Stat național

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Statul național este un tip de stat care îmbină entitatea politică a unui stat cu entitatea culturală a unei națiuni, fapt prin care urmărește să își dobândească legitimitatea politică de a guverna și, eventual, statutul de stat suveran în cazul în care se acceptă teoria statalității declarative în detrimentul teoriei statalității constitutive.[1] Un stat este în mod particular o entitate politică și geopolitică, în vreme ce o națiune este o entitate culturală și etnică. Termenul „stat național” sugerează că cele două coincid, în sensul în care statul a ales să adopte și să susțină un anumit grup cultural cu care să fie asociat. Formarea „statului național” poate avea loc în vremuri diferite și în diferite părți ale lumii.

Conceptul de stat național poate fi comparat și poate fi pus în contrast cu acela de stat multinațional, oraș-stat,[2][3][4] imperiu, confederație și alte formații statale cu care poate avea puncte comune. Distincția principală este dată de identificarea unui popor cu o entitate politică în „statul național”.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ O astfel de definiție este funcțională: „Toate tentativele de a dezvolta un consens terminologic în jurul termenului "națiune" s-au terminat printr-un eșec”, concluzionează Tishkov, Valery (2000). „Forget the 'nation': post-nationalist understanding of nationalism”. Ethnic and Racial Studies 23 (4): 625–650 [p. 627]. doi:10.1080/01419870050033658. . Walker Connor, în [Connor, Walker (1978). „A Nation is a Nation, is a State, is an Ethnic Group, is a...”. Ethnic and Racial Studies 1 (4): 377–400. doi:10.1080/01419870.1978.9993240. ] discută impresiile din jurul termenilor de „națiune”, „stat suveran”, „stat național” și „naționalism”. Connor, care a popularizat termenul de „etnonaționalism”, discută și tendința de a face confuzie între națiune și stat și faptul de a considera toate statele drept state naționale. In Globalization and Belonging, Sheila L. Crouche discusses "The Definitional Dilemma" (pp. 85ff).
  2. ^ Peter Radan (2002). The break-up of Yugoslavia and international law. Psychology Press. p. 14. ISBN 978-0-415-25352-9. https://books.google.com/books?id=-e5ciqlbvcwC&pg=PA14. Accesat la 25 noiembrie 2010 
  3. ^ Alfred Michael Boll (2007). Multiple nationality and international law. Martinus Nijhoff Publishers. p. 67. ISBN 978-90-04-14838-3. https://books.google.com/books?id=Mr6Y45439A0C&pg=PA67. Accesat la 25 noiembrie 2010 
  4. ^ Daniel Judah Elazar (1998). Covenant and civil society: the constitutional matrix of modern democracy. Transaction Publishers. p. 129. ISBN 978-1-56000-311-3. https://books.google.com/books?id=EiOpZbl0eXIC&pg=PA129. Accesat la 25 noiembrie 2010