Orșa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Orșa
Орша
—  oraș  —
Orșa
Orșa
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Orșa se află în Belarus
Orșa
Orșa
Orșa (Belarus)
Poziția geografică
Coordonate: 54°30′33″N 30°25′33″E / 54.509166666667°N 30.425833333333°E / 54.509166666667; 30.425833333333

Țară Flag of Belarus.svg Belarus
Raion[*] Flag of Vorsza, Belarus.svg Orsha District[*]
Okrug of the Soviet Union[*] Q3919458[*]
Gubernie Vitebsk gub coa.png Vitebsk Governorate[*]
Gubernie Gomel Governorate[*]
Oblast Western Oblast[*]
Gubernie Могилевская губ МВД Бенке.jpg Mogilev Governorate[*]
Gubernie Belarus Governorate[*]
Viceroyalty of the Russian Empire[*] Mogilyov Viceroyalty[*]
Uyezd of the Russian Empire[*] Q21129668[*]
Regiune[*] Flag of Vitsebsk Voblasts.svg Regiunea Vițebsk
Atestare Modificați la Wikidata

Guvernare
 - Primar Q30071264[*]

Suprafață
 - Total 38,9 km²
Altitudine 192 m.d.m.

Populație (2014)
 - Total 116.936 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 211030, 211381 - 211394, 211396 - 211398
Prefix telefonic +375 216

Localități înfrățite
 - Bălți Republica Moldova
 - Pernik Bulgaria
 - Mińsk Mazowiecki Polonia
 - Zapadnoye Degunino District[*] Rusia
 - Krasnogvardeysky District, Saint Petersburg[*] Rusia
 - Telšiai Lituania
 - Veazma Rusia

Prezență online
Official website
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
Facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Orșa
Poziția localității Orșa

Orșa (în belarusă О́рша, Ворша; în rusă О́рша pronunțat în rusă /ˈorʂə/; în lituaniană Orša, în poloneză Orsza) este un oraș în regiunea Vițebsk din Belarus la confluența râurilor Nipru și Arșîța.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Stema orașului, 1781.
Stema orașului, realizată în 1967 pentru cea de-a 900-a aniversare.

Orșa a fost menționat pentru prima dată în 1067 ca Rșa, ceea ce-l face să fie unul dintre cele mai vechi orașe din Belarus. Orașul a fost numit după râul, care a fost inițial numit, de asemenea, Rșa, probabil de la rădăcina baltică *rus „care curge încet”.[1]

În 1320, Orșa a devenit o parte a Marelui Ducat al Lituaniei. În perioada 1398-1407 a fost construit castelul Orșa. Pe 8 septembrie 1514 a avut loc celebra Bătălie de la Orșa între alianța formată de Marele Ducat al Lituaniei cu Regatul Poloniei și armata Cnezatului Moscovei.[2] Moscoviții au suferit o înfrângere semnificativă; cu toate acestea, victoriosul Mare Ducat al Lituaniei nu a beneficiat pe deplin de victoria sa.

În 1555, Mikołaj „cel Negru” Radziwill a fondat un ordin calvin (protestant) la Orșa, unul dintre primele de acest fel de pe teritoriul actualului Belarus. Din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea Orșa a fost un important centru religios, cu zeci de biserici și mănăstiri ortodoxe, protestante și catolice. Orașul a fost, de asemenea, căminul unei numeroase populații evreiești.[3]

Orșa a primit drepturile Magdeburg în 1620. În 1630, S. Sobal a deschis prima tipografie la mănăstirea Kuciejna, care a devenit un centru bine-cunoscut de tipărire de cărți cu alfabet chirilic. Orașul a fost avariat în timpul Războiului Ruso-Polonez (1654-1667), ceea ce a reprezentat un dezastru pentru Marele Ducat al Lituaniei. Cu ocazia Primei împărțiri a Poloniei acest oraș a fost anexat de către Imperiul Rus în 1772 și a devenit parte a guberniei Moghilău. Sub stăpânirea rusă, orașul a pierdut drepturile Magdeburg în 1776 și a intrat într-un declin economic și cultural.[necesită citare] Populația a scăzut drastic la doar 2.000 de locuitori.[necesită citare] Stema orașului a fost schimbat în 1781 cu unul care conținea simbolul Imperiului Rus și cinci săgeți.

Orșa. Biserica ortodoxă Sfântul Ilie (1880).
În timpul invaziei lui Napoleon scriitorul francez Stendhal a servit la Orșa cu rangul de intendent

În 1812, orașul a fost ars puternic în timpul invaziei lui Napoleon. Orșa s-a aflat sub ocupația trupelor franceze, aici servind scriitorul francez Marie-Henri Beyle (cunoscut, de asemenea, sub pseudonimul Stendhal) cu rang de intendent.[4] Potrivit recensământului din 1897, dintr-o populație totală de 13.161 de locuitori, aproximativ 7.000 erau evrei.

În timpul Primului Război Mondial, orașul a fost ocupat de armatele germane în perioada februarie–octombrie 1918. La 2 februarie 1919, Orșa a devenit parte a raionului Homyel (regiunea Vițebsk, 1920) al Rusiei Sovietice. După formarea Uniunii Sovietice, el a fost transferat RSS Bieloruse în 1924.

Populația orașului înainte de cel de-al Doilea Război Mondial a fost de aproximativ 37.000 de locuitori. Orașul a fost ocupat de Germania Nazistă pe 16 iulie 1941. Ocupanții au amenajat mai multe lagăre de concentrare în oraș, unde au fost ucise aproximativ 19.000 de persoane.[necesită citare]

Populație[modificare | modificare sursă]

  • secolele XVI-XVII: est. 5.000
  • 1776: mai puțin de 2.000[necesită citare]
  • 1939: 37.000
  • 1970: 100.000
  • 2004: 125.000

Transport[modificare | modificare sursă]

Stația de cale ferată.

Orșa a devenit un important centru de transport după construirea unui port la Nipru. Construirea liniilor de cale ferată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a contribuit foarte mult la creșterea orașului:

Astăzi, Orșa este un important nod de cale ferată, unde se încrucișează linia Minsk–Moscova cu partea de nord a liniei Vitebsk, care se împarte la sud către Moghilău și Krychaw. Toate trenurile de la Moscova și Sankt-Petersburg către Europa de Vest trec prin Orșa.

Orașul se află, de asemenea, la intersecția a două autostrăzi importante: M1 (E30) Moscova-Brest și M8/M20 (E95) Sankt Petersburg - Odesa.

Personalități născute în Orșa[modificare | modificare sursă]

Igor Jelezovski
  • Francis Dzierozynski, iezuit
  • Piotra Holub (Piotr Semionovici Golub) (1913-1953), artist, autor al mai multor afișe cunoscute de propagandă sovietică, cum ar fi „Болтун находка для шпиона” și multe altele
  • Uladzimir Karatkievič, scriitor belarus
  • Mihail Marînici, politician de opoziție, care a fost închis în Orșa
  • Gheorghi Mondzolevski, dublu campion olimpic de volei
  • Gershon Shufman, scriitor evreu, cunoscut sub numele de „Gimel Shufman”
  • Frida Vigdorova, scriitoare și jurnalistă sovietică, celebră pentru „Cartea albă” după procesul lui Iosif Brodski în sprijinul drepturilor omului în URSS (ru:Вигдорова, Фрида Абрамовна)
  • Lev Vîgotski, psiholog
  • Natan Zarhi, dramaturg și scenarist de film
  • Igor Jelezovski, patinator de viteză medaliat olimpic
  • Alina Talay (născut în 1989), atletă

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]