britanici [[Protestantism|protestanți]] și a fost modelat în timpul procesului de stabilire la frontieră, având trăsături derivate transmise mai departe descendenților, iar apoi imigranților de mai târziu prin asimilare. Americanii sunt caracterizați în mod tradițional de o puternică etică a muncii, competivitate și individualism,<ref>{{cite web |work=Huffington Post |url=http://www.huffingtonpost.com/richard-koch/is-individualism-good-or-_b_4056305.html |title=Is Individualism Good or Bad? |date=10 iulie 2013 |author=Richard Koch}}</ref> precum și de o credință unificatoare într-un „[[crez]] american” ce pune accent pe libertate, egalitate, proprietate privată, democrație, supremația legii și preferința pentru un guvern limitat.<ref>{{cite book |last=Huntington |first=Samuel P. |authorlink=Samuel P. Huntington |title=Who are We?: The Challenges to America's National Identity |year=2004 |publisher=Simon & Schuster |url=https://books.google.com/books?id=6xiYiybkE8kC&q=core |chapter=Chapters 2–4 |isbn=0-684-87053-3 |accessdate=25 octombrie 2015}}: a se vedea de asemenea {{Ill-wd|Q4742831|3=American's Creed}}, scris de {{Ill-wd|Q8019603|3=William Tyler Page}} și adoptat de Congres în 1918.</ref> Americanii sunt extrem de caritabili la standarde globale. Potrivit unui studiu britanic din 2006, americanii dau 1.67% din PIB pe caritate, mai mult decât orice altă națiune studiată, de două ori mai mult decât britanicii, aflați pe locul doi, cu 0.73%, și de douăsprezece ori mai mult decât cifrele franceze de 0.14%.<ref>{{cite news |last=AP |title=Americans give record $295B to charity |url=http://usatoday30.usatoday.com/news/nation/2007-06-25-charitable_N.htm?POE=click-refer |accessdate=4 octombrie 2013 |newspaper=USA Today |date=25 iunie 2007}}</ref><ref>{{cite web |title=International comparisons of charitable giving |url=http://www.cafonline.org/pdf/International%20Comparisons%20of%20Charitable%20Giving.pdf |publisher=Charities Aid Foundation |accessdate=4 octombrie 2013 |date=noiembrie 2006}}</ref>

=== Bucătăria ===
[[File:Motherhood and apple pie.jpg|thumb|Plăcinta cu mere este o mâncare asociată în mod obișnuit cu bucătăria americană.]]
În general, bucătăria americană este asemănătoare cu cele ale altor țări occidentale. [[Grâu]]l este principala cereală, în jur de trei sferturi din produsele cereale fiind din făină de grâu<ref name=Wheat>{{cite web |title=Wheat Info |url=http://www.wheatworld.org/wheat-info/fast-facts/ |archive-url=https://web.archive.org/web/20091011012758/http://www.wheatworld.org/wheat-info/fast-facts/ |url-status=dead |archive-date=11 octombrie 2009 |website=Wheatworld.org |accessdate=15 ianuarie 2015 }}</ref>, iar pentru multe feluri de mâncare sunt utilizate ingrediente indigene, precum curcanul, cerbul, cartofii, cartofii dulci, porumbul, dovlecelul sau siropul de arțar, ce erau consumate nativii americani și de rezidenții europeni timpurii.<ref>{{cite web |title=Traditional Indigenous Recipes |url=http://aihd.ku.edu/recipes/index.html |publisher=American Indian Health and Diet Project|access-date=15 septembrie 2014}}</ref> Aceste alimente domestice sunt parte a meniului național împărtășit la una dintre cele mai populare sărbători americane: {{Ill-wd|Q2913791|3=Thanksgiving}}, când diferiți americani gătesc mâncăruri tradiționale pentru a sărbători.<ref name="Mintz1996">{{cite book |author=Sidney Wilfred Mintz |title=Tasting Food, Tasting Freedom: Excursions Into Eating, Culture, and the Past |url=https://books.google.com/books?id=6emmgneaE50C&pg=PA134 |year=1996 |publisher=Beacon Press |isbn=978-0-8070-4629-6 |pages=134– |accessdate=25 octombrie 2015}}</ref>

[[File:Roast turkey.jpg|thumb|Curcanul fript este un aliment din meniul tradițional al mesei americane de {{Ill-wd|Q2913791|3=Thanksgiving}}.<ref name="GillespieMechling1995">{{cite book |author1=Angus K. Gillespie |author2=Jay Mechling |title=American Wildlife in Symbol and Story |url=https://books.google.com/books?id=QWRm9QEhpZYC&pg=PA31 |date=1 ianuarie 1995 |publisher=Univ. of Tennessee Press |isbn=978-1-57233-259-1 |pages=31–}}</ref>]]

Feluri caracteristice precum plăcinta cu mere, găina prăjită, pizza, hamburgerii și hot dogurile derivă din rețetele diferitor imigranți. Cartofii prăjiți francezi, feluri mexicane precum burrito și alivanca cu carne și felurile de paste modelate liber după surse italiene sunt consumate pe scară largă.<ref name="IFT">{{cite web |url=http://www.newswise.com/articles/what-when-and-where-americans-eat-in-2003 |author=Klapthor, James N. |title=What, When, and Where Americans Eat in 2003 |publisher=Newswise/Institute of Food Technologists |date=23 August 2003 |accessdate=19 iunie 2007}}</ref> Americanii beau de trei ori mai multă cafea decât ceai.<ref name=coffeeandtea>{{cite news |last1=H |first1=D |title=The coffee insurgency |url=https://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2013/12/daily-chart-17 |newspaper=The Economist |accessdate=15 ianuarie 2015}}</ref> Comercializarea de către industriile SUA este în mare măsură responsabilă pentru producerea de sucuri de portocale și de băuturi din lapte pentru micul dejun ce pot fi găsite oriunde.<ref>[[#Smith2004|Smith, 2004]], pp. 131–132</ref><ref>[[#Levenstein|Levenstein, 2003]], pp. 154–55</ref>

Obieciurile alimentare americane datorează mult rădăcinilor lor britanice, cu anumite variații. Cu toate că pe pământurile americane au crescut legume noi, inexistente pe sol britanic, cei mai mulți coloniști nu au mâncat din aceste noi alimente până au fost acceptate de europenii rămași pe continent.<ref name="Levenstein1988">{{cite book |author=Harvey A. Levenstein |title=Revolution at the Table: The Transformation of the American Diet |page=3 |url=https://books.google.com/books?id=NXULJejXRWoC |year=1988 |publisher=University of California Press |isbn=978-0-520-23439-0 |accessdate=25 octombrie 2015}}</ref> Cu timpul, alimentația americană s-a schimbat până la punctul în care criticul alimentar {{Ill-wd|Q6243602|3=John L. Hess}} a afirmat în 1972: ''„Părinții noștri fondatori au fost cu mult superior actualilor noștri lideri politici în ce privește calitatea alimentației lor, după cum era și calitatea prozei și a inteligenței lor”''.<ref name="Wallach2013">{{cite book |author=Jennifer Jensen Wallach |title=How America Eats: A Social History of U.S. Food and Culture |url=https://books.google.com/books?id=mnuSNvXeqLAC |year=2013 |publisher=Rowman & Littlefield |page=xi |isbn=978-1-4422-0874-2 |accessdate=25 octombrie 2015}}</ref>

