Secretar General al NATO

Secretar General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord
Steagul NATO
În funcție Jens Stoltenberg din 1 octombrie 2014
Durata mandatului	4 ani (poate fi extins)
Deținătorul inaugural	Hastings Ismay 24 martie 1952
Înființare	1952
Website	Oficiul Secretarului General
Modifică date / text

Secretarul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord este un diplomat internațional care servește ca șef oficial al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO / OTAN). Secretarul General este responsabil de coordonarea activității alianței, servește ca șef al Consiliului Atlanticului de Nord și conduce staff-ul NATO.

Actualul Secretar General este Jens Stoltenberg, fost Prim-ministru al Norvegiei, care a fost numit în funcție la data de 1 octombrie 2014.^[1]

Secretari Generali[modificare | modificare sursă]

#	Secretar General	Naționalitate	Început	Sfârșit	Timp în funcție
1	Ismay, HastingsHastings Ismay	Regatul Unit	01952-03-24 24 martie 1952	01957-05-16 16 mai 1957	j5 ani
2	Spaak, Paul-HenriPaul-Henri Spaak	Belgia	01957-05-16 16 mai 1957	01961-04-21 21 aprilie 1961	g4 ani
3	Stikker, DirkDirk Stikker	Țările de Jos	01961-04-21 21 aprilie 1961	01964-08-01 1 august 1964	e3 ani ^{[N 1]}
4	Brosio, ManlioManlio Brosio	Italia	01964-08-01 1 august 1964	01971-10-01 1 octombrie 1971	m7 ani
5	Luns, JosephJoseph Luns	Țările de Jos	01971-10-01 1 octombrie 1971	01984-06-25 25 iunie 1984	n13 ani
6	Carrington, PeterPeter Carrington	Regatul Unit	01984-06-25 25 iunie 1984	01988-07-01 1 iulie 1988	ga4 ani
7	Wörner, ManfredManfred Wörner	Germania	01988-07-01 1 iulie 1988	01994-08-13 13 august 1994	l6 ani ^{[N 2]}
—	Balanzino, SergioSergio Balanzino (interimar)	Italia	01994-08-13 13 august 1994	01994-10-17 17 octombrie 1994	c2 luni ^{[N 2]}
8	Claes, WillyWilly Claes	Belgia	01994-10-17 17 octombrie 1994	01995-10-20 20 octombrie 1995	d1 an ^{[N 3]}
—	Balanzino, SergioSergio Balanzino (interimar)	Italia	01995-10-20 20 octombrie 1995	01995-12-05 5 decembrie 1995	b6 săptămâni ^{[N 3]}
9	Solana, JavierJavier Solana	Spania	01995-12-05 5 decembrie 1995	01999-10-06 6 octombrie 1999	f4 ani
10	Robertson, GeorgeGeorge Robertson	Regatul Unit	01999-10-14 14 octombrie 1999	02003-12-17 17 decembrie 2003	i4 ani
—	Minuto-Rizzo, AlessandroAlessandro Minuto-Rizzo (interimar)	Italia	02003-12-17 17 decembrie 2003	02004-01-01 1 ianuarie 2004	a3 săptămâni ^{[N 4]}
11	de Hoop Scheffer, JaapJaap de Hoop Scheffer	Țările de Jos	02004-01-01 1 ianuarie 2004^{[N 5]}	1 august 2009	k5 ani
12	Fogh Rasmussen, AndersAnders Fogh Rasmussen	Danemarca	02009-08-01 1 august 2009	02014-10-01 1 octombrie 2014^[10]	5 ani
13	Stoltenberg, JensJens Stoltenberg	Norvegia	02014-10-01 1 octombrie 2014	în funcție

Note[modificare | modificare sursă]

