Pangeea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pangeea - ultimul supercontinent

Pangeea (din limba greacă veche πᾶν pan adică tot, întreg, și Γαῖα Gaia "Pământ", latinizat ca Gæa) a fost un supercontinent care a existat la sfârșitul erei paleozoice și începutul erei mezozoice[1][2], cu aproximativ 300 de milioane de ani în urmă, și a început să se despartă cu aproximativ 175 de milioane de ani în urmă.[3]

Destrămarea supercontinentului Pangeea

Originea conceptului[modificare | modificare sursă]

Numele derivă din greaca veche πᾶν pan adică tot, întreg, și Γαῖα Gaia "Pământ".[4][9] Conceptul a fost propus pentru prima dată de meteorologul german Alfred Wegener, părintele teoriei derivei continentelor, în lucrarea sa din 1912 Originea continentelor (Die Entstehung der Kontinente).[10] El a extins această ipoteză în teoria din cartea sa Originea continente și a oceanelor (Die Entstehung der Kontinente und Ozeane), publicată pentru prima dată în 1915, în care a postulat că (înainte de ruperea și deriva în locurile lor actuale) toate continentele formau un singur supercontinent, pe care el l-a numit "Urkontinent". Numele Pangeea a apărut prima dată în ediția din 1920 a Die Entstehung der Kontinente und Ozeane, când Wegener s-a referit la vechiul supercontinent ca "Pangaea a Carboniferelor".[11] Wegener a folosit forma germanizată "Pangäa", însă termenul a intrat în literatura științifică în forma latinizată "Pangaea".

Wegener era convins că marea similaritate a liniilor de coastă dintre Africa de Vest și partea estică a Americii de Sud nu erau o coincidență. El a adunat informații paleontologice și geologice pentru a-i susține cauza însă teoria sa a fost respinsă de geologii epocii. Abia 30 de ani mai târziu geofizicienii au demonstrat că deriva continentelor se datorează plăcii tectonice și că teoria lui Wegener este verificată și admisă.[12].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lovett, Richard A (5 septembrie 2008). „Supercontinent Pangaea Pushed, Not Sucked, Into Place”. National Geographic News. http://news.nationalgeographic.com/news/2008/09/080905-pangaea-suction_2.html. 
  2. ^ Pangea”. Encyclopædia Britannica Inc.. 2015. http://www.britannica.com/place/Pangea. 
  3. ^ Plate Tectonics and Crustal Evolution, Third Ed., 1989, by Kent C. Condie, Pergamon Press
  4. ^ Pangaea”. Online Etymology Dictionary. http://www.etymonline.com/index.php?term=Pangaea&allowed_in_frame=0. 
  5. ^ Vergilius Mario, Publius. Georgicon, IV.462
  6. ^ Lucan. Pharsalia, I.679
  7. ^ Lewis, C.T. & al. "Pangaeus" in A Latin Dictionary. (New York), 1879.
  8. ^ Usener, H. Scholia in Lucani Bellum Civile, Vol. I. (Leipzig), 1869.
  9. ^ As "Pangaea", it appears in Greek mythology as a mountain battle site during the Titanomachia. As "Pangaeus", it was the name of a specific mountain range in southern Thrace. "Pangaea" also appears in Vergil's Georgics[5] and Lucan's Pharsalia[6][7] The scholiast on Lucan glossed Pangaea id est totum terra—"Pangaea: that is, all land"—as having received its name on account of its smooth terrain and unexpected fertility.[8]
  10. ^ Alfred Wegener: Die Entstehung der Kontinente. Dr. A. Petermann's Mitteilungen aus Justus Perthes' Geographischer Anstalt, 58(1): Gotha 1912
  11. ^ See:
    • Wegener, Alfred, Die Entstehung der Kontinente und Ozeane, 2nd ed. (Braunschweig, Germany: F. Vieweg, 1920), p. 120. From p. 120: "Schon die Pangäa der Karbonzeit hatte so einen Vorderrand … " [Already the Pangea of the Carboniferous era had such a leading edge … ] (In the 1922 edition, see p. 130.)
    • Wegener, A.; Krause, R.; Thiede, J. (2005). "Kontinental-Verschiebungen: Originalnotizen und Literaturauszüge" (Continental drift: the original notes and quotations). Berichte zur Polar- und Meeresforschung (Reports on Polar and Marine Research) 516. Alfred-Wegener-Institut: Bremerhaven, p. 4, n. 2
  12. ^ Au début, il y avait la Pangée. http://www.nationalgeographic.fr/15778-au-debut-il-y-avait-la-pangee/. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]