Miloș Obilici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Miloș Obilici
Miloš Obilić, by Aleksandar Dobrić, 1861.jpg
Pictură a lui Miloș Obilici
Date personale
Născutnecunoscută
Decedat15 iunie (calendarul iulian) 1389
Bătălia de la Kosovo
NaționalitateSârb
EtnieSârbi Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațiejockey[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluiucis
Alte numeMiloš Kobilac (prima formă atestată); Miloš Kobilović (a doua formă atestată)
Cunoscut pentruasasinarea sultanului otoman Murad I
TitluCavaler
RudePrințul Lazăr

Miloș Obilici (în sârbă Miloš Obilić, Милош Обилић, în albaneză Milush Kopiliqi; mort în 1389) a fost un cavaler medievalist în slujba Prințului Lazăr, domnitorul Serbiei morave.

Se cunosc puține date despre biografia sa, însă este cunoscut ca fiind legendarul asasin al sultanului Murad I în Bătălia de la Kosovo din 1389.[1] Albanezii consideră că familia Kopiliqi (Copil în limba română) era înrudită cu familia vlahă Balšić (Ballsha) care domnea în Principatul Zeta (în Muntenegrul de astăzi). Deși rămâne anonim în sursele existente până în secolul al XV-lea, răspândirea poveștii despre asasinarea lui Murad în sursele florentină, sârbă, otomană și greacă sugerează că versiunile acesteia a circulat mult în Balcani pe o perioadă de jumătate de secol după eveniment.

Exista mai multe ipoteze privind asasinarea sultanului Murad, de catre Milos Obilic.Se crede ca Miloș Obiliç se ascunse pe campul de lupta printre cadavre iar atunci cand sultanul, slab aparat de garzile de corp a inspectat campul de lupta, Milos Obilic l-ar fi ucis.O alta varianta sustine ca Milos Obilic ar fi simulat ca trece de partea turcilor si ar fi cerut sa il vada pe sultan.Ajuns in cortul acestuia, l-ar fi ucis profitand de lipsa de vigilenta a garzilor de corp ale sultanului.

Miloș a devenit o figură importantă în poezia epică sârbă, fiind așezat la cel mai mare rang de erou național în folclorul medieval sârbesc. Odată cu martirul Prințul Lazăr și pretinsa trădare a lui Vuk Brankovici,[1] fapta lui Miloș a devenit o parte integrantă a tradițiilor sârbe în mitul Bătăliei de la Kosovo. În secolul al XIX-lea, Miloș, a ajuns să fie, de asemenea, venerat ca un sfânt în Biserica Sârbă. Astăzi, sârbii îl consideră ca parte a patrimoniului lor cultural.

În evul mediu a existat tendința de a numi vlahi pe sârbi. Sârbii au acceptat această terminologie. Chiar în balada lui Miloș Obilici eroii sârbi sunt numiți vlahi fără vreun sens peiorativ[2]: "Murad, Soarele Răsăritului, sfântul urmaș al lui Mahomed! Bucură-te! Imperiul Sârb este cucerit! Iată vin trei voievozi sârbi care ne îngrozeau; Ei vin să se predea, au înfipt lăncile în pământ. I-a plăcut lui Murad Sultanul…Și le-a vorbit pașalelor și vizirilor: „Viteji pașale, glorioși viziri, căpitanilor mei, să întâmpin vlahii cu piciorul sau cu mâna goală?”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Stefano, Bianchini (). „Capitolul 2: De la imperii la monarhie - Ciclul epic al regiunii Kosovo”. Problema iugoslavă. BIC ALL. p. 26. ISBN 973-571-449-3. Ciclul regiunii Kosovo constituie unul dintre cele mai importante mituri balcanice și privește în special evenimentul istoric, petrecut pe 28 iunie 1389, atunci când, pe Câmpia Mierlei, turcii au înfrânt armatele creștine, conduse de principele Lazăr și au luat stăpânire regiunea pentru jumătate de mileniu (....) între acestea se distingea figura lui Miloš Obilić (pentru albanezi Obilik), un fel de Roland de Roncevaux, care, cu prețul vieții, răzbună înfrângerea, furișându-se în tabăra adversă și ucigându-l pe sultanul Murad; (...) Vuk Brankovic este trădătorul care amintește de rolul și comportamentul lui Hanno din Mainz; 
  2. ^ Anton Balota, Izvoarele Baladei Populare Românești [Sources Romanian folk ballads], (București: Ed. Saeculum I.O., 2005),p. 34