Otto de Ballenstedt

Otto de Ballenstedt (supranumit cel Bogat) (d. 9 februarie 1123) a fost primul principe din familia Ascanienilor care a guvernat în Anhalt și care, pentru scurtă vreme, a fost și duce de Saxonia. Otto a fost fiul mai mare al contelui Adalbert al II-lea de Ballensetdt cu Adelida, fiică a markgrafului Otto I de Meissen. După moartea socrului său, Magnus de Saxonia din 1106, Otto a moștenit o parte a proprietăților acestuia din Saxonia, nutrind speranța de a-i succede acestuia ca duce, în virtutea căsătoriei sale cu fiica acestuia, Eilika de Saxonia. Cu toate acestea, titlul de duce a revenit viitorului împărat Lothar de Supplinburg. În 1112, după ce Lothar a fost proscris, Otto a fost numit ca duce de Saxonia de către împăratul Henric al V-lea. Însă pe parcursul aceluiași an, el a intrat în dispută cu împăratul și a fost nevoit să renunțe la titulatura ducală. De această dată, s-a aliat cu Lothar, pe care l-a ajutat să îl înfrângă pe contele Hoyer I de Mansfeld, care fusese numit duce de către împărat în 1115.

În luptă cu slavii, Otto a cucerit de la aceștia Zerbst și Salzwedel și și-a menținut loialitatea față de Lothar când acesta a devenit rege al Germaniei în 1125. De asemenea, Otto a manifestat revendicări față de comitatul de Weimar-Orlamünde, pe care îl pretindea din partea mamei sale.

Otto a fost tatăl lui Albert Ursul, cel care mai târziu va cuceri Brandenburg de la slavi, devenind primul markgraf al acelei provincii.

Familia

Căsătorit cu Eilika, fiica ducelui Magnus de Saxonia înainte de 1095, Otto a avut cu aceasta doi copii:

• Albert (n. 1100-d. 1170)
• Adelida (d. 1139), căsătorită prima dată cu contele Henric al IV-lea de Stade, iar apoi în 1139 cu contele Werner de Osterburg