Sari la conținut

Otto al II-lea de Suabia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Otto al II-lea
Duce al Suabiei
Date personale
Născutsecolul al X-lea d.Hr. Modificați la Wikidata
Decedat Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBenediktinerabtei Brauweiler[*][[Benediktinerabtei Brauweiler (Former Benedictine monastery)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiEzzo[*][[Ezzo (Count Palatine of Lotharingia (1015–1034))|​]]
Matilda[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriRicheza of Lotharingia[*][[Richeza of Lotharingia (Polish queen consort)|​]]
Theophanu of Essen[*][[Theophanu of Essen (Abbess of Essen and Gerresheim)|​]]
Ida of Essen[*][[Ida of Essen (Abbess of Essen and Gerresheim and of St. Maria im Kapitol)|​]]
Liudolf de Zütphen[*]
Hermann al II-lea Modificați la Wikidata
CopiiRichenza de Northeim[*]
Hildegarda de Egisheim[*] Modificați la Wikidata
OcupațieConte Palatin Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriDuce al Suabiei ()
count palatine of Lotharingia[*][[count palatine of Lotharingia |​]] ()
duce[1]
Familie nobiliarăEzzoni[*]

Otto (n. secolul al X-lea d.Hr. – d. ), membru al dinastiei Ezzonilor, a fost conte palatin de Lotharingia ca Otto I între 1034 și 1045, apoi duce de Suabia ca Otto al II-lea din 1045 până la moarte, precum și conte în Deutz și Auelgau începând din 1025. De asemenea, el a fost protector (Vogt) al abației Brauweiler, care fusese întemeiată de părinții săi.

Otto era fiul lui Ezzo cu Matilda (fiică a împăratului Otto al II-lea).[2]

În 1034 a murit tatăl lui Otto, contele palatin Ezzo. Dat fiind că și fratele mai mare al său, Liudolf murise în 1031, Otto a fost cel care a succedat în poziția de conte palatin. În 7 aprilie 1045 Henric al III-lea, regele romano-german și duce al Suabia, a oferit acest titlu din urmă lui Otto. În schimb, Otto a renunțat la titlul de conte palatin, care urma să fie conferit vărului său, Henric. De asemenea, teritoriile sale din Kaiserswerth și Duisburg au fost revenit coroanei.

Căsătorie și copii

[modificare | modificare sursă]

Otto s-a căsătorit cu o fiică a contelui Ugo al VI-lea de Egisheim. Una dintre fiicele sale, Richenza (n.c. 1025 – d. 1083), s-a căsătorit cu Herman, conte de Werl, și apoi cu Otto de Nordheim. O altă fiică, Hildegarda, s-a căsătorit cu Frederic de Büren și au avut ca fiu pe viitorul duce al Suabiei Frederic I.[3]

În 1047 Otto a murit pe neașteptate în castelul său Tomburg pe când pregătea o campanie imperială împotriva unei invazii a contelui Balduin al V-lea de Flandra. El este înmormântat în abația Brauweiler. După moartea lui Otto în 1047, împăratul a dat ducatul de Suabia în 1048 lui Otto de Schweinfurt.

  1. ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  2. ^ "The Konradiner", p. 100, Retrieved 21 oct 2009.
  3. ^ Stuart, Roderick W. Royalty for Commoners, The Complete Known Lineage of John of Gaunt, Son of Edward III, King of England, and Queen Philippa. Fourth Edition. Baltimore: Genealogical Publishing Company, 2002.