Resazurină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Resazurină
Identificare
Număr CAS550-82-3
ChEMBLCHEMBL1616414
PubChem CID11077
Formulă chimicăC₁₂H₇NO₄[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară229,038 u.a.m.[2]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Resazurina (7-hidroxi-3H-fenoxazin-3-onă 10-oxid) este un compus organic, fiind un colorant fenoxazinic slab fluorescent, netoxic, permeabil la nivel celular și sensibil la procese redox.[3][4] Resazurina are o culoare albastră spre violet (la pH > 6,5) și este utilizată în testele microbiologice, celulare și enzimatice, deoarece poate fi redusă ireversibil redox la resorufină (7-hidroxi-3H-fenoxazin-3-onă) de culoare roz și foarte fluorescentă. La un pH apropiat de neutru, resorufina poate fi detectată prin observarea vizuală a culorii sale roz sau prin metode fluorimetrice, având un maxim de excitație la 530-570 nm și un maxim de emisie la 580-590 nm.[5]

Reducerea resazurinei la resorufină și reducerea reversibilă a resorufinei la dihidroresorufină.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Resazurină”, RESAZURIN (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ „Resazurină”, RESAZURIN (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ Bueno, C.; Villegas, M. L.; Bertolotti, S. G.; Previtali, C. M.; Neumann, M. G.; Encinas, M. V. (). „The Excited-State Interaction of Resazurin and Resorufin with Aminesin Aqueous Solutions. Photophysics and Photochemical Reaction”. Photochemistry and Photobiology. 76 (4): 385–90. doi:10.1562/0031-8655(2002)0760385TESIOR2.0.CO2. PMID 12405144. 
  4. ^ Haggerty, Roy; Martí, Eugènia; Argerich, Alba; Schiller, Daniel von; Grimm, Nancy B. (). „Resazurin as a "smart" tracer for quantifying metabolically active transient storage in stream ecosystems”. Journal of Geophysical Research: Biogeosciences (în engleză). 114 (G3). Bibcode:2009JGRG..114.3014H. doi:10.1029/2008JG000942. hdl:10261/38263Accesibil gratuit. ISSN 2156-2202. 
  5. ^ Chen, J. L., Steele, T. W., & Stuckey, D. C. (2015). Modeling and application of a rapid fluorescence-based assay for biotoxicity in anaerobic digestion. Environmental science & technology, 49(22), 13463-13471.http://pubs.acs.org/doi/10.1021/acs.est.5b03050

Vezi și[modificare | modificare sursă]