Oituz, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Oituz
Ojtoztelep
—  sat  —

Oituz se află în România
Oituz
Oituz
Oituz (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°4′13″N 26°23′22″E ({{PAGENAME}}) / 46.07028°N 26.38944°E

Țară România
Județ Covasna
Comună Brețcu

SIRUTA64121

Altitudine[2]635 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total271 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527062
Prefix telefonic+40 x67 [1]

Prezență online
Biserica romano-catolică „Sf. Fabian și Sebastian” (1890)

Oituz (în maghiară Ojtoztelep) este un sat în comuna Brețcu din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Munții Nemira.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Oituz este situată în pasul Oituz, la limita județului Covasna cu județul Bacău, la poalele Vârfului Oituz, pe DN11, ce leagă orașul Târgu Secuiesc - municipiul Bacău, tronson suprapus de drumul european E574.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Victor Spinei a arătat în studiile sale că numele localității ar putea proveni de la uzi, o ramură a pecenegilor sau cumanilor. Prima atestare documentară datează din anul 1533, însă descoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului în această zonă demonstrează prezența omului aici mult înainte, astfel, cu ocazia unor lucrări la drumul forestier din nord-estul satului, s-a descoperit un depozit de mărgele din pastă de sticlă decorate cu ochi de păun de natură scitică din sec V î.Hr. În anul 1961, odată cu lărgirea șoselei s-au găsit patru vase dacice, de tip borcan, de culoare cenușie, cu butoni și brâie alveolare lucrate cu mâna, din sec.I î.e.n. - I e.n. Cu prilejul construcției podului peste râul Oituz din anul 1847, s-au descoperit un celt de bronz cu vârf de lance din epoca bronzului tâziu, o monedă romană, două fragmente dintr-un coif de fier, pinteni și unelte de fier, probabil din perioada medievală. Prin pasul Oituz trecea drumul roman care făcea legătura între Dacia și Moesia Inferior, iar tot aici, în trecătoare, se află și ruinele cetății medievale Rákóczi.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestei localități este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth