Olga Szabó-Orbán

În 1956

Informații personale

Născut(ă)

9 octombrie 1938
Cluj, România

Decedat(ă)

5 ianuarie 2022 (83 de ani)^[1]
Budapesta, Ungaria

Înălțime

1,61 m

Greutate

55 kg

Țară

România

Armă

floretă

Mână

dreptace

Antrenor național

Andrei Vâlcea

Club

CSA Steaua

Palmares de medalii

Campionatul Mondial
Argint	Melbourne 1956	Individual
Bronz	Mexico 1968	Pe echipe
Bronz	München 1972	Pe echipe
Aur	Buenos Aires 1962	Individual
Aur	Havana 1969	Pe echipe
Argint	Paris 1965	Individual
Argint	Paris 1965	Pe echipe
Argint	Ankara 1970	Pe echipe
Bronz	Turin 1961	Pe echipe
Bronz	Montreal 1967	Pe echipe
Bronz	Ankara 1970	Individual

Olga Szabó (născută Orbán; n. 9 octombrie 1938, Cluj, România – d. 5 ianuarie 2022, Budapesta, Ungaria) a fost o scrimeră română, laureată cu argint la Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne și dublu laureată cu bronz la Mexico 1968 și la München 1972.^[2] A fost și dublă campioană mondială.

Carieră

S-a apucat de scrimă la o vârstă relativ înaintată de 14 ani, după ce profesoara sa de franceză și-a dus clasa la sala de scrimă, unde soțul acesteia era antrenor.^[3]^[4] S-a remarcat repede și a început să se pregătească cu maestrul Ludovic Ozoray la „Progresul” Cluj. În anul 1954 a câștigat campionatul național al României în categoria juniori, și un an mai târziu la seniori.^[5]

La prima participare olimpică, la Melbourne 1956, a cucerit prima medalie olimpică a unui scrimer român, fiind laureată cu argint.^[3] Aurul a fost câștigat la baraj de britanica Gillian Sheen, o scrimeră pe care Olga Orban o învinsese de două ori în timpul competiției.^[3] Pentru acest rezultat, a fost numită maestră a sportului. În anul 1961, alături de Maria Vicol, Ana Pascu și Ecaterina Orb-Lazăr, a obținut prima medalie românească la un Campionatul Mondial, un bronz, apoi aurul la individual în 1962. În 1969 a obținut medalia de aur la Campionatul Mondial în proba pe echipe.^[2]

După ce s-a retras, a devenit antrenoare la clubul ei, CSA Steaua. În anul 1990 a emigrat în Ungaria cu soțul ei, Alexandru Szabo, fost jucător de polo pe apă, și a lucrat la clubul sportiv Honvéd Budapesta.

Distincții

Ordinul Muncii clasa a III-a (18 decembrie 1956) „pentru merite deosebite in pregătire și pentru rezultatele obținute la cea de a XVI-a ediție a jocurilor olimpice care au avut loc la Melbourne”^[6]
Ordinul Muncii clasa a II-a (3 septembrie 1962) „pentru contribuția adusă la dezvoltarea mișcării de cultură fizică și sport în Forțele Armate ale Republicii Populare Romîne, cît și pe plan național”^[7]

Note

^ „Búcsú a kolozsvári vívás nagyasszonyától, Szabó-Orbán Olgától, Szabadság, 2022. január 7”.
^ ^a ^b Bălașa, Gheorghe (1974). Sportivi de seamă : campioni olimpici, campioni mondiali, campioni europeni. București: Editura Stadion. p. 87.
^ ^a ^b ^c Daniel Remeș (16 septembrie 2014). „Olga Szabo Orban: Marele meu regret este faptul că nu am câștigat o medalie de aur la Jocurile Olimpice!”. Romanian Fencing Federation.
^ Killyéni, András, ed. (2011), Szabó-Orbán Olga: a lány, aki meghódította a világot (pdf) (în maghiară), Cluj-Napoca, ISBN 978-973-0-11215-3
^ Nicu, Alexe, ed. (2002). „Federația Română de Scrimă”. Educației Fizice și Sportului din România (PDF) (în Romanian). 1. Bucharest: Aramis. p. 1054. Arhivat din original (pdf) la 4 octombrie 2013. Accesat în 16 noiembrie 2015.
^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 678 din 18 decembrie 1956 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor sportivi, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 36, 22 decembrie 1956, pp. 368–369.
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 688 din 3 septembrie 1962 privind conferirea ordinului „Meritul Militar” clasa a III-a Clubului sportiv al armatei „Steaua” și conferirea de ordine și medalii unor ofițeri și angajați civili sportivi din acest club, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XI, nr. 19, 29 septembrie 1962, p. 175.

Legături externe

Materiale media legate de Olga Szabó-Orbán la Wikimedia Commons
Olga Szabó-Orbán la Comitetul Olimpic și Sportiv Român (arhivat)
en Olga Szabó-Orbán la Olympedia.org

[wdref-ff599c35c7c03c7b1196c8a7306c86f6-1] „Búcsú a kolozsvári vívás nagyasszonyától, Szabó-Orbán Olgától, Szabadság, 2022. január 7”.

[:0-2] Bălașa, Gheorghe (1974). Sportivi de seamă : campioni olimpici, campioni mondiali, campioni europeni. București: Editura Stadion. p. 87.

[FRS-3] Daniel Remeș (16 septembrie 2014). „Olga Szabo Orban: Marele meu regret este faptul că nu am câștigat o medalie de aur la Jocurile Olimpice!”. Romanian Fencing Federation.

[AK-4] Killyéni, András, ed. (2011), Szabó-Orbán Olga: a lány, aki meghódította a világot (pdf) (în maghiară), Cluj-Napoca, ISBN 978-973-0-11215-3

[EFSR-5] Nicu, Alexe, ed. (2002). „Federația Română de Scrimă”. Educației Fizice și Sportului din România (PDF) (în Romanian). 1. Bucharest: Aramis. p. 1054. Arhivat din original (pdf) la 4 octombrie 2013. Accesat în 16 noiembrie 2015.

[6] Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 678 din 18 decembrie 1956 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor sportivi, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 36, 22 decembrie 1956, pp. 368–369.

[7] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 688 din 3 septembrie 1962 privind conferirea ordinului „Meritul Militar” clasa a III-a Clubului sportiv al armatei „Steaua” și conferirea de ordine și medalii unor ofițeri și angajați civili sportivi din acest club, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XI, nr. 19, 29 septembrie 1962, p. 175.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]