Observatorul din Nisa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cupola Bischoffsheim

Observatorul din Nisa este un observator astronomic situat la Nisa, pe vârful muntelui Gros, la 370 de metri altitudine și în inima unei păduri de treizeci și cinci de hectare. Costul construcției a fost în întregime în sarcina bancherului și filantropului Raphaël-Louis Bischoffsheim. Arhitectul Charles Garnier a conceput cele 15 clădiri originare. El a realizat baza cupolei celei mari, iar inginerul Gustave Eiffel a realizat cupola care adăpostește luneta principală.
Din 2015 observatorul este condus de Thierry Lanz.

Situl Observatorului din Nisa

Directori și personnalități[modificare | modificare sursă]

Directori[modificare | modificare sursă]

Sunt asociate de numele observatorului și alte personalități:

Instrumentul principal[modificare | modificare sursă]

Marea lunetă a Observatorului din Nisa

Principalul instrument al Observatorului din Nisa este o lunetă astronomică care echipează Marele Ecuatorial, lungă de 18 metri, cu o lentilă (obiectiv) având diametrul de 76 cm. A fost pentru prima oară operațională în 1888 și era, la epoca respectivă, cea mai mare lunetă din lume. A fost „detronată” de luneta de la Observatorul Lick (California, S.U.A.), care dispune de o lentilă cu diametrul de 91 de centimetri (36 de țoli).

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The Observatory, Volume 25. Editors of the Observatory. 1904. pp. 171, 176. http://books.google.com/?id=aZcOAAAAIAAJ&pg=PA176&dq=nice+observatory+director#v=onepage&q=nice%20observatory%20director&f=false 
  2. ^ a b Popular astronomy, Volume 25. Goodsell Observatory of Carleton College. 1917. pp. 411, 480. http://books.google.com/?id=FAJLAAAAYAAJ&pg=PA480&dq=nice+observatory+director#v=onepage&q=nice%20observatory%20director&f=false 
  3. ^ Case Newsletter No. 6, April 2001”. Cooperation on Archives of Science in Europe. University of Bath. http://www.bath.ac.uk/ncuacs/casenl6.htm. Accesat la 23 iulie 2010. 
  4. ^ Jean-Claude Pecker; Jayant Vishnu Narlikar, eds (2006). Current issues in cosmology. Cambridge University Press. p. i. ISBN 978-0-521-85898-4. http://books.google.com/?id=VXTLsPS3q_0C&printsec=frontcover&dq=current+issues+in+cosmology#v=onepage&q=pecker&f=false. Accesat la 23 iulie 2010 
  5. ^ a b c Bonnet, R. M. (1996). Janine Provost, Francois-Xavier Schmider. ed. „The scientific achievements of Ph. Delache”. Sounding solar and stellar interiors (Dordrecht Kluwer Academic Publishers): 222. ISBN 0792348389. Bibcode1997IAUS..181..221B. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Fulconis, Raphael Bischoffsheim, l'homme qui a offert à la France le plus grand observatoire du Monde, Éditions Regards du Monde, 2003
  • Jean-Lucien Bonillo, Les Riviera de Charles Garnier et Gustave Eiffel, Le rêve de la raison, Édition Imbernon, 2004 (ISBN : 9782951639614)
  • Raymond Michard, Le premier siècle de l'Observatoire de Nice, p. 33-35, Nice-Historique, année 1989, nr. 181 Texte

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Observatorul din Nisa

Vezi și[modificare | modificare sursă]