Semir Osmanagić

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Semir Osmanagić
Date personale
Născut (63 de ani) Modificați la Wikidata
Zenica, RSF Iugoslavia Modificați la Wikidata
Cetățenie Bosnia și Herțegovina Modificați la Wikidata
Ocupațieantreprenor
autor de non-ficțiune[*]​
arheolog Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[1]
limba bosniacă[1]
limba engleză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Sarajevo[*]​  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Semir Osmanagić (n. , Zenica, RSF Iugoslavia), cunoscut și sub numele de Sam Osmanagich, este un om de afaceri și autor bosniac. Este cel mai cunoscut pentru promovarea proiectului său pseudo-arheologic în Bosnia centrală (lângă orașul Visoko) legat de așa-numitele „piramide din Bosnia”. Osmanagić susține că un grup de dealuri naturale din Bosnia Centrală și Herțegovina sunt cele mai mari piramide antice create de oameni de pe Pământ. A realizat un marketing extins acestui sit și a promovat turismul acolo.

Un entuziast al (cercetării) piramidelor, Osmanagić are un doctorat în științele sociale, dar nu are nicio pregătire științifică în niciun domeniu arheologic. Geologi profesioniști, arheologi și alți oameni de știință au respins în mod direct afirmațiile sale despre dealurile centrale bosniace; ei au ajuns la concluzia - după analiza directă a sitului, a istoriei sale cunoscute și a săpăturilor - că dealurile sunt formațiuni naturale obișnuite cunoscute sub numele de flatiron,[2] fără semne de construcție umană.[3][4]

Viața timpurie și cariera[modificare | modificare sursă]

Osmanagić s-a născut în Zenica, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, iar după absolvirea universității, a condus o afacere de import-export timp de șapte ani. În 1992, pe măsură ce Războiul din Bosnia a început, a emigrat în Statele Unite ale Americii.[5] Osmanagić s-a stabilit la Houston, Texas, unde și-a găsit un loc de muncă ca asistent de marketing pentru o companie care produce piese pentru puțuri de petrol și gaz. El a fost promovat ca manager și proprietar al firmei, deținând însă doar cinci la sută din acțiunile firmei, în 1999.[6]

Afiș pentru voluntarii care doresc să ia parte la săpături

Osmanagić a fondat compania de producție Met Company, Inc. în Houston în 1995 și continuă să fie proprietarul și directorul general al acesteia.[5] În 2006, el a fondat Fundația Piramidei Soarelui din Bosnia și Herțegovina[7] pentru a sprijini săpăturile și construcția unui „parc arheologic” într-un sit de lângă orașul Visoko. A ocupat de la început funcția de director executiv.

Osmanagić are un masterat în economie și politică internațională. A absolvit și un doctorat în științe sociale în 2009; ambele diplome au fost obținute de la Universitatea din Sarajevo.[8] În 2009, a devenit membru al Academiei Ruse de Științe ale Naturii, care a fost criticată pentru faptul că mulți dintre membrii săi nu au nicio bază științifică și pentru că unii dintre membrii săi promovează pseudoștiința.[9][10][11] Această Academie nu trebuie confundată cu Academia Rusă de Științe, care are o poziție de renume în rândul comunității internaționale a oamenilor de știință.

Piramidele bosniace[modificare | modificare sursă]

În aprilie 2005, Osmanagić a fost invitat să viziteze Visočica și ruinele cetății sale. În timpul vizitei, Osmanagić a observat forma de piramidă a dealului Visočica. Ulterior, el a scris o carte care promovează afirmația potrivit căreia dealul ar reprezenta ceea ce a rămas dintr-o piramidă antică, create de om, despre care a susținut că este una dintre cele cinci structuri colosale din piatră, în formă de piramidă cu o rețea de tuneluri preistorice extinse. El a numit acele structuri „Piramidele din Bosnia” și a înființat o fundație caritabilă, „Parcul Arheologic: Fundația Piramidei Soarelui din Bosnia și Herțegovina”, pentru a finanța promovarea și investigarea sitului. Osmanagić a susținut că a dorit să excaveze pentru a "sparge un nor de energie negativă, permițând Pământului să primească energie cosmică din centrul galaxiei".[12][13] Osmanagić consideră că structurile piramidale descoperite de el sunt realizate de mâna omului și ar fi fost construite aproximativ în secolul al XII-lea î.Hr. de triburi de iliri, adică ar fi mai vechi decât piramidele din Giza, Egipt.[12]

În fundal, dealul Visočica, una dintre presupusele piramide

La începutul anului 2006, geologii de la Universitatea din Tuzla au analizat probele prelevate de la Visočica. Testele lor au arătat că dealul este compus din același material ca și alți munți din zonă: straturi alternative de conglomerat, argilă și gresie. Săpăturile au evidențiat straturi de conglomerat fracturat la Visočica, în timp ce în straturi de la Pljesevica s-au descoperit plăci de gresie crăpate, separate de straturi de argilă. Robert M. Schoch, profesor asociat de științe naturale la Universitatea Boston, a declarat la acea vreme că: „ceea ce [a găsit [Osmanagić] nu este chiar neobișnuit sau spectaculos din punct de vedere geologic. Este pur și simplu normal și banal.” În aprilie 2006, douăzeci și unu de istorici, geologi și arheologi au semnat o scrisoare deschisă în care au descris săpăturile ca fiind lipsite de profesionalism și realizate fără o supraveghere științifică corespunzătoare.

Se presupune că proiectul „Piramida bosniacă” a adus pagube considerabile patrimoniului arheologic al zonei, care conține ruine ale unei cetăți medievale, un post roman de observație și alte resturi anterioare. Anthony Harding, profesor de arheologie la Universitatea din Exeter și pe atunci președinte al Asociației Europene a Arheologilor (EAA), a declarat că „Osmanagić conduce un proiect pseudo-arheologic care amenință să distrugă părți din moștenirea reală a Bosniei”.[14]

Alte afirmații[modificare | modificare sursă]

Teoriile și credibilitatea lui Osmanagić au făcut obiectul unor critici aproape universale din partea comunității științifice de când a câștigat proeminență prin comercializarea săpăturilor de la Visočica. Concluzia acestora este că Semir Osmanagić ar fi interesat de piramide, dar este un amator în studiul lor.

În această perioadă, a urmat studiile universitare la Universitatea din Sarajevo, unde consilierul său de doctorat a fost Hidajet Repovac, profesor de sociologie la Facultatea de Științe Politice din Sarajevo.[15][16] În teza sa de doctorat din 2009, Osmanagič susține că civilizația maiașă din Mesoamerica este anterioară Olmecilor și cultura lor ar fi încetat să existe misterios după secolul al X-lea.[17] De asemenea, Osmanagić a discutat în detaliu despre craniile de cristal maiașe, considerând că acestea au fost create cu ajutorul tehnologiei avansate. El a discutat despre presupusele fenomene psihologice și parapsihologice din jurul lor.[18] El sugerează că civilizația maiașă a avut contact cu chinezii, dând ca exemplu o cioplire a unui jaguar, pe care el o consideră că este sculptată din nefrit chinezesc. Alții au identificat materialul ca jadeit, un material care era folosit de maiași.[19]

Încă din 2007, Repovac a făcut parte din Fundația înființată de Osmanagić pentru a sprijini săpăturile de pe dealuri.[20] Repovac a fost, de asemenea, unul dintre co-președinții Conferinței internaționale din 2008 privind (așa-numitele) piramidele bosniace.[21]

Într-un articol din Revista de Arheologie, Beth Kampschror se referă la cartea lui Osmanagić, Lumea maiașilor (2004), care sugerează că maiașii erau descendenții unor extratereștri din roiul stelar Pleiadele care ar fi ajuns prima dată în Atlantida.[22]  

