Relativism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Relativismul este ideea că opiniile sunt relative în funcție de diferențele de percepție și de gândire. Nu este un adevăr obiectiv universal potrivit relativismului; mai degrabă fiecare punct de vedere își are propriul adevăr.[1]

Principalele categorii de relativism variază în funcție de gradul lor de aplicare.[2] Relativismul moral cuprinde diferențele în judecățile morale în cadrul popoarelor și culturilor.[3] Relativismul adevărului este doctrina că nu există adevăruri absolute, iar adevărul este întotdeauna relativ în raport cu un anumit cadru de referință, cum ar fi o limbă sau o cultură (relativism cultural).[4] Relativismul descriptiv încearcă, după cum sugerează și numele, să descrie diferențele de opinii în cadrul culturilor și popoarelor fără a le evalua, în timp ce relativismul normativ evaluează moralitatea sau veridicitatea punctelor de vedere într-un anumit cadru.

„... fiindcă orice lucru e bun sau rău, numai după cum îl face închipuirea noastră.”
Hamlet: Actul 2, Scena 2.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stanford Encyclopedia of Philosophy, [1] "Relativism, roughly put, is the view that truth and falsity, right and wrong, standards of reasoning, and procedures of justification are products of differing conventions and frameworks of assessment and that their authority is confined to the context giving rise to them."
  2. ^ Maria Baghramian identifies 16 (Relativism, 2004,Baghramian)
  3. ^ Swoyer, Chris (22 februarie 2003). „Relativism. http://plato.stanford.edu/entries/relativism/#1.2. Accesat la 10 mai 2010. 
  4. ^ Baghramian, Maria și Carter, Adam, "Relativism", "The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2015 Edition)", Edward N. Zalta (ed.), URL = http://plato.stanford.edu/archives/fall2015/entries/relativism/#RelAboTruAleRel/ „Relativismul cu privire la adevăr, în sensul cel mai simplu, este afirmația că ceea ce este adevărat pentru un individ sau grup social poate să nu fie adevărat pentru un altul”.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Maria Baghramian, Relativism, London: Routledge, 2004, ISBN: 0-415-16150-9
  • Gad Barzilai, Communities and Law: Politics and Cultures of Legal Identities, Ann Arbor: University of Michigan Press, 2003, ISBN: 0-472-11315-1
  • Andrew Lionel Blais, On the Plurality of Actual Worlds, University of Massachusetts Press, 1997, ISBN: 1-55849-072-8
  • Ernest Gellner, Relativism and the Social Sciences, Cambridge: Cambridge University Press, 1985, ISBN: 0-521-33798-4
  • Rom Harré and Michael Krausz, Varieties of Relativism, Oxford, UK; New York, NY: Blackwell, 1996, ISBN: 0-631-18409-0
  • Knight, Robert H. The Age of Consent: the Rise of Relativism and the Corruption of Popular Culture. Dallas, Tex.: Spence Publishing Co., 1998. xxiv, 253, [1] p. ISBN: 1-890626-05-8
  • Michael Krausz, ed., Relativism: A Contemporary Anthology, New York: Columbia University Press, 2010, ISBN: 978-0-231-14410-0
  • Martin Hollis, Steven Lukes, Rationality and Relativism, Oxford: Basil Blackwell, 1982, ISBN: 0-631-12773-9
  • Joseph Margolis, Michael Krausz, R. M. Burian, Eds., Rationality, Relativism, and the Human Sciences, Dordrecht: Boston, M. Nijhoff, 1986, ISBN: 90-247-3271-9
  • Jack W. Meiland, Michael Krausz, Eds. Relativism, Cognitive and Moral, Notre Dame: University of Notre Dame Press, 1982, ISBN: 0-268-01611-9
  • HeWillAdd FromTheBroadMeadow AHelperOfMan, "In Defense of Relativity.", CreateSpace Independent Publishing Platform, 2013, ISBN: 1482608359

Legături externe[modificare | modificare sursă]