Protestele din Spania din 2023

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Protestele din Spania din 2023
Parte din formación de gobierno en España (2023)[*][[formación de gobierno en España (2023) (government formation in Spain)|​]]  Modificați la Wikidata

Demonstrație în Plaza de Colón pe 29 octombrie 2023 (sus); protest împotriva amnistiei în Calle de Ferraz pe 6 noiembrie (jos)
Informații generale
Perioadă 29 octombrie – 18 noiembrie 2023
(2 săptămâni și 6 zile)
Loc Spania, în principal Madrid
Stare În curs de desfășurare
Cauze
Obiective
  • Demisia lui Pedro Sánchez.
  • Dizolvarea parlamentului și alegeri generale anticipate.
    • Caracteristici Protest, demonstrații, nesupunere civică, dezordine civilă (revoltă, vandalism)
    Părți implicate

    Protestatari

    Sprijiniți de
    Partidele politice parlamentare:

    Partidele politice extraparlamentare:

    Organizații civile & politice:

    Bande organizate:

    • Desokupa
    • Bastión Frontal
    • FACTA
    • Hogar Social Madrid
    • Ultra Sur
    • Frente Atlético
    • Suburbios Firm
    Figuri politice
    Fără conducere centralizată Pedro Sánchez
    Fernando Grande-Marlaska
    Francisco Pardo
    Victime
    Răniți 86
    Arestați 30
    Modifică date / text Consultați documentația formatului

    Protestele din Spania din 2023 au fost o serie de proteste care au început în octombrie 2023, ca rezultat al anunțului de începere a negocierilor de către Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) al actualului premier Pedro Sánchez cu partidul fostului președinte al guvernului din Catalonia Carles Puigdemont, partidul Împreună pentru Catalonia (Junts). Aceste negocieri au avut ca scop formarea unei coaliții de guvernare după alegerile generale din 2023.[1][2]

    Partidul Popular (PP) al lui Alberto Núñez Feijóo a eșuat să formeze un guvern deoarece nu a putut obține suficient sprijin pentru o majoritate parlamentară. După insuccesul lui Feijóo în parlament, Regele Filip al VI-lea i-a înmânat lui Sánchez sarcina de-a forma un guvern.[3] Repartizarea locurilor, după alegeri, a dus la obligarea lui Sánchez să se bazeze pe Junts (cu șapte locuri în Congres la acea vreme) să voteze în favoarea lui pentru a putea forma un guvern.[4][5] Junts nu l-a susținut în formarea guvernelor anterioare, votând împotriva lui la voturile sale de învestitură din iulie 2019 și ianuarie 2020.[6][7]

    Poziția de start a celor de la Junts și a Stângii Republicane din Catalonia (ERC) în negocieri a dus la amnistierea tuturor participanților la referendumul pentru independența Cataloniei din 2017, și posibilitatea de organizarea a unui nou referendum. Societatea Civilă Catalană (SCC), un grup care se opune independenței Catalane, a convocat o manifestație pentru 8 octombrie, ca răspuns la o potențială amnistie.[8] Pe 28 octombrie, Sánchez a discutat propunerea de amnistie în cadrul unui comitet federal al PSOE, ca parte a negocierilor de formare a guvernului.[9][10]

    Note[modificare | modificare sursă]

    1. ^ PSOE a ajuns la niște acorduri pentru învestitura guvernului cu ERC și Junts, pe lângă cele cu BNG și PNV.

    Referințe[modificare | modificare sursă]

    1. ^ redaccio (). „El PSOE y Junts retoman las negociaciones para investir a Sánchez”. El Triangle (în spaniolă). Accesat în . 
    2. ^ Díaz, María del Pilar (). „Manifestaciones contra la amnistía en Madrid, Barcelona o Valencia: horario, cuándo y dónde serán”. elconfidencial.com (în spaniolă). Accesat în . 
    3. ^ Esteban, Paloma (). „Feijóo pierde la votación definitiva de su investidura y se abre el tiempo de Sánchez”. elperiodicodeespana (în spaniolă). Accesat în . 
    4. ^ „Sánchez necesita el 'sí' de Junts al perder un escaño en Madrid”. Diario de Ávila (în spanish). . Accesat în . 
    5. ^ „El PSOE podrá volver a gobernar si convence a Junts: "Vamos a por ello"”. Confidencial Digital (în spaniolă). . Accesat în . 
    6. ^ „Sesión de investidura: El Congreso tumba la elección de Pedro Sánchez como presidente del Gobierno con 155 votos en contra y 67 abstenciones”. ELMUNDO (în spaniolă). . Accesat în . 
    7. ^ „Resultado de la segunda votación de investidura de Pedro Sánchez”. elperiodico (în spaniolă). . Accesat în . 
    8. ^ „Manifestación en Barcelona 8 de octubre | Miles de personas protestan contra la amnistía en la capital catalana”. El País (în spaniolă). . Accesat în . 
    9. ^ Marcos, José (). „Sánchez defiende la amnistía en el comité federal del PSOE por "el interés de España y en defensa de la convivencia entre españoles"”. El País (în spaniolă). Accesat în . 
    10. ^ „Las manifestaciones en toda España contra la amnistía de Sánchez en imágenes” (în spaniolă). www.larazon.es. . Accesat în . 
    Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protestele_din_Spania_din_2023&oldid=16033144