În cartea sa Istorie alternativă (Alternative History, 2003, publicată în croată), Osmanagić sugerează că Adolf Hitler și alți naziști de frunte au fugit din Germania la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a se ascunde într-o bază subterană din Antarctica.[23]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sam Osmanagich, Pyramids around the World, The New Era Times Press, 2012, Houston, Texas (limba: engleză)
  • Semir Sam Osmanagich, Bosnian Valley of the Pyramids, Mauna-Fe Publishing, 2006, Sarajevo, Bosnia-Herzegovina (limba: engleză)
  • Sam Osmanagich, The Mayan World, Gorgias Press , 2005, Piscataway, New Jersey, USA (language: English)
  • Sam Osmanagich, The World of Maya, Svjetlost, 2004, Sarajevo, Bosnia-Herzegovina (limba: engleză)
  • Sam Osmanagich, Alternativna povijest – tragovima Atlantide, Indrija, 2003, Zagreb (385/1-370-7688) (limba: croată)
  • Semir Osmanagich & Peggy Sue Skipper Ancient History from Beyond the Veil: An Akashic Records Experiment Bridges the Gap Between Science and Spirituality, Blue Bonnets Boots and Books,2011

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Ollier, C. D. (1985) Glossary of Morphotectonics, 2nd ed. Bureau of Mineral Resources. Geology and Geophysics Record no. 1985/30. Dept. of Geology and Geophysics, Canberra, Australia. 55 pp. ISBN 978-0858347465
  3. ^ "Pyramid No More", Sub Rosa, Issue 6, Oct 2006.
  4. ^ The great Bosnian pyramid scheme Arhivat în , la Wayback Machine. by Anthony Harding, British Archaeology, November/December 2006.
  5. ^ a b Beachy, Debra (). „article”. Houston Business Journal. Accesat în . 
  6. ^ „Providing Jobs for Refugees Is a Win-win Business Move”. Houston Business Journal. . Accesat în . 
  7. ^ Nicu Pârlog, Controversatele piramide bosniace, descopera.ro, 09.09.2011
  8. ^ insert date May 2010 and hit submit (). „University of Sarajevo, Bosnia-Herzegovina, News archive, doctorate promotion,”. Sociology. Accesat în . 
  9. ^ Yuri Efremov⁠(ru)[traduceți], Опасность лженауки ("Danger of Pseudoscience")
  10. ^ «Существует большое количество невежд и жуликов». Интервью с академиком РАН В. Л. Гинзбургом
  11. ^ Проблемы борьбы с лженаукой (обсуждение в Президиуме РАН)
  12. ^ a b Piramidele din Bosnia radiază energie, potrivit arheologilor, romaniatv.net. Publicat: Luni, 05 Martie 2012, Sursa: Agerpres
  13. ^ Osmanagić, Semir (iulie 2006). „Energijsko središče sveta?” [The energy center of the world] (în Slovenian). Misteriji. p. 5. Arhivat din original la . Accesat în . Mi razbijamo negativni energijski oblak. To mora biti narejeno pred letom 2012, da bi lahko sprejeli zgodovinski vpliv vesoljne energije iz koz- mičnega centra naše galaksi- je. 
  14. ^ Edin Tabak, Information Cosmopolitics: An Actor-Network Theory Approach to Information Practices, Chandos Publishing; 1 edition (March 19, 2015), ISBN 978-0081001219, books.google.ro
  15. ^ „Interview with Hidajet Repovac”. Dani. Arhivat din original la . 
  16. ^ „Prof. Dr. Repovac Hidajet”. 
  17. ^ Osmanagich, Sam Semir. „Dr.sci Sam Semir Osmanagich, PhD”. 
  18. ^ Osmanagić's PhD thesis
  19. ^ Sharer, Robert; Sylvanus Griswold Morley (). The Ancient Maya. Stanford University Press. p. 392. ISBN 978-0-8047-2130-1. 
  20. ^ „General Multidisciplinary Research Project Bosnian Region Pyramids in Visoko, Bosnia And Herzegovina” (PDF). Archaeological Park: Bosnian Pyramid of the Sun. Accesat în . 
  21. ^ „Presidency”. International Conference on the Bosnian Pyramids. Accesat în . 
  22. ^ Kampschror, Beth. "Pyramid Scheme." Archaeology. July/Aug 2006, Vol. 59 Issue 4, p22-28.
  23. ^ „A towering success”. The Economist. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Semir_Osmanagić&oldid=15203277