Proxima Centauri b

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Proxima Centauri b

Impressió artística de Pròxima b juntament amb el sistema binari Alfa Centauri
Descoperire
Data descoperirii  Modificați la Wikidata
Caracteristici orbitale
Excentricitatea0,02[1]  Modificați la Wikidata
11,1881 zile[2]  Modificați la Wikidata
3,3 grade sexagesimalei[1]  Modificați la Wikidata
Satelit pentruProxima Centauri[3][4][5]  Modificați la Wikidata
Caracteristici fizice
Masă0,00337 Masă joviană[5]  Modificați la Wikidata

Proxima Centauri b (de asemenea numită Proxima b[6][7]) este o exoplanetă care orbitează steaua pitică roșie Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Soare), actualmente cea mai apropiată nou-descoperită exoplanetă de Pământ.[8][9] Aceasta este situată la aproximativ 4,2 ani-lumină (1,3 parseci, 40 de trilioane de km, sau 25 de trilioane de mile) de Terra, în constelația Centaurus.

În august 2016, Observatorul European de Sud a anunțat descoperirea planetei Proxima b,[10][11][12] o planetă terestră care orbitează steaua sa în zona locuibilă. Planeta orbitează la o distanță de aproximativ 0,05 unități astronomice (7.000.000 km; 5.000.000 mile) de Proxima Centauri, cu o perioadă orbitală de aproximativ 11,2 zile terestre. Temperatura de echilibru a Proxima Centauri b este estimată a fi în intervalul în care apa poate exista sub formă lichidă pe suprafața sa, astfel plasându-se în zona locuibilă din Proxima Centauri.[10][8][13] În 2016, cercetătorii investigînd potențialul locuibil al Proxima b au sugerat că exoplaneta poate fi cea mai apropiată locație posibilă pentru viața de dincolo de sistemul nostru solar.[14] Cercetătorii cred că apropierea sa de Pământ poate oferi o oportunitate pentru explorarea robotizată a planetei în viitor.[6]

Planeta a fost găsită folosind metoda vitezei radiale⁠(d), unde mișcarea periodică Doppler a liniilor spectrale a stelei gazdă sugerează prezența unui obiect orbital. Din aceste date, componenta vitezei sale relative față de Pământ este de aproximativ 5 km/h (3 mph).[10]

Descoperire[modificare | modificare sursă]

Primul indiciu al unei exoplanete a fost găsit în 2013,[15] atunci când  caracteristici sugestive au fost reperate de Mikko Tuomi de la Universitatea din Hertfordshire⁠(d) , în Hatfield, Marea Britanie, din date arhivate referitoare la mișcările Proxima Centauri.[16] Pentru a confirma posibila descoperire a unei noi exoplanete care orbitează Proxima Centauri, ESO a lansat proiectul Pal Red Dot[17] în ianuarie 2016.[18] Pe 24 august 2016, existența Proxima Centauri b a fost confirmată de o echipă a Observatorului European de Sud,[19] condusă de Guillem Anglada-Escudé de la Universitatea Queen Mary din Londra⁠(d). Descoperirea a fost comunicată în Nature.[10][20] Măsurătorile au fost efectuate cu ajutorul a două spectrografe, HARPS pe Telescopul ESCO de 3,6 m⁠(d) de la Observatorul La Silla și UVES Telescop Foarte Mare de 8 metri.[10] Vârful vitezei radiale al stelei gazdă, combinat cu perioada orbitală a permis să fie calculată masa minimă a exoplanetei. Statistica fals pozitivă este mai mică decât unu la zece milioane.[15]

Știrea descoperirii de la ESO a fost divulgată către Der Spiegel, care a publicat-o pe 12 august 2016, iar zvonul a circulat repede.[21] Observatorul Sudic European a negat orice implicare în scurgerea de informații și a refuzat să comenteze pe tema descoperirii înainte de anunțul oficial de pe 24 august 2016.[22]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Masă, rază și temperatura[modificare | modificare sursă]

Aparenta înclinare a orbitei Proxima Centauri b nu a fost măsurată. Masa minimă⁠(d) a Proxima b este de 1,27 M, presupunând că orbita sa este văzută pe muchie de pe Pământ, care ar produce efectul Doppler maxim.[10] O dată înclinația orbitală cunoscută, masa va fi calculabilă. 90% din posibilele orientări implică o masă sub 3 M.[23] Dacă planeta are o compoziție stâncoasă și o densitate egală cu cea a Pământului, raza sa este de cel puțin 1,1 R. Cu toate acestea, ar putea fi mai mare dacă ar avea o densitate mai mică ca Pământul, sau o masă mai mare decât masa minimă.[24] Planeta are un echilibru de temperatură⁠(d) de 234 K (-39 °C; -38 °F).[10]

Steaua gazdă[modificare | modificare sursă]

Planeta orbitează în jurul unei stele de tip M (pitică roșie) numită Proxima Centauri. Steaua are o masă de 0,12 M și o rază de 0,14 R.[10] Aceasta are o temperatura la suprafață de 3042 K [25] și este de 4,85 miliarde de ani.[19] În comparație, Soarele are 4,6 miliarde de ani [26] și are o temperatură la suprafață de 5778 K.[27]  Proxima Centauri, se rotește o dată la fiecare ~83 de zile,[15] și are o luminozitate de aproximativ 0,0015 L.[10]

Steaua are o magnitudine aparentă, sau cât de luminos apare din perspectiva Pământului, de 11,13.[28] Deși este cea mai apropiată stea de Soare, din cauza luminozității scăzute, nu este vizibilă cu ochiul liber de pe Pământ.

Proxima este o stea eruptivă  care suferă ocazional creșteri dramatice în luminozitate din cauza activității magnetice.[29]

Orbita[modificare | modificare sursă]

Proxima Centauri b orbiteză steaua sa gazdă la fiecare 11,186 zile, la o distanță a semi-axei  majore de aproximativ 0,05 unități astronomice (UA), care este de 5% din 1 AU (astfel, Pământul este de 20 de ori mai departe de propria stea gazdă, Soarele).[10] Comparativ, Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, are o distanță a semi-axei majore de 0,39 AU. Proxima Centauri b primește de la steaua sa gazdă aproximativ 65% din valoarea fluxului solar pe care Pământul îl primește de la Soare. Cu toate acestea, Proxima Centauri b primește un flux de Raze-X de aproximativ 400 de ori mai mult decât ce primește Pământul.[10]

Locuibilitate[modificare | modificare sursă]

Concepție artistică a Proxima Centauri b, împreună cu Alpha Centauri ca sistem binar.

Nu se știe dacă planeta este locuibilă.[30] S-a anunțat că exoplaneta orbitează în zona locuibilă a sistemului planetar al stelei Proxima Centauri, regiune unde, sub condiții și proprietăți atmosferice corecte, apa lichidă ar putea exista pe suprafața planetei. Steaua gazdă este o pitică roșie, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui. Ca urmare, stele precum Proxima Centauri trăiesc până la 3-4 trilioane de ani, de 300-400 de ori mai mult decât va trăi Soarele.[31]

Planeta este destul de aproape de steaua sa, putând avea rotație sincronă,[20] o stare în care, de-a lungul unei orbite, nu există nici un transfer net de moment cinetic între o planetă și steaua gazdă.[32] Dacă excentricitatea orbitală a planetei este 0, acest lucru ar putea duce la rotație sincronă, cu o față permanent în arșiță, spre stea, în timp ce partea opusă este permanent în întuneric și frig.[33][34] Cu toate acestea, între aceste două zone extreme, ar putea fi o regiune  locuibilă – numită linie gri⁠(d), unde temperaturile pot fi potrivite – aproximativ 273 K (0 °C; 32 °F) – pentru ca apa lichidă să existe. Excentricitatea orbitală a Proxima Centauri b nu este cunoscută cu certitudine, numai că aceasta este mai mică de 0,35 – potențial suficient de mare pentru a produce o rezonanță spin-orbită de 3:2, similară cu cea a planetei Mercur cu Soarele. Observatorul European de Sud prezice că un mediu mult mai blând ar rezulta dintr-o astfel de configurație, cu temperaturi medii similare cu cele de pe Pământ.[35] În plus, o mai mare parte din planetă ar putea fi locuibilă în cazul în care ar exista o atmosferă suficient de groasă pentru a transfera căldură spre fața opusă stelei.[32]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b A candidate short-period sub-Earth orbiting Proxima Centauri[*][[A candidate short-period sub-Earth orbiting Proxima Centauri (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Line-by-line velocity measurements, an outlier-resistant method for precision velocimetry[*][[Line-by-line velocity measurements, an outlier-resistant method for precision velocimetry |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ A terrestrial planet candidate in a temperate orbit around Proxima Centauri[*][[A terrestrial planet candidate in a temperate orbit around Proxima Centauri (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ SIMBAD 
  5. ^ a b Extrasolar Planets Encyclopaedia 
  6. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :0
  7. ^ Davis, Nicola (24 august 2016).
  8. ^ a b Chang, Kenneth (). „One Star Over, a Planet That Might Be Another Earth”. New York Times. Accesat în . 
  9. ^ Strickland, Ashley (24 august 2016).
  10. ^ a b c d e f g h i j k Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite nature_paper
  11. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Pale Red Dot campaign reveals Earth-mass world in orbit around Proxima Centauri
  12. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Space.com
  13. ^ Knapton, Sarah (24 august 2016).
  14. ^ Anglada-Escudé, Guillem; et al. (25 august 2016).
  15. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite prd
  16. ^ Aron, Jacob. 24 august 2016.
  17. ^ Pale Blue Dot is the name applied to a distant photo of Earth taken by Voyager 1.
  18. ^ "Follow a Live Planet Hunt!"
     
  19. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite spacecom
  20. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Nature 24 august 2016
  21. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Phys.org
  22. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Leaked_report
  23. ^ Marchis, Franck (24 august 2016).
  24. ^ A Potentially Habitable World in Our Nearest Star Arhivat în , la Wayback Machine.
     
    .
  25. ^ Ségransan, D.; Kervella, P.; Forveille, T.; Queloz, D. (2003).
  26. ^ Fraser Cain (16 September 2008).
  27. ^ Fraser Cain (15 September 2008).
  28. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite jao2014
  29. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite apj612
  30. ^ Amos, Jonathan (24 august 2016).
  31. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Adams2004
  32. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite tidallylocked
  33. ^ Barnes, Rory, ed. (2010), Formation and Evolution of Exoplanets
     
    [1]
     
    , John Wiley & Sons, p. 248, ISBN 3527408967.
     
  34. ^ Heller, R.; Leconte, J.; Barnes, R. (April 2011).
  35. ^ "Numerical simulation of possible surface temperatures on Proxima b (synchronous rotation)"
     
    .

Legături externe[modificare | modificare sursă]