Mississippi Goddam

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mississippi Goddam
Copertă nedisponibilă
de Nina Simone  Modificați la Wikidata
Lansare  Modificați la Wikidata
Gencântec de protest  Modificați la Wikidata
Casă de discuriPhilips Records[*][[Philips Records (Dutch international record label; imprint of Philips Phonografische Industrie)|​]]  Modificați la Wikidata
CompozitorNina Simone[1][2]  Modificați la Wikidata

Mississippi Goddam” (lansat inițial ca „Mississippi *@!!?*@!” și în traducere „Mississippi, la naiba”) este un cântec scris și interpretat de cântăreața și pianista americană Nina Simone, care a declarat acest cântec drept „prima ei melodie despre drepturile civile”.[3] Piesa a fost lansată pe albumul ei Nina Simone in Concert în 1964, album care s-a bazat pe înregistrările a trei concerte pe care le-a susținut la Carnegie Hall la începutul aceluiași an. Albumul a fost prima ei lansare pentru casa de discuri olandeză Philips Records și marchează o schimbare spre politică a muzicii ei din această perioadă.

Simone a compus „Mississippi Goddam” în mai puțin de o oră. Împreună cu piesele „Ain’t Got No, I Got Life”, „Four Women” și „To Be Young, Gifted and Black”, este unul dintre cele mai faimoase cântece de protest ale ei. În 2019, „Mississippi Goddam” a fost selectată de Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii pentru a fi păstrată în Registrul Național de Înregistrări pentru că este o lucrare „semnificativă din punct de vedere cultural, istoric sau estetic”.[4]

Interpretare[modificare | modificare sursă]

Cântecul surprinde răspunsul lui Nina Simone la crimele motivate rasial ale lui Emmett Till și Medgar Evers din Mississippi, la atentatul de la Biserica Baptistă de pe Strada 16 din Birmingham, Alabama, unde patru copii de culoare au murit,[5] precum și la atentatul la școala elementară Hattie Cotton și la protestele sit-in din Nashville, Tennessee. În înregistrarea din concert, ea anunță sarcastic cântecul ca fiind „o melodie de spectacol, doar că spectacolul nu a fost încă scris”. Cântecul începe liniștit, cu o senzație de melodie de spectacol, dar își arată devreme concentrarea politică cu refrenul „Alabama m-a supărat atât de mult, Tennessee m-a făcut să-mi pierd odihna și toată lumea știe despre Mississippi,la naiba.” În cântec, ea mai spune: „Ei continuă să spună „mergi încet”... a face lucrurile treptat ar aduce mai multă tragedie. De ce nu vezi? De ce nu simți? Nu știu, nu știu. Nu trebuie să trăiești lângă mine, doar dă-mi egalitatea mea!”

Recepție[modificare | modificare sursă]

Simone a cântat prima dată melodia la clubul de noapte Village Gate din Greenwich Village și, la scurt timp după aceea, în martie 1964, la Carnegie Hall, în fața unui public preponderent alb.[6] Înregistrarea de la Carnegie Hall a fost lansată ulterior ca single și a devenit un imn în timpul Mișcării pentru Drepturile Civile.[7] „Mississippi Goddam” a fost interzis în mai multe state din sud.[8] Cutii cu single-uri promoționale trimise la posturile de radio din toată țara au fost returnate cu fiecare disc rupt în jumătate.[9]

Simone a cântat melodia în fața a 10.000 de oameni la sfârșitul marșurilor de la Selma la Montgomery, când ea și alți activiști de culoare, inclusiv Sammy Davis Jr., James Baldwin și Harry Belafonte, au ieșit alături de protestatari din zona limitată de poliției.[10]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

În 2021, „Mississippi Goddam” a fost inclusă de Rolling Stone pe locul 172 în „Top 500 Cele mai importante cântece din toate vremurile.[11] În 2022, American Songwriter a clasat cântecul pe locul trei pe lista lor cu cele mai bune 10 cântece ale lui Nina Simone,[12] iar în 2023, The Guardian a clasat cântecul pe locul unu pe lista lor cu cele mai bune 20 de cântece ale lui Nina Simone.[13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.pbs.org/wnet/americanmasters/the-story-behind-nina-simones-protest-song-mississippi-goddam/16651/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ (PDF) https://www.loc.gov/static/programs/national-recording-preservation-board/documents/MississippiGoddam.pdf, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Feldstein, Ruth (). „"I Don't Trust You Anymore": Nina Simone, Culture, and Black Activism in the 1960s”. Journal of American History. 91 (4): 1349–1379. doi:10.2307/3660176. JSTOR 3660176. 
  4. ^ Andrews, Travis M. (). „Jay-Z, a speech by Sen. Robert F. Kennedy and 'Schoolhouse Rock!' among recordings deemed classics by Library of Congress”. The Washington Post. Accesat în . 
  5. ^ Tillet, Salamishah (). „Nina Simone's Time Is Now, Again”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  6. ^ Pierpont, Claudia Roth (), „The Many Battles of Nina Simone”, The New Yorker (în engleză), ISSN 0028-792X, accesat în  
  7. ^ „Nina Simone Reveals 'Mississippi Goddam' Song 'Hurt My Career'. Jet. Johnson Publishing Company. . p. 54. 
  8. ^ Smith, Ian K. (). „Top 20 Political Songs: Mississippi Goddam – Nina Simone – 1964”. New Statesman. 
  9. ^ Chandler, Adam (). „How the Civil-Rights Era Made and Broke Nina Simone”. The Atlantic. Accesat în . 
  10. ^ May, Gary (). „The Almost Forgotten Selma March”. The Daily Beast. Accesat în . 
  11. ^ Stone, Rolling (). „The 500 Greatest Songs of All Time” (în engleză). Rolling Stone. Accesat în . 
  12. ^ Long, Sam (). „The Top 10 Nina Simone Songs”. American Songwriter⁠(d). Accesat în . 
  13. ^ Petridis, Alexis (). „Nina Simone's 20 greatest songs – ranked!”. The Guardian. Accesat în .