Roșu venețian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Roșu venețian
 
Coordonatele culorii
Tripletă Hex#C80815
sRGBB  (rgb)(200, 8, 21)
CMYKH   (c, m, y, k)(0, 96, 89, 22)
HSV       (h, s, v)(356°, 96%, 78%)
SursăInternet[1]
ISCC–NBS descriptorRoșu aprins
B: Normalizat la [0–255] (byte)
H: Normalizat la [0–100] (sută)

Roșu venețian este un pigment luminos și cald (oarecum nesaturat), care este o nuanță mai închisă de roșu, derivat din oxid feric aproape pur (Fe2O3) de tip hematit. Versiunile moderne sunt realizate frecvent cu oxid de fier roșu sintetic.

Din punct de vedere istoric, roșu venețian a fost o culoare roșie de pământ folosită adesea în picturile renascentiste italiene. A fost numită și sinopie, deoarece pigmentul de cea mai bună calitate provine din portul Sinop din nordul Turciei. A fost ingredientul major al pigmentului numit cinabrese, descris de pictorul și scriitorul italian Cennino Cennini în secolul al XV-lea, în manualul său de pictură, Il libro dell'arte. Cennini a recomandat amestecarea de roșu venețian cu var alb, în proporții de două la unu, pentru a picta tonurile fețelor, mâinilor și nudurilor.[2]

În timpul Războiului civil englez (1642–1651), culoarea uniformei principale a armatei a fost roșu-venețian, pentru a ușura identificarea reciprocă pe câmpul de luptă. În plus, roșul venețian era mai ieftin decât alți coloranți la vremea respectivă. După război, această practică a fost continuată de armata britanică, dând soldaților săi porecla de „hainele roșii”, în secolele al XVIII-le și al XIX-lea. Roșu-venețian a fost înlocuit cu kaki în rândul armatei britanice în anii 1890.

Prima utilizare înregistrată a culorii roșu-venețian în limba engleză a fost în 1753.[3]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Color in this box is based on a picture of a bottle of car paint with a color sample of Venetian red on the side of the bottle.
  2. ^ Lara Broecke, Cennino Cennini's Il Libro dell'Arte, a New English Translation and Commentary with Italian Transcription, Archetype 2015, p. 62.
  3. ^ Maerz and Paul, A Dictionary of Color, New York: McGraw-Hill 1930, page 201; Color sample of Venetian red: page 35 Plate 6 color sample I12
  4. ^ Cummings, Hayman Alfred James (). The College Stamps of Oxford and Cambridge, a Study of Their History and Use from 1870 to 1886. READ BOOKS. p. 92. ISBN 1-4437-8727-2.