Socionica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Psihologie
Human brain NIH.jpg
Portal
Istorie
Psiholog
Domenii
Aplicată
Comportamentală
Biologică
Clinică
Cognitivă
Dezvoltare
Educație
Evoluție
Gestalt
Umanistică
Lingvistică
Personalitate
Senzorial
Social
Liste
Psihologiști
Publicații
Subiecte

Socionica este o ramură a psihologiei bazată pe lucrarea lui Carl Jung numită Tipuri Psihologice, teoria lui Freud despre conștient și subconștient și teoria lui Antoni Kępiński despre metabolismul informației. A fost fondată de către cercetătoarea lituaniană Aušra Augustinavičiūtė în 1970, această știință evoluând foarte rapid.

Relațiile dintre oameni pot fi prezise. Așa cred adepții socionicii, o noua teoria psihologică nascută în 1970[1]. Aceste relații iau naștere intre cele 16 tipuri de personalitate, una din care sunteți și Dumneavoastră[2].

Tipul de personalitate, sau sociotipul, nuî se schimbă nici de la o zi la alta, nici ntr-un an. El nu este determinat nici de educație, nici de nivelul cultural al persoanei respective, nici de profesia sa. El reprezintă modalitatea de schimburi de informație și de acțiuni cu lumea din jur. Fiecare tip are părți tari și slabe, astfel că pentru a fi buni într-o privință plătim cu lipsa de desăvârșire în altă. Reprezentanții aceluiași tip se văd unul pe celălalt ca frați gemeni, deși nu sunt înrudiți prin sange. S-ar putea ca tipul să fie determinat în mod genetic...

În socionică se crede că relațiile interpersonale depind nu atat de educație cat de tipul de personalitate. Cu totul acel, în psihologie exist teorii diferite de relații printre personalități. Mulți psihologi își-închipuie, că caracterul unui om n-are influență pe relațiile: toate depind numai de nivelul cultural și social, educație și profesie etc. Dar chiar printre acei, cine vede-o legătură printre caracterul oamenilor și relațiile lor, puncți de vedere se disting. Nici măcar Socrate nu știa să dea un răspuns sigur la întrebarea: cine îți va fi prietenul cel mai bun, cel cu care te asemeni cel mai mult sau cel cu care te asemeni cel mai puțin?

Socionica distinge relații dintre tipuri după gradul de confort. Spre exemplu relațiile dintre două tipuri identice nu sunt mereu bune. Deși se înțeleg unul pe celălalt fără cuvinte dar sunt la fel de slabi în fața unor dificultăți identice, adică ajutorul reciproc în cadrul acestei perechi e foarte mic. Totui relațiile dintre două tipuri absolut diferite sunt și mai proaste: ele duc la conflicte constante. Deci care este calea ideală de mijlo?

Este dualitatea — relația complementară psihologică. Socionica distinge 16 tipuri umane și deci 8 perechi complentare sau duale. Asemenea relații sunt mai stabile la mică distanță, de exemplu într-o familie.

Principalele domenii de aplicare ale socionicii sunt următoarele:

Legături externe[modificare | modificare sursă]

"Socionics was developed in the 1970s and 1980s mainly by the Lithuanian researcher Ausˇra Augustinavicˇiute. The name ‘socionics’ is derived from the word ‘society, since Augustinavicˇiute believed that each personality type has a distinct purpose in society, which can be described and explained by socionics. The system of socionics is in several respects similar to the MBTI; however, whereas the latter is dominantly used in the USA and Western Europe, the former is mainly used in Russia and Eastern Europe. For more information, the reader is referred to the website of the International Institute of Socionics and to several scientific journals edited by this institution (see http://socionic.info/en/esocjur.html#top). Despite of several similarities there are also important differences. For instance, the MBTI is based on questionnaires with so-called forced-choice questions. Forcedchoice means that the individual has to choose only one of two possible answers to each question. Obviously, such tests are self-referential. That means they are based on judgments of persons about themselves. Socionics rejects the use of such questionnaires and is based on interviews and direct observation of certain aspects of human behavior instead. However, if personality tests are well constructed and their questions are answered properly, we expect results that often make sense. For that reason, we do not reject test questions principally, but we have to take into account their self-referential character. Another difference relates to the fact that socionics tries to understand Jung’s intuitive system and to provide a deeper explanation for it, mainly in terms of informational metabolism (Kepinski & PZWL, 1972). Further, socionics is not so much a theory of personalities per se, but much more a theory of type relations providing an analysis of the relationships that arise as a consequence of the interaction of people with different personalities."

  • ^ Fink G. and Mayrhofer W . Cross-cultural competence and management & nbsp; - setting the stage // European J. Cross-Cultural Competence and Management. & nbsp; - 2009 . & nbsp; - Vol. 1. & nbsp; - No. 1.

Personality profiling encompasses numerous models that arise from personality trait theory. In the context of this article, four models deserve special attention due to their importance in personality research and / or their appropriateness for the topic: Socionics (founded in the 1970s by Ausra Augustinavichiute, eg, Augustinavichiute, 1994, 1998); cybernetic mindscape theory (Maruyama, 1980; Boje, 2004); the five factor model (FFM), commonly called the 'big five "personality trait model (Costa and McCrae, 1992); the personality type theory of the Myers-Briggs type inventory (MBTI, see McKenna et al., 2002)