Pavel Batitski

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pavel Fedorovici Batițki
Па́вел Фёдорович Бати́цкий
Pavel Batitsky (cropped).jpg
Pavel F. Batițki
Date personale
Născut27 iunie 1910
Harkiv, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat17 februarie 1984 (la 74 ani)
Moscova, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Sovietică
Ocupațieconducător militar
politician Modificați la Wikidata
Comandant suprem al Apărării Aeriene Sovetice
În funcție
1963 - 1978
StudiiAcademia Militară M. V. Frunze[*]
Academia Militară a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse[*]  Modificați la Wikidata
Activitate
A luptat pentruRed Army flag.svg Armata Roșie
Ramura Suhoputnîe voiska SSSR[*][[Suhoputnîe voiska SSSR |​]]
Apărarea Antiaeriană Sovietică  Modificați la Wikidata
Ani de serviciu19241984
GradulUssr-army-1943-marshal soviet union-horizontal.PNG Mareșal al Uniunii Sovietice (1968)
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Chino-Japonez,

Marele Război Patriotic,
Războiul Civil Chinez,

Războiul de Uzură
Decorații și distincții
DecorațiiErou al Uniunii Sovietice,

Ordinul Lenin (5x),
Ordinul Steagul Roșu (5x),
Ordinul Suvorov,
Ordinul Kutuzov,

etc.

Pavel Fedorovici Batițki (n. 27 iunie 1910 - d. 17 februarie 1984) a servit în funcția de comandant suprem al Apărării Aeriene Sovietice din 1963 până 1978 și a fost numit Mareșalul Uniunii Sovietice în 1968. Pavel Fedorovici Batițki a fost decorat de cinci ori cu Ordinul Lenin.

Biografie[modificare | modificare sursă]

În 1938, a absolvit cu onoare Academia Militară Frunze. Din septembrie 1939 până în decembrie 1940, a fost în China ca șef de stat major al consilierilor militari sovietici la statul major al generalului Chiang Kai-shek.

La întoarcerea în Uniunea Sovietică, a fost numit șef de stat major al Brigăzii a 11-a de artilerie motorizată de mitraliori la Kaunas, în districtul militar special baltic. În martie 1941, a fost numit șef de stat major al Diviziei 202 Motorizate.

Mai târziu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a comandat Corpul 73 de pușcași (1943–1944) și Corpul 128 de pușcași (1944–1945). După al Doilea Război Mondial, a fost șef al Statului Major General și comandant șef adjunct al Forțelor Aeriene Sovietice (1950–1953).

În decembrie 1953, a fost ales personal să-l execute pe Lavrenti Beria, ca parte a unui complot condus de Nikita Hrușciov[1][2] și asistat de forțele militare ale mareșalului Uniunii Sovietice Gheorghi Jukov (Batițki la acea vreme era general-colonel și adjunct al comandantului districtului militar din Moscova ).[3][4]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Khrushchev, Nikita Sergeevich; Khrushchev, Serge (). Memoirs of Nikita Khrushchev (în engleză). Penn State Press. p. 201. ISBN 9780271028613. 
  2. ^ Brackman, Roman (). The Secret File of Joseph Stalin: A Hidden Life (în engleză). Psychology Press. p. 402. ISBN 9780714650500. 
  3. ^ „Pavel Batitski”. warheroes.ru (în rusă). 
  4. ^ Лаврентия Берию в 1953 году расстрелял лично советский маршал