Penicilamină
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
 |
ATENȚIE !
Vă rugăm să aveți în vedere faptul că Wikipedia nu prezintă nicio garanție în privința corectitudinii datelor pe care le conține.
Cu toate că depunem mult efort în a îmbunătăți informațiile din articole, acestea nu pot înlocui un sfat medical de specialitate. |
| Penicilamină | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 52-67-5[1][2]  |
| PubChem | 5852[3] |
| DrugBank | DB00859 |
| ChemSpider | 5643[4] |
| UNII | GNN1DV99GX[2] |
| KEGG | C07418[1] |
| ChEMBL | CHEMBL1430[5] |
| Cod ATC | M01CC01[6] |
| SMILES | CC(C)(C(C(=O)O)N)S[3] |
| InChI | InChI=InChI=1S/C5H11NO2S/c1-5(2,9)3(6)4(7)8/h3,9H,6H2,1-2H3,(H,7,8)/t3-/m0/s1[3] |
| Date clinice | |
| Cale de administrare | administrare orală |
| Date chimice | |
| Formulă | C₅H₁₁NO₂S[3] |
| Masă molară | 149,051 u.a.m.[3] |
Modifică date / text  | |
Penicilamina este un agent chelator utilizat îndeosebi în tratamentul bolii Wilson și artritei reumatoide.[7]
Mecanism de acțiune
[modificare | modificare sursă]Captează ionii metalici mai ales de plumb, mercur anorganic, cupru, fier, arsen, zinc. Complecșii solizi netoxici care se formează cu această ocazie sunt eliminați prin rinichi, respectiv urină.
Indicații
[modificare | modificare sursă]Este agentul selectiv în boala Wilson (degenerare hepatolenticulară) provocată de tulburări ale metabolismului cuprului și care conduce la depunerea cuprului în ficat. Cuprenilul este activ în tratamentul intoxicațiilor plumb. Este activ în artrite reumatoide.
Efecte adverse
[modificare | modificare sursă]Preparatul produce reacții alergice, care sunt erupții cutanate, prurit, cefalee, greață și afectare ganglionară. Uneori produce insuficiență de fier. În aceste cazuri este necesar să se reducă doza, sau temporar, întreruperea tratamentului. Tratamentul va trebui reînceput cu doze mici, care se vor mări gradat mai târziu. Eozinofilie, leucopenie, agranulocitoză, trombopenie, anemie aplastică. Nefropatie membranoasa(sindrom nefrotic). Tulburări ale hepatocitului până la icter colestatic fatal. Fenomene dispeptice. Tulburări imunologice cu manifestări de miastenia gravis.[8] Dermatomiozită. Pemfigus. Sindrom lupoid. Întârzierea cicatrizării plăgilor. Efecte teratogene.
Contraindicații
[modificare | modificare sursă]Alergie la peniciline, leucopenie, trombopenie, boli renale și hepatice.
Mod de administrare
[modificare | modificare sursă]Medicamentul se administrează la prescripția medicului. În absența prescripției medicului, în mod normal se recomandă 3-6 comprimate pe zi, după mese, pentru adulți și copii. În cazuri grave, doza zilnică poate fi mărită până la 16 comprimate. La copiii peste 6 luni se recomandă 1 comprimat pe zi. În artritele reumatoide, Cuprenilul se administrează în doze crescute gradat, doza inițială de 0,500-1,750 g pe zi fracționat și asociat cu vitamine, în special Vitamina B6 și produse cu fier.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d D-penicillamine (în engleză), ChEBI, accesat în
- ^ a b c d Global Substance Registration System, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l m n „Penicilamina”, D-Penicillamine (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ a b Penicillamine (în engleză), ChemSpider, accesat în
- ^ a b PENICILLAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în
- ^ a b Penicillamine (în engleză), DrugBank,
- ^ CVS Pharmacy - Penicillamine Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 9 mai 2014
- ^ Miastenia gravis
| |||||||||||