^ Stikker a demisionat din funcție cu un an mai devreme din cauza problemelor de sănătate.^[2]
^ ^a ^b Wörner a decedat de cancer în timp ce exercita funcția, pe 13 august 1994. Prim-secretarul General, Sergio Balanzino, a preluat responsibalitățile sale pentru ultimile luni de viață și ulterior a devenit Secretar General interimar până la numirea lui Willy Claes.^[3]
^ ^a ^b Claes resigned as Secretary General after a bribery scandal, centering on his actions in the Belgian cabinet in the 1980s. After his resignation, Deputy Secretary General Sergio Balanzino served as acting Secretary General until the appointment of Javier Solana.^[4]
^ George Robertson announced in January 2003 that he would be stepping down in December.^[5] Jaap de Hoop Scheffer was selected as his successor, but could not assume the office until January 2004 because of his commitment in the Dutch Parliament.^[6] Robertson was asked to extend his term until Scheffer was ready, but declined, so Minuto-Rizzo, the Deputy Secretary General, took over in the interim.^[7]
^ Scheffer was named Secretary General of NATO effective 1 ianuarie 2004,^[8] but he did not take office until 5 ianuarie 2004.^[7]^[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ „Nato names Stoltenberg next chief”. BBC. 28 martie 2014. Accesat în 28 martie 2014.
^ Cook, Don (3 aprilie 1964). „Resignation announced by Stikker”. The Washington Post.
^ Marshall, Andrew (15 august 1994). „Hunt is on to find new Nato chief”. The Independent. London. Accesat în 29 martie 2009.
^ Whitney, Craig (21 octombrie 1995). „Facing Charges, NATO Head Steps Down”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.
^ Smith, Craig (23 ianuarie 2003). „NATO Secretary General to Leave His Post in December After 4 ani”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.
^ „Jaap de Hoop Scheffer”. Newsmakers (1). Thomson Gale. 1 ianuarie 2005.
^ ^a ^b „NATO Chief Steps Down”. The New York Times. 18 decembrie 2003. Accesat în 29 martie 2009.
^ Crouch, Gregory (23 septembrie 2003). „NATO Names a Dutchman To Be Its Secretary General”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.
^ Crouch, Gregory (6 ianuarie 2004). „New NATO Chief Takes Over”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.
^ „The extension of the Secretary General's mandate”. NATO. 3 octombrie 2012. Accesat în 27 august 2013.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Brosio, Manlio (1969). NATO: Facts and Figures. NATO Information Service.
Ismay, Hastings (1954). NATO: The First Five Years. NATO.
Fedder, Edwin (1973). NATO:The Dynamics of the Alliance in the Postwar World. Dodd, Mead & Company. ISBN 0-396-06621-6.
„Fonds. NATO Secretary General”. NATO.

[3] Stikker a demisionat din funcție cu un an mai devreme din cauza problemelor de sănătate.^[2]

[Worner-5] Wörner a decedat de cancer în timp ce exercita funcția, pe 13 august 1994. Prim-secretarul General, Sergio Balanzino, a preluat responsibalitățile sale pentru ultimile luni de viață și ulterior a devenit Secretar General interimar până la numirea lui Willy Claes.^[3]

[Claes-7] Claes resigned as Secretary General after a bribery scandal, centering on his actions in the Belgian cabinet in the 1980s. After his resignation, Deputy Secretary General Sergio Balanzino served as acting Secretary General until the appointment of Javier Solana.^[4]

[11] George Robertson announced in January 2003 that he would be stepping down in December.^[5] Jaap de Hoop Scheffer was selected as his successor, but could not assume the office until January 2004 because of his commitment in the Dutch Parliament.^[6] Robertson was asked to extend his term until Scheffer was ready, but declined, so Minuto-Rizzo, the Deputy Secretary General, took over in the interim.^[7]

[14] Scheffer was named Secretary General of NATO effective 1 ianuarie 2004,^[8] but he did not take office until 5 ianuarie 2004.^[7]^[9]

[1] „Nato names Stoltenberg next chief”. BBC. 28 martie 2014. Accesat în 28 martie 2014.

[2] Cook, Don (3 aprilie 1964). „Resignation announced by Stikker”. The Washington Post.

[4] Marshall, Andrew (15 august 1994). „Hunt is on to find new Nato chief”. The Independent. London. Accesat în 29 martie 2009.

[6] Whitney, Craig (21 octombrie 1995). „Facing Charges, NATO Head Steps Down”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.

[8] Smith, Craig (23 ianuarie 2003). „NATO Secretary General to Leave His Post in December After 4 ani”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.

[9] „Jaap de Hoop Scheffer”. Newsmakers (1). Thomson Gale. 1 ianuarie 2005.

[ncsd-10] „NATO Chief Steps Down”. The New York Times. 18 decembrie 2003. Accesat în 29 martie 2009.

[12] Crouch, Gregory (23 septembrie 2003). „NATO Names a Dutchman To Be Its Secretary General”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.

[13] Crouch, Gregory (6 ianuarie 2004). „New NATO Chief Takes Over”. The New York Times. Accesat în 29 martie 2009.

[15] „The extension of the Secretary General's mandate”. NATO. 3 octombrie 2012. Accesat în 27 august 2013.

[1]

[N 1]

[N 2]

[N 3]

[N 4]

[N 5]

[10]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]