Sorin Alexandrescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Sorin Alexandrescu
Date personale
Născut (82 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Naționalitateromân
Cetățenieromână
olandeză
Ocupațiecritic literar, semiotician, publicist, profesor
Limbilimba română[1]  Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Litere a Universității din București  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitorliteratura contemporană
Mișcare/curent literarpostmodernism, literatură interbelică

Sorin Alexandrescu (n. 18 august 1937, București) este un critic, istoric și teoretician literar român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Este nepotul de soră al profesorului, scriitorului, filosofului, eseistului, istoricului religiilor român Mircea Eliade, fiul Corinei Eliade. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București (1969). A emigrat în 1974 în Olanda,[3] unde a funcționat ca profesor la una dintre cele mai mari catedre de limbă română din Occident, la Universitatea din Amsterdam.

Înainte de plecarea din România, a publicat o monografie dedicată scriitorului american William Faulkner, un studiu de naratologie literară. Și-a continuat activitatea în Olanda dedicând-se semioticii și istoriei ideilor. Din 1983 ține cursuri de semiotică și apoi de filosofie la Amsterdam. A fondat la Amsterdam revista International Journal of Romanian Studies (1976-1989).[4]

A fost unul din membrii activi ai diasporei literare românești și un militant pentru democratizarea țării, publicând numeroase studii și articole despre România.

S-a întors în zilele Revoluției din decembrie 1989 în România, transmițând materiale pentru un ziar olandez.[5] S-a implicat în proiectul de renovare și modernizare a Bibliotecii Centrale Universitare, clădirea și colecțiile de carte fiind distruse de un incendiu devastator în timpul revoluției. A făcut lobby pe lângă autoritățile olandeze și în mediile intelectuale occidentale pentru strângerea de fonduri pentru acest proiect.

În 1998 a acceptat postul de consilier prezidențial pentru cultură. În 2001, după ce s-a pensionat în Olanda, s-a întors definitiv în România.[5] În același an a fondat, împreună cu Dan Grigorescu, Mihai Zamfir, Laura Mesina, Vlad Alexandrescu, Vasile Morar și Zoe Petre, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii pe lângă Universitatea din București.[6]

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • Dickens in Rumania. A Bibliography for the 150th Anniversary (with Alexandru Duțu) 1962
  • William Faulkner, 1969; ediție revizuită în limba franceză, Paris, 1971
  • The Logic of Personages, 1973
  • Logique du personnage: reflexions sur l'univers faulknerien, 1974
  • Dimitrie Cantemir: Roemeens historicus en politicus 1673-1723, Bussum, 1975
  • Dichters uit Roemenië (Poeți din România), 1976
  • Transformational grammar and the Rumanian language 1977
  • Roemenië. Verhalen van deze tijd (Proza din România), 1988
  • Hemel en Aarde. Werelden van verbeelding (Rai și pământ), 1991
  • Rumänien im Umbruch: Chancen und Probleme der europäischen Integration (eds. Ilina Gregori und Angelika Schaser), 1993
  • Richard Rorty, 1995
  • Figurative of the Art. Beginning and End. 20th Century in Romania, 1998
  • Paradoxul român, 1998
  • Privind înapoi, modernitatea, Ed. Univers, București, 1999, traduceri de Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu
  • Identitate în ruptură. Mentalitati românești postbelice, 2000
  • La modernité a l'Est. 13 aperçus sur la litterature roumaine, 2000
  • Mircea Eliade, dinspre Portugalia, Editura Humanitas, 2006 - fragmente

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Sorin Alexandrescu, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  3. ^ Ion Simuț (), „Cronologia exilului literar postbelic (II)”, România Literară, arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ Pricop, Lucian (), Dicționarul esențial al exilului românesc, București: Editura Domino 
  5. ^ a b Laurențiu Ungureanu, Anca Vancu, Alina Boghiceanu (), „Adevărul Live. Nepotul lui Mircea Eliade și moștenitorul Brătienilor: „Teama era că Ceaușescu o să trăiască mai mult decât noi", Adevărul, accesat în  
  6. ^ „Sorin Alexandrescu”, Pagina oficială a Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri