Pena Trevinca
| Pena Trevinca | |
  | |
| Poziția |  Spania |
|---|---|
| Coordonate | 42°11′56″N 6°56′12″W / 42.1988°N 6.9368°V |
| Cod Natura 2000 | ES0000437  |
Modifică date / text  | |
Pena Trevinca este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din Spania întinsă pe o suprafață de 22.511,31 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Centrul sitului Pena Trevinca este situat la coordonatele 42°11′56″N 6°56′12″W / 42.1988°N 6.9368°V.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Situl Pena Trevinca a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în iunie 2008[1] pentru a proteja 5 specii de plante și 45 de specii de animale.[2][3]
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 30 de habitate naturale: Formațiuni montane de Cytisus purgans, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Peșteri inaccesibile publicului, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri de stejar galițio-portugheze cu Quercus robur și Quercus pyrenaica, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Pajiști alpine și boreale, Păduri mediteraneene de Taxus baccata, Păduri de Castanea sativa, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Pajiști oro-iberice cu Festuca indigesta, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pajiști umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion, Păduri de Ilex aquifolium, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pajiști uscate europene, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Turbării active, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (5): Festuca elegans, Festuca summilusitana, Narcissus asturiensis, Narcissus pseudonarcissus subsp. nobilis, Santolina semidentata
- păsări (33): pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), buha (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), porumbel de scorbură (Columba oenas), prepeliță (Coturnix coturnix), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), gaia neagră (Milvus migrans), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), Perdix perdix hispaniensis, viespar (Pernis apivorus), Prunella collaris, Pyrrhocorax pyrrhocorax, mărăcinar (Saxicola rubetra), turturică (Streptopelia turtur), silvie roșcată (Sylvia cantillans), silvie de tufiș (Sylvia undata)
- amfibieni (2): Chioglossa lusitanica, Discoglossus galganoi
- mamifere (5): Galemys pyrenaicus, vidră de râu (Lutra lutra), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- nevertebrate (2): Geomalacus maculosus, rădașcă (Lucanus cervus)
- pești (1): Pseudochondrostoma duriense
- reptile (2): Iberolacerta monticola, Lacerta schreiberi
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 7 specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 5 specii de mamifere, 3 specii de reptile.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Decreto 131/2008, de 19 de junio, por el que se declara zona de especial protección para las aves el espacio natural Pena Trevinca (D.O.G. nº 124, 27 de junio de 2008).
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Pena Trevinca”. Accesat în .
- ^ a b „Pena Trevinca”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .