Petr Ginz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petr Ginz
Date personale
Născut [1] Modificați la Wikidata
Praga, Cehoslovacia[2] Modificați la Wikidata
Decedat (16 ani) Modificați la Wikidata
Lagărul de concentrare Auschwitz, Germania Nazistă Modificați la Wikidata
Părinți Otto Ginz[*]
Marie Ginzová[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Chava‏ Pressburger[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of the Czech Republic.svg Cehia
Flag of the Czech Republic.svg Cehoslovacia Modificați la Wikidata
Etnie Cehi
evreu Modificați la Wikidata
Ocupație esperantist
scriitor Modificați la Wikidata

Petr Ginz (n. 1 februarie 1928; d. 28 septembrie 1944) a fost un băiat cehoslovac de origine evreiască, deportat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și omorât prin gazare în lagărul de la Auschwitz. Până la vârsta de șaisprezece ani a scris mai multe romane, un jurnal și un dicționar esperanto-ceh. Recent a fost adus în atenția opiniei publice de către astronautul israelian Ilan Ramon, care a luat în spațiu un desen al lui Petr Ginz, înfățișând Pământul văzut de pe Lună.

Viața[modificare | modificare sursă]

Petr Ginz s-a născut în familia lui Otto Ginz, un evreu angajat ca manager al departamentului de exporturi al unei companii din industria textilă. Un esperantist pasionat, Otto Ginz o întâlnise la un congres esperantist pe Marie Dolanská, care avea să devină mama lui Petr Ginz și a surorii sale, Eva Ginzova (născută în 1930; mai târziu și-a schimbat numele în Chava Pressburger). Pasionat de literatură și mai ales de operele lui Jules Verne, Petr a început prin a emula stilul acestuia, producând cinci romane: De la Praga până în China, Vrăjitorul din Munții Altaz, Călătorie către centrul Pământului, În jurul lumii într-o secundă și O vizită din preistorie. Din păcate, până în zilele noastre s-a păstrat doar ultimul dintre aceste romane, o alegorie a venirii la putere a Nazismului și a înfrângerii sale ulterioare.

Terezin și Auschwitz[modificare | modificare sursă]

Viața familiei Ginz s-a schimbat odată cu începutul celui de-al doilea război mondial. Legile rasiale germane prevedeau că copiii proveniți din mariaje interetnice trebuiau deportați în lagăre după împlinirea vârstei de 14 ani. Astfel, în anul 1942, Petr a fost separat de mama (care nu era evreică) și sora sa (care nu împlinise încă vîrsta de 14 ani) și, împreună cu tatăl său, a fost deportat în lagărul de la Terezin. După doi ani avea să le urmeze și sora Eva.

În lagărul de la Terezin, Petr a rămas la fel de activ ca înainte, încropind în scurt timp o redacție împreună cu care a editat revista săptămânală ''Vedem'' (“Conducem”). Revista, scrisă de mână și decorată printre altele cu desenele lui Petr, a apărut timp de doi ani în fiecare vineri. După război s-au păstrat în jur de 700 de pagini din revistă. Când a ajuns în sfârșit și ea la Terezin, Eva Ginzova a fost surpinsă să vadă că fratele ei era foarte respectat și admirat de ceilalți copii.

În 28 septembrie 1944, Petr Ginz a fost deportat cu unul din ultimele transporturi de la Terezin către Auschwitz și omorât prin gazare imediat după sosire.

Posteritatea și evoluții ulterioare[modificare | modificare sursă]

În anul 2000, asteroidul 50413 Petrginz a fost denumit astfel în onoarea lui.[3]

În anul 2003, astronautul israelian Ilan Ramon a cerut Instituției Yad Vashem o operă reprezentativă a culturii evreiești, pentru a o lua cu ocazia zborului său - primul al unui astronaut israelian - în spațiul cosmic. A primit o copie a desenului lui Petr Ginz reprezentând Pământul văzut de pe Lună. La reintrarea în atmosfera terestră, naveta Columbia a fost distrusă, împreună cu copia desenului.[4] Acestă întâmplare a popularizat povestea lui Petr Ginz și a avut drept consecință găsirea într-un pod din Cehia a jurnalului său, care supraviețuise epocii comuniste. Jurnalul a fost vândut după mai multe runde de negocieri Instituției Yad Vashem și a fost publicat cu o introducere a lui Jonathan Safran Foer și o prefață a surorii lui Petr Ginz.

În amintirea lui Petr Ginz și a lui Ilan Ramon a apărut și un timbru comemorativ.[5]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Toate titlurile reprezintă traduceri aproximative în română, întrucât majoritatea scrierilor sunt pierdute. Jurnalul nu a fost până în 2013 tradus în limba română.

  • Jurnal
  • Dicționar esperanto-ceh (pierdut)
Romane
  • De la Praga până în China (pierdut)
  • Vrăjitorul din Munții Altaz (pierdut)
  • Călătorie către centrul Pământului (pierdut)
  • În jurul lumii într-o secundă (pierdut)
  • O vizită din preistorie

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gemeinsame Normdatei, accesat la 28 aprilie 2014 
  2. ^ Gemeinsame Normdatei, accesat la 15 decembrie 2014 
  3. ^ "Informații despre asteroidul 50413"
  4. ^ en Biografia lui Ilan Ramon la Jewish Virtual Library. Accesată la 2 august 2013
  5. ^ "Timbru comemorativ"

Legături externe[modificare | modificare sursă]