Regatul Kartli

	Istoria Georgiei
	; Acest articol este parte a unei serii
Preistoria
Antichitatea
	Colchida
	Iviria
	Georgia romană
	Egrisia
	Creștinismul în Georgia
Evul Mediu
	Principatul Iviriei
	Ocupația arabă
	Dinastia Bagrationi
	Regatul Abhaziei
	Hereti
	Regatul Georgiei
	Invazia mongolă
	Regatul Kartli
	Regatul Kaheti
	Regatul Imereti
	Regatul Kartli-Kaheti
Istoria modernă
	Georgia în Imperiul Rus
	Republica Democrată Georgia
	Invazia Armatei Roșii în Georgia
	RSS Georgiană
	Georgia independentă
	Portal Georgia; v • d • m

Regatul Kartli

ქართლის სამეფო

— Monarhie —

←

1466 – 1762

→


Drapel	Stemă

Regatul Kartli în 1490

Limbă

Guvernare

Rege

- 1466–1478

Bagrat al IV-lea (primul)

- 1744–1762

Teimuraz al II-lea (ultimul)

Istorie

Epoca istorică

Evul Mediu

Stabilirea regatului

1466

Subjugarea regatului de către Safevizi

iulie 1555

Uniunea regatelor Kartli și Kaheti

1762

În prezent parte din

Georgia

Armenia

Rusia

Regatul Kartli (georgiană ქართლის სამეფო) a fost un stat georgian feudal, care a existat din 1466/1484 până în 1762, având orașul Tbilisi drept capitală. Mare parte din timpul existenței sale a fost vasal Imperiului Persan (Dinastia Safevizilor), dar s-a bucurat și de perioade intermitente de independență, în special după 1747.

Istorie

În secolul al XV-lea, după un lung declin economic și politic, Georgia devine vecină cu Imperiul Otoman, un stat din ce în ce mai volatil și agresiv, iar din secolul al XVI-lea devine vecină cu Imperiul Safevid, care induce regatul într-un război constant, ca apoi să-l introducă sub dominație persană pentru întreaga durata a celor trei secole de existență a imperiului. Cu timpul, Georgia a cunoscut un grad ridicat de instabilitate civilă, separatism feudal și războaie civile. Înfrângerea lui George al VIII-lea în Bătălia de la Cihori împotriva nobilului rebel Bagrat, care s-a auto-proclamat rege al Imeritiului, a marcat atât statul, cât și începutul dezintegrării finale a unității monarhiei georgiene. În 1465, George al VIII-lea a fost capturat de către Kvakvare al II-lea Jaqeli atabegul Principatului Samțhe. Găsind momentul potrivit, Bagrat al VI s-a proclamat conducător al regatului Kartli și de asemenea a obținut controlul asupra acestuia în 1466. Kvarkvare, temându-se ca nu cumva Bagrat să obțină prea multă putere, l-a eliberat pe George al VIII-lea din captivitate, dar regele nu a fost în stare să-si revendice coroana, ci doar să se proclame regele Kahetiului, creând mai multe divizări. Bagrat al VI a continuat să domnească regatul Kartli până în 1478, când a fost contestat de un alt pretendent la tron, Constantin al II-lea. Certurile inter-feudale au continuat chiar și în timpul domniei lui Constantin, care a pierdut Bătălia de la Ardeti cu Kvarkvare în 1483, în timp ce Alexandru al II-lea, fiul lui Bagrat al VI-lea, s-a autoproclamat regele Georgiei de Vest în 1484. Încercările lui Constantin al II-lea, din 1489, de a-și redobândi domnia peste regatul unit Kartli-Imeriti, au fost fără succes. În 1490, el a fost obligat să recunoască divizarea Regatului Georgian în regatele Kartli, Kaheti, Imeriti și în Principatul Mesheti. Însă, din recunoașterea regatelor rivale nu a rezultat pace dintre state. La scurt timp după venirea la putere, George al II-lea al Kahetiului a lansat o expediție impotriva regatului Kartli, intenționând să-l detroneze pe David al X-lea și să cucerească regatul. Bagrat, fratele regelui David, a apărat cu succes regatul și a reușit să-l captureze pe George al II-lea în ambuscadă. Pacea nu a persistat în partea vestică, întrucât David al X-lea a înfruntat incursiuni de la Alexandru al II-lea al Imeritiului, care a avut, cumva, mai puțin succes decât regele din Kaheti. În 1513, regatul Kartli a reușit să cucerească regatul Kaheti, dar pentru o scurtă vreme, regatul fiind redobândit în 1520 cu suportul unor nobili locali din partea lui Levan of Kaheti, fiu și moștenitor al lui George al II-lea.^[1] De la mijlocul secolului XVI până în 1762 (anul dizolvării regatului), Kartli a stat sub domnia intermientă a Imperiului Persan și a fost o parte integrală a diverselor dinastii ale imperiului. Regatul plătea regulat tribut și trimitea cadouri (pīškeš) către shah, conținând băieți, fete, cai și vinuri.^[2]

Monarhi

Nume	Anii domniei	Origine
Constantin al II-lea	1484-1505	Fratele lui Alexandru I
David al X-lea	1505 - 1525	Fiul lui Constantin al II-lea
George al IX-lea	1525 - 1527	Fratele lui David al X-lea
Lursab I	1527 - 1556	Fiul lui David al X-lea
Simon I	1556 - 1569 1578 - 1599	Fiul lui David al X-lea
David al XI-lea	1569-1578	Fiul lui David al X-lea
George al XI-lea	1599 - 1606	Fiul lui Simon I
Lursab al II-lea	1606 - 1615	Fiul lui Simon I
Bagrat al VII	1615 - 1619	Fiul lui David al XI-lea
Simon al II-lea	1619 - 1630	Fiul lui Bagrat al VII-lea
Teimuraz I (Regatul Kaheti)	1630 - 1634
Rostom I	1633 - 1658	Fiul lui David al XI-lea
Vahtang al V-lea	1658 - 1675	Descendent al lui Constantin al II-lea
George al XI-lea	1675 - 1688 1703 - 1709	Fiul lui Vahtang al V-lea
Nicolae I	1688 - 1703	Fiul lui Taimuraz I
Kaihosro	1709 - 1711	Fiul lui George al XI-lea
Iosia I	1714 - 1716 1724 - 1727	Fratele lui Kaihosro
Vahtang al VI-lea	1716 - 1724	Fratele lui Kaihosro și Iosia
Teimuraz al II-lea	1744 - 1762