Industria [[fast food]] americană, cea mai mare din lume,<ref>{{cite web |last1=Breadsley |first1=Eleanor |title=Why McDonald's in France Doesn't Feel Like Fast Food |url=http://www.npr.org/blogs/thesalt/2012/01/24/145698222/why-mcdonalds-in-france-doesnt-feel-like-fast-food |website=NPR |accessdate=15 ianuarie 2015}}</ref> a inițiat formatul {{Ill-wd|Q14253958|3=comandă din mașină}} în anii 1940.<ref name=drivethru>{{cite web |title=When Was the First Drive-Thru Restaurant Created? |url=http://www.wisegeek.org/when-was-the-first-drive-thru-restaurant-created.htm |website=Wisegeek.org |accessdate=15 ianuarie 2015}}</ref> Consumul de fast food a atras îngrijorări legate de sănătate. În timpul anilor 1980 și 1990, rația calorică a americanilor a crescut cu 24%;<ref name="IFT" /> prânzirea frecventă la localurile de fast food este asociată cu ceea ce oficialii de sănătate publică numesc „obezitate epidemică” americană.<ref>Boslaugh, Sarah (2010). "Obesity Epidemic", in ''Culture Wars: An Encyclopedia of Issues, Viewpoints, and Voices'', ed. Roger Chapman. Armonk, N.Y.: M. E. Sharpe, pp. 413–14. {{ISBN|978-0-7656-1761-3}}.</ref> Băuturile răcoritoare foarte îndulcite sunt foarte populare, iar băuturile îndulcite cu zahăr răspund de nouă procente din rația calorică americană.<ref>{{cite web |title=Fast Food, Central Nervous System Insulin Resistance, and Obesity |publisher=American Heart Association |year=2005 |work={{Ill-wd|Q4797542|3=Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology}} |url=http://atvb.ahajournals.org/cgi/content/full/25/12/2451#R3-101329 |accessdate=9 iunie 2007}} {{cite web |title=Let's Eat Out: Americans Weigh Taste, Convenience, and Nutrition |publisher=U.S. Dept. of Agriculture |url=http://www.ers.usda.gov/publications/eib19/eib19_reportsummary.pdf |archiveurl=https://www.webcitation.org/5lpvum1lU?url=http://www.ers.usda.gov/publications/eib19/eib19_reportsummary.pdf |archivedate=7 decembrie 2009 |accessdate=9 iunie 2007 |url-status=dead |df=mdy-all}}</ref>

=== Literatura, filosofia și artele vizuale ===
[[File:Mark Twain, Brady-Handy photo portrait, Feb 7, 1871, cropped.jpg|thumb|upright|left|[[Mark Twain]], autor și [[comedie|umorist]] american.]]
În secolul 18 și la începutul secolului 19, arta și literatura americană și-au luat cele mai multe directive din Europa. Scriitori ca [[Nathaniel Hawthorne]], [[Edgar Allan Poe]] și [[Henry David Thoreau]] au exprimat o voce literară americană distinctă pe la mijlocul secolului 19. [[Mark Twain]] și poetul [[Walt Whitman]] au fost figuri majore în a doua jumătate a secolului; [[Emily Dickinson]], practic necunoscută în timpul vieții sale, este în prezent recunoscută drept un poet american esențial.<ref>[[Harold Bloom|Bloom, Harold]]. 1999. ''Emily Dickinson''. Broomall, PA: Chelsea House. p. 9. {{ISBN|0-7910-5106-4}}.</ref> O lucrare cunoscută drept reprezentare a unor aspecte fundamentale a experienței și a caracterului național—precum ''[[Moby Dick]]'' (1851) de [[Herman Melville]], ''[[Aventurile lui Huckleberry Finn]]'' (1885) de Twain, ''[[Marele Gatsby]]'' (1925) de [[F. Scott Fitzgerald]] și ''[[Să ucizi o pasăre cântătoare]]'' (1960) de [[Harper Lee]]—ar putea fi foarte bine numită „[[Great American Novel|Marea Nuvelă Americană]]”.<ref>{{cite journal |author=Buell, Lawrence |title=The Unkillable Dream of the Great American Novel: ''Moby-Dick'' as Test Case |date=primăvara-vara 2008 |volume=20 |issue=1–2 |pages=132–155 |doi=10.1093/alh/ajn005 |journal=American Literary History |issn=0896-7148}}</ref>

Doisprezece cetățeni americani au primit [[Premiul Nobel pentru Literatură]], cel mai recent [[Bob Dylan]] în 2016. [[William Faulkner]], [[Ernest Hemingway]] și [[John Steinbeck]] sunt adesea numiți printre cei mai influenți scriitori ai secolului 20.<ref>Quinn, Edward (2006). ''A Dictionary of Literary and Thematic Terms''. Infobase, p. 361. {{ISBN|0-8160-6243-9}}. Seed, David (2009). ''A Companion to Twentieth-Century United States Fiction''. Chichester, West Sussex: John Wiley and Sons, p. 76. {{ISBN|1-4051-4691-5}}. Meyers, Jeffrey (1999). ''Hemingway: A Biography''. New York: Da Capo, p. 139. {{ISBN|0-306-80890-0}}.</ref> Genuri literare populare precum ficțiunea occidentală și {{Ill-wd|Q1328330|3=ficțiunea criminală fiert tare}} s-au dezvoltat în Statele Unite. Scriitorii [[Generația beat|generației beat]] au deschis căile unor noi abordări literare, exemple fiind autori [[Literatura postmodernă|postmoderni]] precum [[John Barth]], [[Thomas Pynchon]] și {{Ill-wd|Q310048|3=Don DeLillo}}.<ref name="Lesher2000">{{cite book |last=Lesher |first=Linda Parent |title=The Best Novels of the Nineties: A Reader's Guide |url=https://books.google.com/books?id=fSiXAAAAQBAJ&pg=PA109 |date=1 februarie 2000 |publisher=McFarland |isbn=978-1-4766-0389-6 |page=109}}</ref>

[[transcendentalism american|Transcendentalii]], sub îndrumarea lui Thoreau și [[Ralph Waldo Emerson]], au înființat prima mișcare filosofică amricană de importanță majoră. După Războiul Civil, [[Charles Sanders Peirce]], iar apoi [[William James]] și [[John Dewey]] au fost lideri în dezvoltarea [[pragmatism]]ului. În secolul 20, lucrările lui [[Willard Van Orman Quine|W. V. O. Quine]] și [[Richard Rorty]], iar mai târziu ale lui [[Noam Chomsky]], au adus [[filosofie analitică|filosofia analitică]] pe un loc de frunte în academia filosofică americană. [[John Rawls]] și [[Robert Nozick]] au determinat o renaștere a [[filozofie politică|filosofiei politice]]. {{Ill-wd|Q712469|3=Cornel West}} și [[Judith Butler]] au dirijat o tradiție continentală în cadrul academiei filosofice americane. [[Școala de economie din Chicago|Economiști ai școlii din Chicago]] precum [[Milton Friedman]], [[James M. Buchanan]] și [[Thomas Sowell]] au afectat variate domenii din filosofia politică și socială.<ref>{{cite news |last=Summers |first=Lawrence H. |title=The Great Liberator |url=https://www.nytimes.com/2006/11/19/opinion/19summers.html?_r=0 |accessdate=17 mai 2013 |newspaper=The New York Times |date=19 noiembrie 2006}}</ref><ref>{{cite news |last=McFadden |first=Robert D. |title=James M. Buchanan, Economic Scholar and Nobel Laureate, Dies at 93 |url=https://www.nytimes.com/2013/01/10/business/economy/james-m-buchanan-economic-scholar-dies-at-93.html?pagewanted=all |accessdate=17 mai 2013 |newspaper=The New York Times |date=9 ianuarie 2013}}</ref>

În ce privește artele vizuale, {{Ill-wd|Q943853|3=Școala Râul Hudson}} a fost o mișcare apărută la mijlocul secolului 19 în cadrul tradiției [[Realism (artă)|naturalism]]ului european. Picturile realiste ale lui [[Thomas Eakins]] sunt în prezent apreciate pe scară largă. În 1913, [[Expoziția internațională de artă 1913|Armory Show]] din New York City, o expoziție a [[artă modernă|artei moderniste]] europene, a șocat publicul și a transformat decorul artistic american.<ref>Brown, Milton W. (1988 1963). ''The Story of the Armory Show''. New York: Abbeville. {{ISBN|0-89659-795-4}}.</ref> [[Georgia O'Keeffe]], {{Ill-wd|Q553259|3=Marsden Hartley}} și alții au experimentat noi stiluri individualiste. Mișcări artistice importante precum [[Expresionism abstract|expresionismul abstract]] a lui [[Jackson Pollock]] și [[Willem de Kooning]], sau [[pop art]] a lui [[Andy Warhol]] și [[Roy Lichtenstein]] s-au dezvoltat pe scară largă în Statele Unite. Curentul modernismului, iar apoi al [[postmodernism]]ului a adus faimă unor arhitecți americani precum [[Frank Lloyd Wright]], [[Philip Johnson]] și [[Frank Gehry]].<ref name="JansonJanson2003">{{cite book |last1=Janson |first1=Horst Woldemar |last2=Janson |first2=Anthony F. |title=History of Art: The Western Tradition |url=https://books.google.com/books?id=MMYHuvhWBH4C&pg=PT955 |year=2003 |publisher=Prentice Hall Professional |isbn=978-0-13-182895-7 |page=955}}</ref> Americanii au avut o implicare semnificativă în mediul artistic al [[fotografie]]i, cu fotograți importanți ca {{Ill-wd|Q313055|3=Alfred Stieglitz}}, {{Ill-wd|Q313899|3=Edward Steichen}} și [[Ansel Adams]].<ref name="Davenport1991">{{cite book |last=Davenport |first=Alma |title=The History of Photography: An Overview |url=https://books.google.com/books?id=hca5H_rJZnUC&pg=PA67 |year=1991 |publisher=UNM Press |isbn=978-0-8263-2076-6 |page=67}}</ref>


Unul dintre primii promotori de seamă ai {{Ill-wd|Q1133175|3=teatrului american}} a fost impresarul [[P. T. Barnum]], care a început să opereze un complex de divertisment în [[Manhattan]]ul de jos în 1841. Echipa {{Ill-wd|Q3048545|3=Harrigan și Hart}} a produs o serie de comedii a [[teatru muzical|muzicale]] populare începând cu sfârșitul anilor 1870. În secolul 20, forma muzicală modernă s-a manifestat la [[Broadway (teatru)|Broadway]]; cântecele compozitorilor teatrului muzical precum [[Irving Berlin]], [[Cole Porter]] și {{Ill-wd|Q153579|3=Stephen Sondheim}} au devenit {{Ill-wd|Q1196752|3=standarde pop}}. Dramaturgul [[Eugene O'Neill]] a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1936; alți dramaturgi aclamați americani sunt diferiți câștigători ai [[Premiul Pulitzer pentru dramaturgie|Premiului Pulitzer]] precum [[Tennessee Williams]], [[Edward Albee]] și {{Ill-wd|Q764812|3=August Wilson}}.<ref name="Moran2002">{{cite book |last=Moran |first=Eugene V. |title=A People's History of English and American Literature |url=https://books.google.com/books?id=32BbXzfaUxoC&pg=PA228 |date=1 ianuarie 2002 |publisher=Nova Publishers |isbn=978-1-59033-303-7 |page=228}}</ref>

[[Coregrafie|Coreografii]] [[Isadora Duncan]] și [[Martha Graham]] au ajutat la crearea dansului modern, iar [[George Balanchine]] și {{Ill-wd|Q353019|3=Jerome Robbins}} au fost reprezentanții baletului secolului 20.

=== Patrimoniu mondial UNESCO ===
Până în anul 2011 pe [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|lista patrimoniului mondial UNESCO]] au fost incluse 21 obiective din această țară.

=== Cinematografie ===
{{articol principal|Cinematografia americană}}

[[File:HollywoodSign.jpg|thumb|Semnul Hollywood în [[Los Angeles]], California]]
[[Hollywood]], district din nordul [[Los Angeles]]ului, California, se află în topul producătorilor de imagini mișcătoare.<ref>{{cite press release |url=https://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=30707 |title=Nigeria surpasses Hollywood as world's second-largest film producer |publisher=United Nations |date=5 mai 2009 |accessdate=17 februarie 2013}}</ref> Prima expunere comercială de imagini mișcătoare din lume a avut loc în New York City în 1894, utilizându-se [[kinetoscop]]ul lui [[Thomas Edison]].<ref>{{cite book |title=Billboard |url=https://books.google.com/books?id=igwEAAAAMBAJ&pg=PT68 |date=29 April 1944 |publisher=Nielsen Business Media, Inc. |page=68 |issn=0006-2510}}</ref> Următorul an a fost martorul primei ecranizări al unui film proiectat, de asemenea în New York, iar Statele Unite au fost în fruntea dezvoltării [[film sonor|filmului sonor]] în următoarele decenii. De la începutul secolului 20, industria filmului din SUA și-a pus bazele în mare măsură în jurul Hollywoodului, deși în secolul 21 un număr din ce în ce mai mare de filme nu se mai fac aici, iar companiile de filme au fost supuse forțelor de globalizare.<ref>{{cite web |url=http://www.hollywoodreporter.com/news/john-landis-rails-studios-theyre-659222 |title=John Landis Rails Against Studios: 'They're Not in the Movie Business Anymore' |date=22 November 2013 |work=The Hollywood Reporter |accessdate=24 ianuarie 2015}}</ref>

