Sari la conținut

Oros Mavrovouni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mafrovoùni Larisas
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaTesalia
Grecia
Coordonate39°37′06″N 22°46′41″E ({{PAGENAME}}) / 39.6183056°N 22.7780858°E
Suprafață37.127 ha[1]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000GR1420006  Modificați la Wikidata

Oros Mavrovouni este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Grecia întinsă pe o suprafață de 36.944,07 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Oros Mavrovouni este situat la coordonatele 39°35′49″N 22°49′58″E / 39.59685°N 22.832778°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Oros Mavrovouni a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în februarie 1992[2] pentru a proteja 73 de specii de animale.[3][4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[3] de păsări (73): uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă roșiatică (Anthus cervinus), fâsă de luncă (Anthus pratensis), fâsă de pădure (Anthus trivialis), lăstunul mare (Apus apus), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), caprimulg (Caprimulgus europaeus), rândunică roșcată (Cecropis daurica), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), acvilă țipătoare (Clanga clanga), prepeliță (Coturnix coturnix), cuc (Cuculus canorus), gușă vânătă (Cyanecula svecica), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), Emberiza caesia, presură de grădină (Emberiza hortulana), Emberiza melanocephala, măcăleandru (Erithacus rubecula), Falco eleonorae, șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar (Ficedula parva), Ficedula semitorquata, cinteză (Fringilla coelebs), Hippolais olivetorum, rândunică (Hirundo rustica), Iduna pallida, capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), Lanius nubicus, sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), pescăruș râzător (Larus ridibundus), Leiopicus medius, ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), prigoare (Merops apiaster), codobatură de munte (Motacilla cinerea), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar mediteranean (Oenanthe hispanica), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), ciuf-pitic (Otus scops), vrabie negricioasă (Passer hispaniolensis), viespar (Pernis apivorus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar (Saxicola rubetra), turturică (Streptopelia turtur), silvie roșcată (Sylvia cantillans), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie-mică (Sylvia curruca), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), Tachymarptis melba, fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), sturz-cântător (Turdus philomelos), pupăză (Upupa epops)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 12 specii de păsări, 4 specii de amfibieni, 7 specii de mamifere, 1 specie de pești, 10 specii de reptile.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=GR1420006  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b JMD HP 37338/1807/E103/6-9-2010 (OJ 1495 B)
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for OROS MAVROVOUNI”. Accesat în . 
  4. ^ a b „OROS MAVROVOUNI”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]