Paul Tortelier
| Paul Tortelier | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Paris, Franța[5] |
| Decedat | (76 de ani)[1][2][3][4] Chaussy(d), Île-de-France, Franța |
| Copii | Maria de la Pau Tortelier[*] Yan Pascal Tortelier[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | compozitor violoncelist[*] profesor de muzică[*] cadru didactic universitar[*] dirijor muzician |
| Limbi vorbite | limba franceză[2][6] |
| Activitate | |
| Studii | Conservatorul din Paris |
| Gen muzical | muzică clasică |
| Instrument(e) | violoncel |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Paul Tortelier, (n. , Paris, Franța – d. , Chaussy(d), Île-de-France, Franța), a fost un violoncelist francez renumit atât pentru interpretările sale cât și pentru calitățile sale de pedagog.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Paul Tortelier s-a născut la 21 martie 1914 în Paris. Tatăl său, tâmplar, cânta la vioară și mandolină. Mama își dorea ca fiul să devină violoncelist; la vârsta de șase ani i-a făcut cadou un violoncel. La vârsta de zece ani a început să studieze la Conservatorul din Paris, unde Gérard Hekking l-a apropiat de muzica lui Johann Sebastian Bach. La 16 ani a câștigat primul premiu al Conservatorului. A studiat vreme de trei ani armonie cu Jean Gallon și a primit premiul întâi pentru compoziție. Între 1935 și 1937 a fost membru al Orchestrei Simfonice din Monte Carlo, unde a cântat cu dirijorii Arturo Toscanini, Bruno Walter(en)[traduceți] și Richard Strauss. În 1939 a devenit prim violoncelist al Orchestrei Simfonice din Boston. A colaborat în concerte cu marii dirijori și marile orchestre din secolul al XX-lea.[7][8][9]
A decedat în decembrie 1990, la vârsta de 76 de ani, în urma unui atac de cord.
Cariera de instrumentist și pedagog
[modificare | modificare sursă]Torterlier era prieten cu Pablo Casals, pe care îl admira și a cărui tehnică a adoptat-o, în parte. Acesta l-a invitat ca violoncelist principal la primul Festival din Prades, care comemora 200 de ani da la moartea lui Bach. Înregistrările sale acoperă aproape în întregime repertoriul de violoncel. A înregistrat în două rânduri, în întregime, suitele pentru violoncel solo de Bach, distingându-se prin modificări de tempo extreme și o ritmică flexibilă. Una dintre realizările sale deosebite este concertul pentru violoncel și orchestră de Edward Elgar.
În perioada 1956–1969 a fost profesor la Conservatorul din Paris; apoi, între 1969 și 1975, la Universitatea Folkwang din Essen. A fost profesor la Conservatorul Central din Beijing(en)[traduceți]. Printre elevii săi au figurat Arto Noras(en)[traduceți] și Jacqueline du Pré.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Paul Tortelier” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „Paul Tortelier” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 „Paul Tortelier” (în engleză). Discogs. Wikidata Q504063. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Paul Tortelier”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- 1 2 Marshall St. John
- ↑ Sasha Margolis
- ↑ Bernard Holland
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Marshall St. John: Paul Tortelier, 1999.
- Sasha Margolis: Essential Historical Recordings: Paul Tortelier, Strings Magazine, 10 aprilie 2020.
- Bernard Holland: Paul Tortelier, a French Cellist And Political Idealist, Dies at 76, The New York Yimes, 20 decembrie 1990.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Alexander Walther: Meister der Phrasierungskunst, 9 aprilie 2020.
- Richard Markson: Paul Tortelier - A Personal Recollection, Newsletter, London Cello Society, 2014.
- G. Jean Smith: An Interview with Paul Tortelier, Cellist Extraordinaire
- Guido Fischer: Paul Tortelier – RIAS Recordings, Rondo Magazin, Nr. 1157, 11–17 iulie 2020.
- Erik Eriksson: Artist Biography
