Ostrovo, Požarevac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ostrovo
Острово
—  Sat  —
Ostrovo se află în Serbia
Ostrovo
Ostrovo
Ostrovo (Serbia)
Poziția geografică
Coordonate: 44°42′N 21°6′E / 44.700°N 21.100°E44°42′N 21°6′E / 44.700°N 21.100°E

ȚarăSerbia Serbia
DistrictBraničevo
ComunaGrb-Pozarevac.jpg Požarevac

Populație (2002[1])
 - Total685 locuitori

Fus orarUTC+1
nr. înmatriculare autoPO

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Harta iosefină a insulei Ostrovo din 1769-1772
Harta insulei Ostrovo din 1912

Ostrovo (Острово) este un sat situat în partea de est a Serbiei, în districtul Braničevo, pe o fostă insulă a Dunării. Aparține administrativ de comuna Požarevac. La recensământul din 2002 localitatea avea 685 locuitori.[2]

Nume[modificare | modificare sursă]

„Ostrovo” înseamnă „insulă” în limba sârbă. Acest nume provine de la faptul că Ostrovo este situat pe o fostă insulă de pe Dunăre (vezi: insula Ostrovo) care făcea parte, din punct de vedere istoric, din regiunea Banat. În sârbă satul este cunoscut ca Ostrovo (Острово), în germană ca Ostrova și în maghiară ca Temessziget.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul a fost format în timpul Marii Migrații Sârbe conduse de Arsenije Čarnojević.[3] Până în 1751 Ostrovo a făcut parte din Banatul Timișoarei, stăpânit de habsburgi, și apoi din Granița Militară Habsburgică. În perioada 1848-1849 a făcut parte din Voivodina sârbească, dar în 1849 a fost inclus din nou în Granița Militară. După desființarea graniței în 1873, Ostrovo a fost inclus în comitatul Timiș al Regatului Ungariei și Austro-Ungariei. A făcut parte din comuna Kovin a comitatului. Potrivit recensământului din 1910 populația satului Ostrovo era formată în majoritate din etnici sârbi.[4] Locuiau aici și membri ai altor grupuri etnice: germani, maghiari și români.

În 1918 satul Ostrovo a devenit mai întâi parte a Regatului Serbiei și apoi parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (care în 1929 a fost redenumit Iugoslavia). Din 1918 până în 1922 a făcut parte din județul Becicherecu Mare, din 1922 până în 1929 din regiunea Podunavlje și, din 1929 până în 1941 din Banovina (Bănia) Dunăreană. În perioada 1941-1944 s-a aflat pe teritoriul ocupat de germani al Serbiei. În 1942 germanii au construit un dig care a transformat insula pe care se afla satul Ostrovo într-o peninsulă, legând-o cu malul sudic al Dunării. După război, Ostrovo a devenit parte a noii Republici Socialiste Federative Iugoslavia și a fost transferat din comuna Kovin în comuna Požarevac.[3] Prin urmare, spre deosebire de majoritatea localităților din provincia istorică Banatul sârbesc, satul Ostrovo a fost inclus în regiunea Serbia Centrală și nu în provincia autonomă Voivodina. În ciuda acestei schimbări administrative, satul continuă să aparțină Eparhiei Banatului a Bisericii Ortodoxe Sârbe.[3]

În 2007 comuna Požarevac a fost ridicată la statutul de oraș, iar în 2009 a fost formată comuna urbană Kostolac, ca parte a orașului Požarevac. Ostrovo a fost inclus, de asemenea, în noua comună urbană Kostolac.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 2002 satul Ostrovo avea o populație de 685 de persoane, din care 583 sârbi, 95 de persoane de etnie necunoscută, 3 maghiari, 3 macedoneni și 1 muntenegrean.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cartea 9, Populația, analiza comparativă a populației în 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991 și 2002, date structurate pe localitate, Institutul Sârb de Statistică, Belgrad, mai 2004 (ISBN 86-84433-14-9)
  2. ^ Popis stanovništva, domaćinstava i Stanova 2002. Knjiga 1: Nacionalna ili etnička pripadnost po naseljima. Republika Srbija, Republički zavod za statistiku Beograd 2003. ISBN: 86-84433-00-9
  3. ^ a b c „Dnevni list Danas | Periskop | Poreznici u Požarevcu, crkva u Vršcu”. Danas.rs. Accesat în . 
  4. ^ http://img190.imageshack.us/img190/3899/vojvodina1910.png

Legături externe[modificare | modificare sursă]