Przemyśl
| Przemyśl | |||
| — municipiu și oraș — | |||
 | |||
| |||
 Przemyśl (Polonia) Poziția geografică în Polonia | |||
| Coordonate: 49°47′00″N 22°47′03″E / 49.78345°N 22.78424°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Polonia | ||
| Voievodat |  Voievodatul Subcarpatia | ||
| Powiat |  powiat przemyski[*] | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Wojciech Bakun[*] () | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 46,18 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 58.408 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Paderborn | Germania | ||
| - South Kesteven | Regatul Unit | ||
| - Liov | Ucraina | ||
| - Truskaveț | Ucraina | ||
| - Camenița | Ucraina | ||
| - Eger | Ungaria | ||
| - Humenné | Slovacia | ||
| - Mostîska | Ucraina | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
Modifică date / text  | |||
Przemyśl (ucraineană Перемишль, germană: Premissel, latina medievală: Praemislia) este un municipiu în Polonia.
Locația[modificare | modificare sursă]
Przemyśl este situat în sud-estul Poloniei, la aproximativ 15 km de granița cu Ucraina.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Przemyśl, al doilea cel mai vechi oraș din sudul Poloniei (după Cracovia), datează din secolul al VIII-lea. Regiunea a devenit ulterior, în secolul al IX-lea, parte din statul Moravia Mare. Vestigiile arheologice dovedesc prezența unui așezământ monahal. În timpul invaziei triburilor maghiare în inima Moraviei Mari în jurul anului 800, lendianii din zonă au jurat credință autorităților maghiare. Mai târziu, regiunea Przemyśl a devenit un loc de dispută între Regatul polonez, Rusia Kieveană și Regatul maghiar, începând cu secolul al X-lea. Zona a fost pentru prima dată menționată de cronicarul Nestor, când Vladimir, cneazul Kievului, a luat-o în posesie în anul 981. Înainte de anul 1218, a existat în oraș o episcopie ortodoxă. Curând, orașul a fost preluat de cnezatul Halici-Volânia. În 1349, Przemyśl a fost din nou în granițele Regatului Poloniei după mai bine de 200 de ani.
În perioadă Renașterii, orașul a fost un important centru comercial. La fel ca și în Liov, populația orașului era alcătuită dintr-un număr mare de naționalități (polonezi, ucraineni, evrei, germani, cehi, armeni și tătari). La mijlocul secolului al XVIII-lea, populația de religie mozaică alcătuia 55,6% din total, urmată fiind de cea creștin romano-catolică, cu 39,5% și de cea greco-catolică, cu 4,8%.
În anul 1772, orașul a devenit parte a Imperiului austriac, fiind atașat regiunii Galiția. Conform recensământului austriac din 1830, 18% din populație aparținea Bisericii Greco-Catolică Ucraineană, un număr semnificativ de mare comparativ cu celelalte localități din Galiția. Biblioteca ruteană din localitate a fost înființată în anul 1804. În secolul al XIX-lea, în Przemyśl s-au dezvoltat organizații de independență poloneze și au existat centre de cultură și știință poloneză.
În 1918, Polonia își recâștigă independența și controlul asupra Przemyśl, în timp ce polonezii trebuie să apere orașul de ucraineni.
În 1931, Przemyśl era locuit în proporție de 63% de polonezi, 29% de evrei, 7% de ucraineni și 1% de alții. Astăzi, 99% dintre locuitorii lui Przemyśl sunt polonezi.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| |||||