Războiul Ruso-Turc (1676–1681)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Războiul Ruso-Turc (1676-1681))
Salt la: Navigare, căutare
Războiul Ruso-Turc (1676-1681)
Parte din

Informații generale
Perioadă 1676 - 1681
Locație Cighirin, Ucraina
Rezultat Victorie otomană
Beligeranți
Imperiul Otoman Imperiul Otoman
Crimeea Hanatul Crimeii
Rusia Imperiul Rus
Conducători
Imperiul Otoman Kara Mustafa Pașa
Crimeea Petro Doroșenko
Crimeea Iuri Hmelnițki
Rusia Ivan Samoilovici
Rusia Grigori Romodanovski
Efective
12,000 (inițial)
120,000 (întăriri)
20,000
Pierderi
20,000 necunoscute
Războaiele Ruso-Turce
1568 — 1570
1676 — 1681
1686 — 1700
1687 — 1689
1695 — 1696
1710 — 1711
1735 — 1739
1768 — 1774
1787 — 1792
1806 — 1812
1828 — 1829
1853 — 1856
1877 — 1878
1914 — 1918

Războiul ruso-turc din 1676-1681, a fost un conflict între Imperiul Rus și Imperiul Otoman care a avut drept cauză creșterea agresivității turcilor în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. După ce a cucerit regiunea Podolia în timpul războiului polono-turc din 1672-1676, otomanii năzuiau să-și extindă controlul asupra întregii Ucraine Apusene, ajutați fiind de vasalul lor, hatmanul Petro Doroșenko. Politica pro-turcă a hatmanului a creat numeroase disensiuni printre cazacii ucraineni. Până în cele din urmă, în 1674, cazacii l-au ales pe Ivan Samoilovici (hatman al Ucrainei Răsăritene) și s-au fortificat în Cighirin. În 1676 Petro Doroșenko atacă Cighirinul dar este înfrânt de cazacii ajutați de ruși.

În 1677 turcii și Doroșenko au hotărât să atace iar Cighirinul. Armatele turce și ucrainene au asediat orașul Cighirin. Până la urmă, forțele cazacilor și ale rușilor, conduse de Samoilovici și Grigori Romodanovski, au apărat Cighirinul și l-au obligat pe Doroșenko să se predea. După ce a lăsat o garnizoană în Cighirin, armatele ruse s-au retras pe malul stâng al Niprului. Sultanul otoman l-a numit apoi pe Iuri Hmelnițki hatman al Ucrainei Apusene.

În iulie 1678, armata turcă (aproximativ 20.000 de oameni) sub conducerea Marelui Vizir Kara Mustafa ajutat de armatele Moldovei și ale Tării Românești conduse de domnitorii Gheorghe Duca și Antonie Ruset [1], a asediat încă o dată Cighirin. Armata ruso-cazacă a fost învinsă iar turcii au reușit să ocupe orașul la 11 august. Armata rusă s-a retras dincolo de Nipru. În urma războiului, Domnitorul Moldovei, Gheorghe Duca a fost numit Hatman al Ucrainei.[2]

În 1679-1680, rușii au respins atacurile tătarilor crimeeni și au semnat la Bahcisarai un tratat de pace pe 3 ianuarie 1681, prin care granița ruso-turcă era stabilită pe linia Niprului.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Davies, Brian L., Warfare, state and society on the Black Sea steppe, 1500-1700, Routledge, 2007.
  • Paxton, John and John Traynor, Leaders of Russia and the Soviet Union, Taylor & Francis Books Inc., 2004.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Cartea Moldovenească, Chișinău, 1991, p.131
  2. ^ I.S. Nistor, „Istoria românilor din Transnistria”, București 1995

Vezi și[modificare | modificare sursă]