Stat în stat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Stat în stat (engleză state within a state, germană Staat im Staate) este o expresie desemnând o anumită situație politică dintr-o anumită țară când un organ intern, de obicei din forțele armate, agențiile de culegere a informațiilor, serviciile secrete sau poliție, nu răspund conducerii civile a țării.

Uneori, termenul se referă la companii de stat, care deși sunt formal sub control guvernamental, acționează de facto aidoma corporațiilor private.

Sistematizare[modificare | modificare sursă]

Acuzația în formarea unui stat într-un stat, cel mai adesea (dar nu întotdeauna) este prezentat împotriva următoarelor grupuri de persoane:

  • naționale și alte minorități;
  • părți ale aparatului de stat, cum ar fi armata, serviciile secrete sau alte servicii de securitate;
  • grupuri de interese comune, precum corporații, sindicate sau alte asociații;
  • comunitățile criminale.

Minorități naționale, etnice și religioase[modificare | modificare sursă]

Minoritățile naționale, etnice sau religioase sunt adesea acuzate de formarea unui stat în stat. În istorie, asemenea învinuiri au fost adesea aduse evreilor. Un alt exemplu au fost nemții din Cehoslovacia în perioada interbelică.[1]

Scriitorul american (de culoare) Sutton Elbert Griggs a publicat în 1899 romanul „Stat în stat”, În care cetățenii de culoare din SUA au format propriul stat în Statele Unite.

Părți componente ale aparatului de stat[modificare | modificare sursă]

Armata și serviciile de informații din cauza nivelului înalt de secretizare sunt adesea sub suspiciuni de formare a unui stat în stat. Christina Wilkening a descris metodele de intervenție a serviciului secret Stasi din Republica Democrată Germană sub noțiunea „stat în stat”.[2] Serviciile secrete ale SUA sunt caracterizate de mai mulți autori contemporani ca fiind „stat în stat”.[3][4][5][6]

Organizații cu interese comune[modificare | modificare sursă]

Organizațiile care reprezintă interesele membrilor lor (în special sindicatele) au fost adesea învinuite că formează stat în stat.În 1903, reprezentatntul american a sindicatelor Daniel de Leon a descris întreprinderile feroviare drept "imperium in imperio".[7] Hans Stadler credea că sindicatele sunt un stat în stat, și tind să preia puterea în stat.[8]

Manuela Mashke descrie istoria sindicatului Histadrut din Israel ca fiind începutul unui stat în stat.[9]

În multe state centrale și sud-americane, United Fruit Company a fost considerată stat în stat din cauza poziției sale monopoliste și a puterii economice, care adesea depășea puterea economică a țărilor în care distribuiau produse.

Exemple cunoscute de "stat în stat"[modificare | modificare sursă]

Germania[modificare | modificare sursă]

Spania[modificare | modificare sursă]

Turcia și Imperiul Otoman[modificare | modificare sursă]

Pakistan[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Kamil Krofta, «Die Deutschen im tschechoslovakischen Staate», Prag, 1937
  2. ^ Christina Wilkening: «Staat im Staate: Auskünfte ehemaliger Stasi-Mitarbeiter», Berlin, 1990, ISBN 3-351-01814-2
  3. ^ Ambinder, Marc; Grady, D.B. (). Deep State: Inside the Government Secrecy Industry. Wiley. ISBN 978-1118146682. 
  4. ^ Priest, Dana; Arkin, William M. (). Top Secret America: The Rise of the New American Security State. Little, Brown and Company. ISBN 0316182214. Sumar pentru neinițiațiThe Quiet Coup: No, Not Egypt. Here. (). 
  5. ^ Scott, Peter Dale (). „The State, the Deep State, and the Wall Street Overworld”. The Asia-Pacific Journal. 12 (10, No. 5). 
  6. ^ Jordan Michael Smith (). „Vote all you want. The secret government won't change”. The Boston Globe. 
  7. ^ «Imperium in imperio» in «Daily People» vom 4. Juni 1903 (PDF-Datei; 99 kB)
  8. ^ Hans Stadler, «Die Gewerkschaften greifen nach der Macht: Ein roter Staat im Staate», München, 1969
  9. ^ Manuela Maschke, «Die israelische Arbeiterorganisation Histadrut: vom Staat im Staate zur unabhängigen Gewerkschaft», Frankfurt am Main, 2003, ISBN 3-89846-251-X
  10. ^ Who Controls Pakistan's Powerful ISI?, Radio Free Europe, 14 august 2008