Directorul [[D. W. Griffith]], [[procesul de producție al unui film|producător de filme]] american de top în perioada filmului mut, a avut o importanță capitală în dezvoltarea {{Ill-wd|Q5449012|3=gramaticii de film}}, iar producătorul/antreprenorul [[Walt Disney]] a fost lider atât în [[animație|filmul animat]] cât și în [[merchandising]]ul filmului.<ref name="KrasniewiczDisney2010">{{cite book |last1=Krasniewicz |first1=Louise |last2=Disney |first2=Walt |title=Walt Disney: A Biography |url=https://books.google.com/books?id=lZ3vTgpHgFoC&pg=PR10 |year=2010 |publisher=ABC-CLIO |isbn=978-0-313-35830-2 |page=10}}</ref> Directori precum [[John Ford]] au redefinit imaginea Vestului Sălbatic American și a istoriei și, asemenea altora precum [[John Huston]], au extins posibilitățile cinematografului prin filmarea locației, având o mare influență asupra directorilor ulteriori. Industria s-a bucurat de anii săi de aur, fiind vorba de ceea ce este numit în mod obișnuit „Epoca de aur a Hollywoodului”, de la începutul perioadei sonore până la începutul anilor 1960,<ref>{{cite news |last1=Matthews |first1=Charles |title=Book explores Hollywood 'Golden Age' of the 1960s-'70s |url=https://www.washingtonpost.com/entertainment/books/book-explores-hollywood-golden-age-of-the-1960s-70s/2011/02/10/AGh5xJIH_story.html |newspaper=The Washington Post |accessdate=6 August 2015 |date=3 iunie 2011}}</ref> cu actori filmați ca [[John Wayne]] și [[Marilyn Monroe]] devenind figuri emblematice.<ref>{{cite web |last1=Banner |first1=Lois |title=Marilyn Monroe, the eternal shape shifter |url=http://articles.latimes.com/2012/aug/05/opinion/la-oe-0805-banner-marilyn-monroe-icon-biography-20120805 |work=Los Angeles Times |accessdate=6 August 2015 |date=5 August 2012}}</ref><ref>{{cite web |last1=Rick |first1=Jewell |title=John Wayne, an American Icon |url=http://www.usc.edu/uscnews/stories/15465.html |archive-url=https://web.archive.org/web/20080822102812/http://www.usc.edu/uscnews/stories/15465.html |url-status=dead |archive-date=22 August 2008 |publisher=University of Southern California |accessdate=6 August 2015 |date=8 August 2008}}</ref> În anii 1970, directori de film ca [[Martin Scorsese]], [[Francis Ford Coppola]] și [[Robert Altman]] au fost o componentă vitală a ceea ce a devenit cunoscut drept „Noul Hollywood” sau „Renașterea Hollywoodului”,<ref name="Greven2013">{{cite book |last=Greven |first=David |title=Psycho-Sexual: Male Desire in Hitchcock, De Palma, Scorsese, and Friedkin |url=https://books.google.com/books?id=QIyNBQAAQBAJ&pg=PT23 |date=2 ianuarie 2013 |publisher=University of Texas Press |isbn=978-0-292-74204-8 |page=23}}</ref> fiind vorba de filme curajoase influențate de picturile realiste franceze și italiene ale perioadei [[Urmările celui de-al Doilea Război Mondial|postbelice]].<ref name="Morrison1998">{{cite book |last=Morrison |first=James |title=Passport to Hollywood: Hollywood Films, European Directors |url=https://books.google.com/books?id=dWRif68I3igC&pg=PA11 |date=11 septembrie 1998 |publisher=SUNY Press |isbn=978-0-7914-3938-8 |page=11}}</ref> De atunci, directori precum [[Steven Spielberg]], [[George Lucas]] și [[James Cameron]] au devenit renumiți pentru filmele lor de mare succes, caracterizate adesea prin mari costuri de producție, iar în schimb, de mari câștiguri la casa de bilete, filmul ''[[Avatar (film din 2009)|Avatar]]'' (2009) a lui Cameron câștigând mai mult de $2 miliarde.<ref name="Turow2011">{{cite book |last=Turow |first=Joseph |title=Media Today: An Introduction to Mass Communication |url=https://books.google.com/books?id=MZsSMKQZoYwC&pg=PA434 |date=22 septembrie 2011 |publisher=Taylor & Francis |isbn=978-1-136-86402-5 |page=434}}</ref>

Printre filmele notabile din topul [[100 de ani...100 de filme|AFI 100]] realizat de [[Institutul American de Film]] sunt ''[[Cetățeanul Kane]]'' (1941) al lui [[Orson Welles]], care este frecvent numit cel mai bun film al tuturor timpurilor,<ref>[http://www.filmsite.org/villvoice.html ''Village Voice'': 100 Best Films of the 20th century (2001)] {{webarchive |url=https://web.archive.org/web/20140331000000/http://www.filmsite.org/villvoice.html |date=31 martie 2014 }}. Filmsite.</ref><ref>{{cite web |url=http://www.bfi.org.uk/sightandsound/topten/poll/critics-long.html |title=Sight & Sound Top Ten Poll 2002 |publisher=British Film Institute |archiveurl=https://web.archive.org/web/20021105130210/http://www.bfi.org.uk/sightandsound/topten/poll/critics-long.html |archivedate=5 noiembrie 2002 |year=2002 |url-status=dead}}</ref> ''[[Casablanca (film)|Casablanca]]'' (1942), ''[[Nașul (film)|Nașul]]'' (1972), ''[[Pe aripile vântului (film)|Pe aripile vântului]]'' (1939), ''[[Lawrence al Arabiei (film)|Lawrence al Arabiei]]'' (1962), ''[[Vrăjitorul din Oz (film din 1939)|Vrăjitorul din Oz]]'' (1939), ''[[Absolventul (film)|Absolventul]]'' (1967), ''[[Pe chei]]'' (1954), ''[[Lista lui Schindler (film)|Lista lui Schindler]]'' (1993), ''[[Cântând în ploaie]]'' (1952), ''[[O viață minunată]]'' (1946) și ''[[Bulevardul amurgului]]'' (1950).<ref>{{cite web |url=http://www.afi.com/100years/movies10.aspx |title=AFI's 100 Years |publisher=American Film Institute |accessdate=24 ianuarie 2015}}</ref> [[Premiile Oscar|Premiile Academiei]], cunoscute ca Oscaruri, se dau anual de către [[Academia Americană a Artelor și Științelor Filmului|Academy of Motion Picture Arts and Sciences]] din 1929,<ref name="DrowneHuber2004">{{cite book |last1=Drowne |first1=Kathleen Morgan |last2=Huber |first2=Patrick |title=The 1920's |url=https://books.google.com/books?id=CecCHiI95dYC&pg=PA236 |date=1 ianuarie 2004 |publisher=Greenwood Publishing Group |isbn=978-0-313-32013-2 |page=236}}</ref> iar [[Premiile Globul de Aur]] se înmânează anual din ianuarie 1944.<ref name="Kroon2014">{{cite book |last=Kroon |first=Richard W. |title=A/V A to Z: An Encyclopedic Dictionary of Media, Entertainment and Other Audiovisual Terms |url=https://books.google.com/books?id=HjmNAgAAQBAJ&pg=PA338 |date=30 April 2014 |publisher=McFarland |isbn=978-0-7864-5740-3 |page=338}}</ref>

=== Muzică ===

Deși au fost puțin cunoscut în timpul vieții, opera lui {{Ill-wd|Q309648|3=Charles Ives}} din anii 1910 l-a fixat în postura de prim compozitor american de tradiție clasică, pe când experimentaliști precum [[Henry Cowell]] și [[John Cage]] au creat o abordare americană distinctă față de compoziția clasică. [[Aaron Copland]] și [[George Gershwin]] au dezvoltat o nouă sinteză a muzicii populare și clasice.

Stilurile ritmice și lirice ale muzicii afro-americane au influențat profund muzica americană pe scară largă, dându-i un specific propriu în raport cu tradițiile europeană și africană. Elemente ale idiomurilor de [[muzică populară|muzică folk]] precum [[blues]] și ceea ce este în prezent cunoscut drept {{Ill-wd|Q972424|3=old time music}} au fost adoptate și transformate în [[muzică de consum|genuri de consum]] cu audiențe globale. [[Jazz]]ul a fost dezvoltat de inovatori precum [[Louis Armstrong]] și [[Duke Ellington]] la începutul secolului 20. [[Muzică country|Muzica country]] s-a dezvoltat în anii 1920, iar [[rhythm and blues]] în anii 1940.<ref name="autogenerated2001">Biddle, Julian (2001). ''What Was Hot!: Five Decades of Pop Culture in America''. New York: Citadel, p. ix. {{ISBN|0-8065-2311-5}}.</ref>

[[Elvis Presley]] și [[Chuck Berry]] au fost printre pionierii de la mijlocul anilor 1950 ai [[rock and roll]]-ului. În anii 1960, [[Bob Dylan]] s-a ivit din curentul de renaștere a folkului pentru a deveni unul dintre cei mai celebri compozitori, iar [[James Brown]] a stat în fruntea dezvoltării [[muzică funk|funk]]ului.

Printre creațiile mai recente americane sunt [[muzică hip hop|hip hop]] și [[muzică house|muzica house]]. Staruri pop americane precum [[Prince (cântăreț)|Prince]], [[Michael Jackson]] și [[Madonna (entertainer)|Madonna]] au devenit celebrități globale.<ref name="autogenerated2001" />

=== Sport ===
{{multiple image|perrow = 2|total_width=350
| image1 = Arian Foster fumble.jpg
| image2 = David-ortiz-batters-box.JPG
| image3 = Trevor Booker Troy Murphy.jpg
| image4 = 151005-F-ZJ145-361 (22030960390).jpg
| footer = Cele mai populare sporturi americane sunt [[fotbal american|fotbalul american]], [[baseball]]ul, [[baschet]]ul și [[hochei pe gheață|hocheiul pe gheață]]<ref>[http://www.sportsind.com/list/most-popular-sports-in-america/ "Top 10 Most Popular Sports in America 2017"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170606041759/http://www.sportsind.com/list/most-popular-sports-in-america/ |date=2017-06-06 }}, Recuperat pe 8 iunie 2017.</ref>
}}

[[Fotbal american|Fotbalul american]] este cel mai popular sport;<ref>{{cite web |author=Krane, David K. |title=Professional Football Widens Its Lead Over Baseball as Nation's Favorite Sport |url=http://www.harrisinteractive.com/Insights/HarrisVault8482.aspx?PID=337 |publisher=Harris Interactive |date=30 octombrie 2002 |access-date=14 septembrie 2007 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100709111448/http://www.harrisinteractive.com/Insights/HarrisVault8482.aspx?PID=337 |archivedate=9 iulie 2010}} MacCambridge, Michael (2004). ''America's Game: The Epic Story of How Pro Football Captured a Nation''. New York: Random House. {{ISBN|0-375-50454-0}}.</ref> [[National Football League]] (NFL) are cea mai mare prezență medie a spectatorilor din toate ligile sportive din lume, iar [[Super Bowl]] este privit de milioane de oameni. [[Baseball]] este considerat sport național american de la sfârșitul secolului 19, [[Major League Baseball]] (MLB) fiind liga de top. [[Baschet]]ul și [[hochei pe gheață|hocheiul pe gheață]] sunt următoarele două sporturi profesioniste de echipă de top, ligile lor de top fiind [[National Basketball Association]] (NBA) și [[National Hockey League]] (NHL). Aceste patru sporturi majore, când sunt jucate profesionist, fiecare dintre ele sunt jucate în perioade diferite ale anului, care însă interacționează. {{Ill-wd|Q1109032|3=Fotbalul}} și {{Ill-wd|Q48890|3=baschetul de colegiu}} atrag largi audiențe.<ref>{{cite web |url=http://www.footballfoundation.org/tabid/567/Article/53380/Passion-for-College-Football-Remains-Robust.aspx |title=Passion for College Football Remains Robust |publisher=National Football Foundation |date=19 martie 2013 |accessdate=1 April 2014 |archive-date=2014-04-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140407075223/http://www.footballfoundation.org/tabid/567/Article/53380/Passion-for-College-Football-Remains-Robust.aspx |url-status=dead }}</ref> 

În ce privește [[fotbal|soccerul]], țara a găzduit [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994]], iar [[Echipa națională de fotbal a Statelor Unite ale Americii|echipa națională de soccer masculin]] s-a calificat în zece Campionate Mondiale, iar [[Echipa națională de fotbal feminin a Statelor Unite ale Americii|echipa de fotbal feminin]] a câștigat de trei ori [[Campionatul Mondial de Fotbal Feminin]]; [[Major League Soccer]] este cea mai mare ligă de sport din Statele Unite (la care participă 19 echipe americane și 3 canadiene). 
Cererea pentru sporturi profesioniste în Statele Unite este de aproximativ $69 miliarde, cam cu 50% mai mult decât în toată Europa, Orientul Mijlociu și Africa combinate.<ref>[https://www.reuters.com/article/2008/06/18/us-pwcstudy-idUSN1738075220080618 Global sports market to hit $141 billion in 2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131004213550/http://www.reuters.com/article/2008/06/18/us-pwcstudy-idUSN1738075220080618 |date=2013-10-04 }}. Reuters. Recuperat pe 24 iulie 2013.</ref>

Opt ediții ale [[Jocurile Olimpice|Jocuri Olimpice]] au avut loc în Statele Unite (Jocurile Olimpice din 2028 vor marca al nouălea eveniment olimpic din SUA). În 2017, Statele Unite au obținut 2,522 de medalii la [[Jocuri Olimpice de vară]], mai mult decât orice altă țară, și 305 la [[Jocurile Olimpice de Iarnă]] din 2018, fiind pe locul doi după Norvegia.<ref>{{cite news |title=The 10 most fascinating facts about the all-time Winter Olympics medal standings |first=Chris |last=Chase |date=7 februarie 2014 |work=[[USA Today]] |url=http://ftw.usatoday.com/2014/02/winter-olympics-medal-count-sochi-all-time-facts/ |accessdate=28 februarie 2014}} {{cite news |title=With Sochi Olympics approaching, a history of Winter Olympic medals |date=6 februarie 2014 |first=Dan |last=Loumena |work=[[Los Angeles Times]] |url=http://articles.latimes.com/2014/feb/06/sports/la-sp-a-history-of-the-winter-olympic-medals-20140206 |accessdate=28 februarie 2014}}</ref>
În timp ce cele mai importante sporturi de seamă din SUA precum [[baseball]]ul și [[fotbal american|fotbalul american]] s-au dezvoltat din practici europene, [[baschet]]ul, [[volei]]ul, {{Ill-wd|Q842284|3=skateboardingul}} și [[snow-board]]ul sunt invenții americane, unele dintre care au devenit populare pe plan mondial. [[Lacrosse]] și [[surfing]]ul provin din activități ale nativilor americani și ale nativilor hawaieni ce preced contactul cu europenii.<ref name=liss>Liss, Howard. ''Lacrosse'' (Funk & Wagnalls, 1970) pg 13.</ref> Cele mai vizionate sporturi individuale sunt [[golf (sport)|golful]] și [[automobilism]]ul, în special cursele [[NASCAR]].<ref>{{cite web |title=As American as Mom, Apple Pie and Football? Football continues to trump baseball as America's Favorite Sport |url=http://www.harrisinteractive.com/vault/Harris%20Poll%205%20-%202014%20Fave%20Sport_1.16.14.pdf |website=Harris Interactive |accessdate=2 iulie 2014 |date=16 ianuarie 2014 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140309053431/http://www.harrisinteractive.com/vault/Harris%20Poll%205%20-%202014%20Fave%20Sport_1.16.14.pdf |archivedate=9 martie 2014}}</ref><ref>{{cite web |author1=Cowen, Tyler |author2=Grier, Kevin |title=What Would the End of Football Look Like? |url=http://www.grantland.com/story/_/id/7559458/cte-concussion-crisis-economic-look-end-football |publisher=Grantland/ESPN |date=9 februarie 2012 |accessdate=12 februarie 2012}}</ref> {{Ill-wd|Q5849|3=Rugby union}} este considerat sportul cu cea mai rapidă creștere din SUA, jucătorii înregistrați numărând de la 115,000+ până la peste 1.2 milioane de participanți.<ref>{{cite web |url=http://edition.cnn.com/2016/03/04/sport/usa-rugby-nigel-melville/index.html |title=Will U.S. learn to love rugby? |first=Rob |last=Hodgetts |date=4 March 2016 |publisher=}}</ref>

== Știință și tehnologie ==
[[File:Apollo 15 flag, rover, LM, Irwin cropped.jpg|thumb|Astronautul [[James Irwin]] plimbându-se pe [[Lună]] în apropierea [[Modulul lunar Apollo|modulului lunar]] [[Apollo 15]] în 1971. Efortul de a ajunge pe Lună a fost stimulat de [[Cursa Spațială]].]]
SUA este lider în inovația tehnologică de la sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului XIX]] și în cercetarea științifică de la jumătatea [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]. Metodele de producere a {{Ill-wd|Q871913|3=părților interșanjabile}} au fost dezvoltate de Arsenalul Federal al Departamentului de Război al SUA în timpul primei jumătăți a secolului XIX. Această tehnologie, precum și înființarea unei industrii a {{Ill-wd|Q19768|3=mașinilor unelte}}, a permis Statelor Unite să aibă o puternică fabricație de [[Mașină de cusut|mașini de cusut]], [[Bicicletă|biciclete]] și alte lucruri la sfârșitul secolului XIX, fenomen ce a devenit cunoscut drept sistemul american de fabricație. Electrificarea fabricilor la începutul secolului XX și introducerea liniei de asamblare și a altor tehnici care fac economie de muncă au creat sistemul numit [[Producția în masă|producție în masă]].<ref>{{citat carte-LUA
 | last = Hounshell
 | first = David A.
 | year = 1984
 | authorlink = David A. Hounshell
 | title = From the American System to Mass Production, 1800-1932: The Development of Manufacturing Technology in the United States
 | publisher = Johns Hopkins University Press
 | location = Baltimore, Maryland
 | isbn = 978-0-8018-2975-8
 | lccn = 83016269 
 | language = en}}</ref>

În 1876, [[Alexander Graham Bell]] a fost premiat cu primul patent american pentru telefon. Laboratorul de cercetare a lui [[Thomas Edison]], unul dintre primele de acest fel, a dezvoltat [[fonograf]]ul, primul [[bec incandescent]] și prima [[Kinetoscop|cameră de filmat]] viabilă.<ref name=Edison>{{cite web |title=Thomas Edison's Most Famous Inventions |url=http://www.thomasedison.org/index.php/education/inventions/ |website=Thomas A Edison Innovation Foundation |accessdate=21 ianuarie 2015 |archive-date=2016-03-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160316154517/http://www.thomasedison.org/index.php/education/inventions/ |url-status=dead }}</ref> Ultima a dus la apariția [[Showbiz|industriei mondiale a divertismentului]]. La începutul secolului XX, companiile de automobile {{Ill-wd|Q560676|3=Ransom E. Olds}} și [[Henry Ford]] au popularizat {{Ill-wd|Q455037|3=linia de asamblare}}. [[Frații Wright]] au fost, la rândul lor, pionieri ai aviației.<ref>{{cite web |author=Benedetti, François |url=http://www.fai.org/news_archives/fai/000295.asp |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070912065254/http://www.fai.org/news_archives/fai/000295.asp |archivedate=12 septembrie 2007 |title=100 Years Ago, the Dream of Icarus Became Reality |publisher=Fédération Aéronautique Internationale (FAI) |date=17 decembrie 2003 |accessdate=15 August 2007}}</ref>

Apariția [[fascism]]ului și a [[nazism]]ului în anii 1920 și 1930 i-a făcut pe mulți savanți europeni, inclusiv [[Albert Einstein]], [[Enrico Fermi]] și [[John von Neumann]], să imigreze în Statele Unite.<ref name=fraser>{{cite book |last1=Fraser |first1=Gordon |title=The Quantum Exodus: Jewish Fugitives, the Atomic Bomb, and the Holocaust |date=2012 |publisher=Oxford University Press |location=New York |isbn=978-0-19-959215-9 |url=https://books.google.com/books?id=-NYknwEACAAJ}}</ref> În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, [[proiectul Manhattan]] a dezvoltat arme nucleare. [[Cursa Spațială]] a produs înaintări rapide în tehnica rachetelor teleghidate, [[știința materialelor]] și [[aeronautică]].<ref>{{cite web |url=http://www.computerworld.com/article/2525898/app-development/nasa-s-apollo-technology-has-changed-history.html |title=NASA's Apollo technology has changed the history |publisher=Sharon Gaudin |accessdate=15 septembrie 2014 |archive-date=2014-12-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141213230300/http://www.computerworld.com/article/2525898/app-development/nasa-s-apollo-technology-has-changed-history.html |url-status=dead }}</ref>

Inventarea [[tranzistor]]ului în anii 1950, componenta activă cheie a practic toate [[electronică|dispozitivele electronice]] moderne, a dus la multe evoluții tehnologice și la o expansiune semnificativă a industriei tehnologice a SUA.<ref>{{cite news |title=Celebrating July 2: 10 Days That Changed History |work=[[The New York Times]] |first=Adam |last=Goodheart |date=2 iulie 2006 |url=https://www.nytimes.com/2006/07/02/weekinreview/02goodheart.html}}</ref><ref>Silicon Valley: 110 Year Renaissance, McLaughlin, Weimers, Winslow 2008.</ref><ref>{{cite book |title=Roadmap to Entrepreneurial Success |author=Robert W. Price |publisher=AMACOM Div American Mgmt Assn |year=2004 |isbn=978-0-8144-7190-6 |page=42 |url=https://books.google.com/books?id=q7UzNoWdGAkC&dq=transistor+inventions-of-the-twentieth-century&pg=PA42}}</ref> Aceasta, în schimb, a dus la înființarea multor companii noi de tehnologie și regiuni tehnologice de-a lungul țării, precum [[Silicon Valley]] în California. Progresele companiilor americane de [[microprocesor|microprocesoare]] precum [[Advanced Micro Devices]] (AMD) și [[Intel]] precum și al companiilor de [[software]] și [[hardware]] cum sunt [[Adobe Systems]], [[Apple Inc.]], [[IBM]], [[Microsoft]] și [[Sun Microsystems]], au creat și popularizat [[computer personal|computerul personal]]. [[ARPANET]] s-a dezvoltat în anii 1960 pentru a corespunde cerințelor [[Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii|Departamentului Apărării]] și a devenit prima dintr-o [[Istoria Internetului|serie de rețele]] ce au evoluat în [[Internet]].<ref name="Sawyer2012">{{cite book |last=Sawyer |first=Robert Keith |title=Explaining Creativity: The Science of Human Innovation |url=https://books.google.com/books?id=QyJjyZ_YBAkC&pg=PA256 |year=2012 |publisher=Oxford University Press |isbn=978-0-19-973757-4 |page=256}}</ref>

Aceste evoluții au condus la o mai mare personalizare a tehnologiei pentru uzul individual.<ref>{{cite journal |last1=Bennett |first1=W. Lance |last2=Segerberg |first2=Alexandra |title=Digital Media and the Personalization of Collective Action |journal=Information, Communication & Society |date=September 2011 |volume=14 |issue=6 |pages=770–799 |doi=10.1080/1369118X.2011.579141|url=http://urn.kb.se/resolve?urn=urn:nbn:se:su:diva-70937 }}</ref> În 2013, 83.8% din gospodăriile americane aveau cel puțin un [[computer]], iar 73.3% aveau serviciu de internet cu mare viteză.<ref>{{cite web |url=https://www.census.gov/content/dam/Census/library/publications/2014/acs/acs-28.pdf |title=Computer and Internet Use Main |publisher=U.S. Dept. of Commerce, Census Bureau |accessdate=22 iulie 2015}}</ref> De asemenea, 91% din americani aveau un telefon mobil în mai 2013.<ref>{{cite news |url=http://www.pewresearch.org/fact-tank/2013/06/06/cell-phone-ownership-hits-91-of-adults/ |title=Cell phone ownership hits 91% of adults |publisher=Pew Research Center |date=19 mai 2013 |accessdate=22 iulie 2015}}</ref> Statele Unite sunt clasate destul de sus în ce privește libertatea de utilizare a internetului.<ref>{{cite web |title=Freedom on the Net 2014 |url=https://freedomhouse.org/report/freedom-net-2014/freedom-net-2014-graphics#.VQ9Itu7F9aw |website=Freedom House |accessdate=2018-03-11 |archive-date=2017-04-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170402225748/https://freedomhouse.org/report/freedom-net-2014/freedom-net-2014-graphics#.VQ9Itu7F9aw |url-status=dead }}</ref>

În [[Secolul al XXI-lea|secolul XXI]], aproximativ două treimi din fondurile pentru cercetare și dezvoltare provin din sectorul privat.<ref>{{cite web |url=https://www.census.gov/compendia/statab/2008/tables/08s0775.xls |archiveurl=http://webarchive.loc.gov/all/20120210170338/http://www.census.gov/compendia/statab/2008/tables/08s0775.xls |archivedate=10 februarie 2012 |title=Research and Development (R&D) Expenditures by Source and Objective: 1970 to 2004 |publisher=U.S. Census Bureau |accessdate=19 iunie 2007 |url-status=dead }}</ref> SUA este lider mondial la articole de cercetare științifică și la [[factor de impact|factorul de impact]].<ref name="auto"/>

== Sănătate ==
[[File:NewYorkPresbyterian-Cornell.jpg|thumb|right|{{Ill-wd|Q975653|3=Spitalul Presbiterian}} din [[New York City]] este unul dintre cele mai ocupate [[spital]]e din lume. În imagine este {{Ill-wd|Q7980201|3=Școala Postuniversitară Weill Cornell}} (complexul alb din centru).]]

Statele Unite au o speranță de viață de 79.8 de ani la naștere, mai mult decât 75.2 ani cât erau în 1990.<ref name=who>{{cite web |url=http://apps.who.int/gho/data/node.main.688?lang=en |title=WHO Life expectancy data by country |publisher=WHO |date=2012 |accessdate=1 iunie 2013}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html |title=Country Comparison: Life Expectancy at Birth |publisher=CIA |work=The World Factbook |accessdate=25 octombrie 2011 |archive-date=2018-12-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181229134543/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html |url-status=dead }}</ref><ref name=Murray2013>{{cite journal |first=Christopher J.L. |last=Murray |title=The State of US Health, 1990–2010: Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors |journal=Journal of the American Medical Association |url=http://jama.jamanetwork.com/data/Journals/JAMA/0/joi130037.pdf |doi=10.1001/jama.2013.13805 |date=10 iulie 2013 |volume=310 |issue=6 |pages=591–608 |pmid=23842577 |pmc=5436627 |archiveurl=https://www.webcitation.org/6IN1kHmaR?url=http://jama.jamanetwork.com/data/Journals/JAMA/0/joi130037.pdf |archivedate=25 iulie 2013 |url-status=dead |df=mdy}}</ref> Speranța de viață se întinde de la 81.3 ani în [[Hawaii]] la minimul de 73.4 în [[Samoa Americană]].<ref>http://www.measureofamerica.org/wp-content/uploads/2013/06/MOA-III.pdf ''Measure of America'' report, 2013 (Fact table, page 18). Recuperat pe 8 februarie 2018.</ref><ref>https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/aq.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190108085430/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/aq.html |date=2019-01-08 }} CIA World Factbook. ''American Samoa''. Recuperat pe 8 ianuarie 2018.</ref> Rata mortalității infantile de 6.17 per o mie plasează țara pe locul 56 în rândul celor celor mai mici rate ale mortalității infantile din 224 de țări.<ref>{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2091rank.html |title=Country Comparison: Infant Mortality Rate |publisher=Central Intelligence Agency |work=The World Factbook |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140411044300/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2091rank.html |archivedate=11 April 2014 |accessdate=17 mai 2014 |url-status=live}}</ref>

Creșterea ratei obezității în Statele Unite a contribuit la scăderea rangului țării la speranța de viață de la locul 11 în lume în 1987 la locul 42 în 2007.<ref>{{cite news |author=MacAskill, Ewen |url=https://www.theguardian.com/world/2007/aug/13/usa.ewenmacaskill |title=US Tumbles Down the World Ratings List for Life Expectancy |date=13 august 2007 |work=The Guardian |accessdate=15 august 2007 |location=Londra}}</ref> Rata obezității s-a dublat în ultimii 30 de ani și este cea mai mare din lumea industrializată, precum și una dintre cele mai mari din lume.<ref>{{cite web |title=Mexico Obesity Rate Surpasses The United States', Making It Fattest Country in the Americas |url=http://www.huffingtonpost.com/2013/07/09/mexico-obesity_n_3567772.html |website=Huffington Post|date=9 July 2013 }}</ref><ref>{{cite book |author=Schlosser, Eric |year=2002 |title=Fast Food Nation |publisher=Perennial |location=New York |isbn=0-06-093845-5 |page=240}}</ref> Aproximativ o treime din populația adultă este obeză, iar încă o treime este supraponderală.<ref>{{cite web |url=https://www.cdc.gov/nchs/products/pubs/pubd/hestats/overweight/overwght_adult_03.htm |title=Prevalence of Overweight and Obesity Among Adults: United States, 2003–2004 |accessdate=5 iunie 2007 |publisher=Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Health Statistics}}</ref> Forma de [[Diabet zaharat de tipul 2|diabet]] pusă în legătură cu obezitatea este considerată epidemică de specialiștii în sănătate.<ref>{{cite web |url=http://atvb.ahajournals.org/cgi/content/full/25/12/2451#R3-101329 |title=Fast Food, Central Nervous System Insulin Resistance, and Obesity |year=2005 |accessdate=17 iunie 2007 |work={{Ill-wd|Q4797542|3=Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology}} |publisher=American Heart Association}}</ref>

În 2010, [[boală arterială coronariană|boala arterială coronariană]], [[cancer pulmonar|cancerul pulmonar]], [[Accident vascular cerebral|accidentul vascular cerebral]], [[Bronhopneumopatie obstructivă cronică|bronohopneumopatia obstructivă cronică]] și accidentele în trafic au cauzat cele mai mult pierderi de ani din viață din SUA. Durerile lombare, [[depresie|depresia]], {{Ill-wd|Q4116663|3=problemele musculare}}, durerile de gât și [[anxietate]]a au cauzat cele mai multe pierderi de ani în favoarea dizabilității. Cei mai vătămători factori de risc au fost dieta săracă, fumatul de tutun, obezitatea, [[hipertensiune arterială|hipertensiunea arterială]], [[hiperglicemie|cantitatea mare de zahăr în sânge]], [[sedentarism|inactivitatea fizică]] și consumul de alcool. [[Boala Alzheimer]], abuzul de droguri, bolile rinichilor, cancerul și căderile au provocat cei mai mulți ani de viață suplimentari pierduți în funcție de ratele pe cap de locuitor ajustate în funcție de vârstă din 1990.<ref name=Murray2013 /> În SUA, ratele sarcinilor la adolescenți și ale avorturilor sunt substanțial mai mari decât la alte națiuni occidentale, în special printre negri și hispanici.<ref>{{cite web |title=About Teen Pregnancy |url=https://www.cdc.gov/TeenPregnancy/AboutTeenPreg.htm |publisher=Center for Disease Control |accessdate=24 ianuarie 2015}}</ref>

SUA este lider mondial la inovații medicale. America singură a dezvoltat sau a contribuit semnificativ la 9 din top 10 cele mai importante inovații medicale începând cu 1975, potrivit clasamentului făcut în 2001 de un sondaj în care au fost chestionați fizicieni, în timp ce Uniunea Europeană și Elveția împreună au contribuit la cinci.<ref>{{cite web |author1=Whitman, Glen |author2=Raad, Raymond |title=Bending the Productivity Curve: Why America Leads the World in Medical Innovation |url=http://www.cato.org/publications/policy-analysis/bending-productivity-curve-why-america-leads-world-medical-innovation |publisher=The Cato Institute |accessdate=9 octombrie 2012}}</ref> Din 1966, mai mulți americani au primit [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiul Nobel în Medicină]] decât tot restul lumii luat la un loc. Din 1989 până în 2002, de patru ori mai mulți bani au fost investiți în companiile private de biotehnologie din America decât în Europa.<ref>{{cite news |last=Cowen |first=Tyler |title=Poor U.S. Scores in Health Care Don't Measure Nobels and Innovation |url=https://www.nytimes.com/2006/10/05/business/05scene.html?_r=1& |accessdate=9 octombrie 2012 |newspaper=The New York Times |date=5 octombrie 2006}}</ref> Sistemul de sănătate al SUA {{Ill-wd|Q6614024|3=depășește}} orice altă națiune în ce privește cheltuielile pe sănătate, atât în PIB/loc. cât și în procentul din PIB total.<ref>{{cite web |url=http://dll.umaine.edu/ble/U.S.+HCweb.pdf |title=The U.S. Healthcare System: The Best in the World or Just the Most Expensive? |year=2001 |accessdate=29 noiembrie 2006 |publisher=University of Maine |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/20070309142240/http://dll.umaine.edu:80/ble/U.S.%20HCweb.pdf |archivedate=9 martie 2007}}{{cbignore}}</ref>

== Note ==
<references />

== Vezi și ==
* [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO]]
* [[Lista orașelor din Statele Unite ale Americii după populație]]

== Legături externe ==
{{Sister project links}}
{{wikivoyage|United States of America}}
* {{wikiatlas|the United States}}

'''''Guvern'''''
* [http://www.usa.gov/ Official U.S. Government Web Portal] Poarta de acces la site-urile guvernamentale
* [http://www.house.gov/ House] Site-ul oficial al Camerei Reprezentanților din Statelor Unite
* [http://www.senate.gov/ Senate] Site-ul oficial al Senatului Statelor Unite
* [http://www.whitehouse.gov/ White House] Site-ul oficial al Președintelui Statelor Unite

'''''Sinteze și date'''''
* {{CIA World Factbook link|us|United States}}
* [http://infousa.state.gov/ InfoUSA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111009001207/http://infousa.state.gov/ |date=2011-10-09 }} Portalul de informare despre resursele Agenției SUA
* [http://www.loc.gov/index.html Library of Congress] Site-ul oficial al [[Bibliotecii Congresului|Biblioteca Congresului]] SUA
* [http://www.teacheroz.com/states.htm The 50 States of the U.S.A.] Colecție de link-uri informaționale pentru fiecare stat
* [http://www.britannica.com/EBchecked/topic/616563/United-States United States] ''[[Encyclopædia Britannica]]'' intrare
* {{dmoz|Regional/North_America/United_States}}
* [http://www.census.gov/hhes/www/ U.S. Census Housing and Economic Statistics] O gamă largă de date de la [[U.S. Census Bureau]]
* [http://www.uscis.gov/portal/site/uscis U.S. Citizenship and Immigration Services] Site-ul oficial guvernamental
* [http://www.ers.usda.gov/statefacts/ State Fact Sheets] Populație, servicii, venituri, și de date agricole din SUA de la {{Ill-wd|Q3718734|3=Economic Research Service}}
* [http://tonto.eia.doe.gov/state/ State Energy Profiles] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100211021248/http://tonto.eia.doe.gov/state/ |date=2010-02-11 }} Economie, mediu, și date despre energie fiecărui stat SUA de la {{Ill-wd|Q1133499|3=Energy Information Administration}}
* [http://wiki.creativecommons.org/Category:USA Category:USA] în [[Creative Commons]]. Site-uri și proiecte pentru utilizare liberă sub o licență Creative Commons.
* [http://www.ifs.du.edu/ifs/frm_CountryProfile.aspx?Country=US Key Development Forecasts for the United States] de la {{Ill-wd|Q6050701|3=International Futures}}
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-statelor-unite-ale-americii-04-07-2011 Ziua Națională a Statelor Unite ale Americii], 4 iulie 2011, ''Amos News''

'''''Istorie'''''
* [http://www.nationalcenter.org/HistoricalDocuments.html Historical Documents] Colectate de Centrul Național pentru Cercetarea Politicilor Publice
* [http://www.religioustolerance.org/nat_mott.htm U.S. National Mottos: History and Constitutionality] {{Webarchive|url=https://wayback.archive-it.org/all/20061212193931/http://www.religioustolerance.org/nat_mott.htm |date=2006-12-12 }} Analiza efectuată de Ontario Consultants privind toleranța religioasă
* [http://www.historicalstatistics.org/index2.html USA] Link-uri despre date istorice

'''''Hărți'''''
* [http://nationalatlas.gov/ National Atlas of the United States] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060720093336/http://nationalatlas.gov/ |date=2006-07-20 }} Hărți oficiale de la Departamentul de Interne
* [http://www.wikimapia.org/#y=41771312&x=-99492187&z=4&l=0&m=a United States] Vedere din satelit de la [[WikiMapia]] (nu este afiliat cu Wikipedia/[[Wikimedia]])
* [http://conspecte.com/Geoeconomia/economia-tarilor-dezvoltate.html Economia țărilor dezvoltate]

'''''Altele'''''
* [http://intrebari-si-raspunsuri.ro/cate-stele-are-steagul-americii/ Simbolistica elementelor de pe steagul Statelor Unite] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130805071758/http://intrebari-si-raspunsuri.ro/cate-stele-are-steagul-americii/ |date=2013-08-05 }}

{{Subiecte SUA}}
{{America de Nord}}
{{G20}}
{{NAFTA}}
{{Statele Unite}}
{{Cele mai mari zone metropolitane americane}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Statele Unite ale Americii| ]]
[[Categorie:Foste colonii britanice]]
[[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]]
[[Categorie:Națiunile G20]]
[[Categorie:Fondări în 1776]]