Neil Simon
| Neil Simon | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Marvin Neil Simon |
| Născut | 4 iulie 1927 Bronx,New York, Statele Unite |
| Decedat | (91 de ani)[1][2][3][4] New York City, New York, SUA |
| Cauza decesului | cauze naturale (HIV) |
| Frați și surori | Danny Simon[*] |
| Căsătorit cu | Joan Baim, Marsha Mason, Diane Lander (de două ori) (1987–1988 și 1990–1998), Elaine Joyce. |
| Copii | trei |
| Cetățenie | |
| Religie | iudaism |
| Ocupație | dramaturg,scenarist |
| Locul desfășurării activității | Statele Unite ale Americii[5] |
| Limbi vorbite | limba engleză[6][7][8] |
| Studii | Universitarea New York, Universitatea Denver |
| Activitatea literară | |
| Activ ca scriitor | a II-a jumătate a sec.al XX-lea |
| Limbi | limba engleză |
| Mișcare/curent literar | teatru de bulevard |
| Subiecte | conflicte din viața păturii mijlocii americane, elemente autobiografice |
| Specie literară | comedii, musicals |
| Operă de debut | comedia „Come Blow Your Horn” |
| Opere semnificative | „Cuplul ciudat”,„Amintiri din Brighton Beach”, „Sweet Charity” |
| Note | |
| Premii | Tony Award for Best Author[*][9] Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun scenariu Laurel Award for Screenwriting Achievement[*] Drama Desk Award for Outstanding Play[*] Premiul Pulitzer pentru Dramaturgie[10] Premiul Centrului Kennedy[*] Helmerich Award[*] Mark Twain Prize for American Humor[*] doctor honoris causa al Universității Hofstra[*] Tony Award for Best Play[*][11] |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Marvin Neil Simon (n. , New York City, New York, SUA – d. , New York City, New York, SUA) a fost un dramaturg și scenarist american, de origine evreu.
Numeroasele sale comedii, jucate mai întâi pe scenele din Broadway, au fost traduse și reprezentate în întreaga lume, dobândind un loc de frunte în repertoriul teatral universal din secolele al XX-lea și al XXI-lea.
Între piesele sale se numără Amintiri din Brighton Beach, Biloxi Blues și Un cuplu ciudat. Neil Simon a câștigat Premiul Pulitzer pentru dramă pentru piesa Lost In Yonkers. După mai multe din piesele sale au fost realizate filme artistice, pentru care a scris scenariul. A mai scris și librete pentru musicaluri, ca de pildă Sweet Charity.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Familia și anii de tinerețe
[modificare | modificare sursă]Neil Simon s-a născut la 4 iulie 1927 în Bronx, New York, ca al doilea copil al lui Irving Simon, vânzător de stofă, și al soției sale, Mamie. Copilăria și-a petrecut-o în zilele Marii Depresiuni financiare, în cartierul Washington Heights din Manhattan. Tatăl își părăsea adesea familia, târând-o în dificultăți financiare și sufletești. După școala elementară, Neil a urmat cursurile liceului De Witt Clinton, pe care l-a absolvit la vârsta de 16 ani.
În anii de după cel de al Doilea Război Mondial a studiat pentru scurtă vreme la universitățile New York (1944-1945)[12] și apoi Denver (1945-1946). În 1945, tânărul s-a înrolat în armată, servind la baza aviatică Lowry. S-a distins ca ziarist sportiv scriind pentru „Rev-meter”, gazeta taberei militare.
Începutul carierei
[modificare | modificare sursă]După ce a fost eliberat din armată în anul 1946, cu gradul de caporal, Simon a lucrat vreme de doi ani ca funcționar responsabil cu poșta la birourile companiei Warner Bros din Manhattan. Mai târziu, a început,împreună cu fratele său, Danny Simon (1918-2005) să scrie scenarii pentru emisiuni de radio și televiziune. În acest scop au urmat un curs rapid de scriere creativă cu umoristul Goodman Ace , de la Columbia Broadcasting System CBS. Au scris, între altele, pentru programul radiofonic „The Robert Q. Lewis Show” și pentru emisiunea de televiziune „The Phil Silvers Show”.
Câteva spectacole de revistă muzicală pe texte compuse de ei la teatrul de vară de la Camp Tamiment în Pennsylvania la începutul anilor 1950 au trezit interesul actorului comic Sid Caesar care i-a angajat pe cei doi frați pentru populara sa emisiune comică de televiziune Your Show of Shows. Munca din acei ani l-a inspirat mai târziu pe Neil Simon în comedia „Laughter on the 23rd Floor” din 1993.
Scenariile sale i-au adus primele nominalizări pentru Premiul Emmy și aprecierea lui Phil Silvers, care l-a angajat pentru serialul sau cunoscut ca „Sergeant Bilko” din anul 1959. Primul spectacol de pe Broadway la care a participat, și la ale cărui scheciuri a colaborat și fratele sau Danny, a fost Catch a Star! din 1950.
Cariera de dramaturg și scenarist
[modificare | modificare sursă]
Prima sa piesă produsă pe Broadway, pe scena Teatrului Brooks Atkinson, a fost „Come Blow Your Horn”, care a fost jucată succesiv de 678 de ori. Șase săptămâni după căderea cortinei, a urmat o a doua creație, musicalul „Little Me”. Deși nu a atras o audiență prea mare, el i-a adus lui Simon cel dintâi premiu Tony. În total Neil Simon a obținut în cursul lungii și prolificei sale cariere șaptesprezece nominalizări pentru premiul Tony, iar de trei ori l-a câștigat. În anul 1991 i s-a decernat și premiul Pulitzer pentru teatru, pentru piesa „Lost in Yonkers”.
În anul 1966 teatrele din Broadway au jucat în același timp nu mai puțin de patru creații ale lui Neil Simon: musicalul „Sweet Charity” și comediile „The Star-Spangled Girl”, „The Odd Couple” (Un cuplu ciudat) și „Barefoot in the Park”.(Desculț în parc) Rodul colaborării cu producătorul Emanuel Azenberg au fost spectacolele „Băieții de aur” (The Sunshine Boys) în 1972, apoi „The Good Doctor”,„God's Favorite”, „Chapter Two”, „They're Playing Our Song”, „I Ought to Be in Pictures”, „Brighton Beach Memoirs” , „Biloxi Blues”, „Broadway Bound”, „Femeile lui Jake”,(Jake's Women), „The Goodbye Girl” și altele.
Neil Simon a mai scris scenarii pentru peste douăzeci de filme. Intre acestea se numără adaptări după piesele sale, dar și scenarii originale precum „The Out-of-Towners”,„Murder by Death” și „Adio, dar rămân cu tine!” (Goodbye Girl). Scenariile sale au obținut patru nominalizări pentru Premiul Oscar. În anul 1983 Neil Simon a devenit unicul dramaturg în viață având la New York un teatru purtându-i numele. E vorba de fostul teatru Alvin de pe Broadway, numit în prezent Neil Simon Theatre,
Teme și genuri
[modificare | modificare sursă]Deși cunoscut mai cu seamă ca autor de comedii, Neil Simon a experimentat și alte genuri și teme. În anii 1970 el a scris mai multe drame, ca de pilda The Gingerbread Lady despre tendința auto-destructivă a unei star de cabaret, dependentă de picătura amară. Chiar dacă opera sa validează, în general, normele sociale tradiționale, sunt în creațiile sale și elemente de critică socială.
La începutul anilor 1970 a scris piesa „The Good Doctor” (1973), cuprinzând scheciuri bazate pe povestiri de Cehov, apoi „God’s Favorite” (1974), inspirată de Cartea lui Iov. În 1992 a scris piesa „Femeile lui Jake” (Jake’s Women), construită pe un flux de conștiință suprarealist. O parte din creațiile sale din anii 1970-1980 au un substrat autobiografic, ca de pildă „Capitol secund” (Chapter two) (1977) despre a doua căsătorie a unui văduv, și mai ales trilogia despre tinerețea sa, compusă din piesele „Amintiri din Brighton Beach” (Brighton Beach Memoirs) (1983), „Biloxi Blues” (1985) și „Broadway Bound” (1986)
Simon s-a distins și prin libretele sale pentru musicaluri ca de exemplu „Sweet Charity” (1967) „Promises, Promises” (1968) ,„They’re Playing Our Song” (1978) și „I Ought to Be in Pictures” (1980). A mai scris și farsa „Un cuplu (feminin) ciudat” (1985), versiune pentru femei a piesei originale „Un cuplu ciudat”. Și în aceste lucrări el a exprimat, ca și în comediile sale teatrale, simțămintele păturii mijlocii americane, prin gura unor personaje nesigure și anxioase, obținând, totodată, efecte umoristice deosebite.
Viața personală
[modificare | modificare sursă]Neil Simon a fost căsătorit de cinci ori, și anume cu dansatoarea Joan Baim (1953–1973), cu actrița Marsha Mason, care a apărut în multe din comediile și filmele bazate pe scenariile sale (1973–1981), de doua ori cu Diane Lander (1987–1988 și 1990–1998), și, în prezent, cu actrița Elaine Joyce. El are două fete Nancy și Ellen, din prima sa căsătorie, și Bryn, fiica lui Diane Lander dintr-o căsătorie precedentă a acesteia.
Lucrări
[modificare | modificare sursă]Piese de teatru
[modificare | modificare sursă]
|
|
Filmografie selectivă
[modificare | modificare sursă]- 1950 The Garry Moore Show (TV)
- 1950-1954 Your Show of Shows (TV)
- 1954-1957 Caesar's Hour (TV)
- 1956 Stanley (TV)
- 1958-1959 The Phil Silvers Show (TV)
- 1965 Kibbee Hates Twitch (TV)
- 1966 După vulpe (împreună cu Cesare Zavattini) (After the Fox)
- 1967 Desculț în parc (Barefoot in the Park), regia Gene Saks
- 1968 Un cuplu ciudat (The Odd Couple), regia Gene Saks
- 1969 Sweet Charity
- 1970 The Out-of-Towners
- 1971 Plaza Suite
- 1972 The Last of the Red Hot Lovers
- 1972 The Heartbreak Kid
- 1972 The Prisoner of Second Avenue
- 1975 The Sunshine Boys
- 1976 Cinci detectivi la miezul nopții (Murder by Death), regia Robert Moore
- 1977 Adio, dar rămân cu tine! (The Goodbye Girl), regia Herbert Ross
- 1978 Detectivul ieftin (The Cheap Detective), regia Robert Moore
- 1978 California Suite
- 1978 The Good Doctor (TV)
- 1979 Capitolul al doilea (Chapter Two), regia Robert Moore
- 1980 Seems Like Old Times
- 1981 Only When I Laugh
- 1982 I Ought to Be in Pictures
- 1983 Max Dugan Returns
- 1984 The Lonely Guy]
- 1985 The Slugger's Wife
- 1986 Brighton Beach Memoirs
- 1987 Plaza Suite] (TV)
- 1988 Biloxi Blues
- 1991 The Marrying Man
- 1993 Lost in Yonkers
- 1995 The Sunshine Boys (TV)
- 1996 Jake's Women (TV)
- 1996 London Suite (TV)
- 1998 Un cuplu ciudat II (The Odd Couple II), regia Howard Deutch
- 2001 Laughter on the 23rd Floor] (TV)
- 2004 Adio, dar rămân cu tine (The Goodbye Girl), regia Richard Benjamin (TV)
Premii și distincții
[modificare | modificare sursă]
|
(New York Drama Critics Circle Award) - Brighton Beach Memoirs
|
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Matt Murray (ed.). „Neil Simon, Broadway's long-reigning king of comedy, dies at 91”. The Washington Weekly Post (în engleză). Washington, D.C.: The Washington Post. ISSN 0190-8286. LCCN sn79002172. OCLC 2269358. OL 7642215A. Wikidata Q166032. Accesat în .
- ^ „Neil Simon”. Filmportal.de. Wikidata Q15706812. Accesat în .
- ^ „Neil Simon” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368.
- ^ Bibliothèque nationale de France. „Neil Simon” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- ^ „Neil Simon” (în engleză). www.acmi.net.au[*]. Wikidata Q120061370.
- ^ Bibliothèque nationale de France. „Neil Simon” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ „Neil Simon”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ^ „Neil Simon”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ^ https://www.tonyawards.com/nominees/year/1965/category/any/show/any/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.pulitzer.org/prize-winners-by-category/218. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.tonyawards.com/nominees/year/1991/category/any/show/any/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Jewish Chronicle 4.7.2011
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Simon, Neil (). Neil Simon Rewrites: A Memoir. New York: Simon & Schuster. ISBN 0-684-82672-0.
- Simon, Neil (). Neil Simon The Play Goes On: A Memoir. New York: Simon & Schuster. ISBN 0-684-84691-8.
- Konas, Gary (). Neil Simon: A Casebook. New York: Garland Publishing Inc. ISBN 3-9007-0429-5223-4 Verificați valoarea
|isbn=: length (ajutor).
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Listă de dramaturgi americani
- Listă de piese de teatru americane
- Listă de filme străine până în 1989
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Neil Simon la Wikimedia Commons- Neil Simon la Internet Movie Database
- en Neil Simon la Internet Broadway Database
- Neil Simon la Internet Off-Broadway Database
- Apariții pe C-SPAN
- video: "Neil Simon's Broadway" pe YouTube, 6 minutes
- The Neil Simon Festival
- PBS article, American Masters
- James Lipton (). „Neil Simon, The Art of Theater No. 10”. The Paris Review.
- Deborah Weitzmann în Jewish Chronicle 4 iulie 2011, „On this day:Neil Simon is born” Arhivat în , la Wayback Machine.