Palatul Sotto Mayor din Lisabona
| Palatul Sotto Mayor | |
.jpg) Palatul Sotto Mayor | |
| Poziționare | |
|---|---|
  Palatul Sotto Mayor | |
| Coordonate | 38°43′42″N 9°8′50.0″V / 38.72833°N 9.147222°V |
| Localitate | Lisabona |
| Oraș mare | Lisabona |
| Țara | Portugalia |
| Adresa | Avenida Fontes Pereira de Melo nr.16, Arroios |
| Edificare | |
| Arhitecți | Ezequiel Bandeira, Carlos Alberto Correia Monção |
| Șef șantier | Cpt.ing. António Rodrigues Nogueira |
| Ocupant | Ambasada Columbiei |
| Stil arhitectonic | Eclectic |
| Data începerii construcției | 1902 |
| Data finalizării | 1906 |
| Proprietar | DGPC |
| Denumire oficială | Palácio Sotto Mayor, Anexos e Logradouro |
| Clasificare | |
| IPA | PT031106440225 |
Modifică date / text  | |
Palatul Sotto Mayor (în portugheză Palácio Sotto Mayor) este un palat din Lisabona, Portugalia, înregistrat ca monument istoric[1] sub fostul cod IPA PT031106440225[2]. Imobilul este realizat în stil eclectic[2], cu influențe din arhitectura franceză și cea italiană de la data construcției.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Palatul Sotto Mayor a fost construit pentru Cândido Sotto Mayor (1852-1935), un industriaș portughez, fondator al Băncii Sotto Mayor și cel mai bogat om din Portugalia la acea vreme, pentru a-i servi drept locuință în zona noilor bulevarde care erau realizate în Lisabona la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe amplasamentul actual exista vechea vilă a familiei Mayor, care a fost demolată în 1900 pentru a face loc viitorului palat.[2] Construcția a început în 1902, după un proiect al arhitectului Ezequiel Bandeira, asistat de arhitectul Carlos Alberto Correia Monção.[3]
Lucrarea i-a fost încredințată Cpt.ing. António Rodrigues Nogueira[2], iar palatul a fost terminat în anul 1906[3]. La realizarea acestuia au colaborat diverși alți artiști și meseriași: ahitecții João António Piloto (proiectul sălii în care se lua masa) și Evaristo Gomes (proiectul vestibulului și camerei de primire a vizitatorilor), pictorii Domingos Pinto, Teixeira Bastos, Ordoñez și Ribeiro Júnior, sculptorul Jorge Neto sau cioplitorul în lemn António Pucche.[1][2]
Din 1967 palatul nu a mai fost locuit și a început să se degradeze.[2] Pe 29 noiembrie 1988 a fost declarat de Institutul Portughez pentru Patrimoniu Arhitectonic (IPPAR) drept imobil de interes public și inclus în zona specială de protecție a sediului și parcului Fundației Calouste Gulbenkian.[2] După mai mulți ani de neglijare și un incendiu izbucnit în clădire, Consiliul Municipal Lisabona și IPPAR au finalizat și pus în acțiune un plan de restaurare și remodelare a palatului. Planul, conceput de arhitectul Gastão da Cunha Ferreira, a vizat menținerea caracteristicilor fundamentale ale edificiului și includerea lui într-un proiect multifuncțional care a mai cuprins, pe lângă restaurarea propriu-zisă, realizarea unei parcări subterane și a unei clădiri-anexă care include un centru comercial, spații de birouri și un hotel.[3] Începând din anul 2012, 7.000 m2 ai clădirii-anexă sunt ocupați de Virgin Active Health Club[4], iar palatul propriu-zis găzduiește ambasada Columbiei în Portugalia[5].
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Palácio Sotto Mayor, anexos e logradouro” (în portugheză). Direção-Geral do Património Cultural. Accesat în .
- ^ a b c d e f g Teresa Vale și Carlos Gomes (). „Palácio Sotto Mayor / Galerias Sotto Mayor” (în portugheză). Monumentos.pt. Accesat în .
- ^ a b c „Palácio Sotto Mayor” (în portugheză). Primăria Lisabona. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ João Andrade Costa (). „Palácio Sotto Mayor em Lisboa será ocupado pela Virgin Active” (în portugheză). Jornal de Negócios. Accesat în .
- ^ „Embaixada Colombia em Lisboa” (în portugheză). Ambasada Columbiei în Portugalia. Accesat în .
