Mihail Arțîbașev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mihail Arțîbașev
Mikhail Petrovich Artsybashev.jpg
Mihail Arțîbașev
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Dobroslavivka, Akhtyr County[*], Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani)[4][5][2][6][7][3][8] Modificați la Wikidata
Varșovia, A Doua Republică Poloneză[4][9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatOrthodox Cemetery in Warsaw[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
jurnalist
romancier[*]
dramaturg Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba rusă[1]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Mihail Petrovici Arțîbașev (în rusă Михаи́л Петро́вич Арцыба́шев, în poloneză Michał Arcybaszew) (5 noiembrie 1878 - 3 martie 1927) a fost un scriitor și dramaturg rus, precum și un susținător major al stilului literar cunoscut sub numele de naturalism. El a fost strănepotul lui Tadeusz Kościuszko și tatăl lui Boris Artzybasheff, care a emigrat în Statele Unite și a devenit celebru ca ilustrator. După Revoluția Rusă, Arțîbașev a emigrat în 1923 în Polonia, unde a murit în 1927.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Arțîbașev s-a născut în hutorul Dubroslavivka, raionul Ohtîrka, Gubernia Kharkov (acum în regiunea Sumî, Ucraina). Tatăl său era un mic proprietar de pământ și fost ofițer. Mama lui, care era poloneză, a murit de tuberculoză, când el avea vârsta de numai trei ani.[10] A urmat școala în Ohtîrka până la vârsta de 16 ani. În perioada 1895-1897 a lucrat ca funcționar într-un birou.[11] El a studiat la Școala de Pictură și Artă din Harkov (1897-1898). În acest timp el a trăit în sărăcie și s-a aflat de multe ori în imposibilitatea de a cumpăra rechizite artistice. În 1897 a încercat să se sinucidă. În 1898 s-a căsătorit cu Anna Vasilievna Kobușko, cu care a avut un fiu pe nume Boris. Cuplul s-a despărțit în anul 1900.[11]

Carieră[modificare | modificare sursă]

În 1898 s-a mutat la Sankt Petersburg, unde a lucrat ca jurnalist liber profesionist și a publicat povestiri umoristice. În 1901 a fost alungat din oraș pentru că a luat parte la o demonstrație. El a scris prima sa lucrare importantă de ficțiune, povestea Pașa Tumanov, în 1901, dar a fost în imposibilitatea de a o publica până în 1905, fiind interzis de cenzură.[10][11]

El a considerat romanul Moartea lui Ivan Lande (1904), ca fiind cea mai bună scriere a sa, dar marele său succes a fost romanul Sanin (1907), ce i-a scandalizat pe cititorii ruși și a fost interzis în mai multe țări. Romanul a fost scris în 1903, dar nu a putut fi publicat până în 1907, tot din cauza cenzurii.[10] Protagonistul romanului ignoră toate convențiile sociale și se specializează în a seduce fete virgine de la țară. Într-o scenă notorie, o fată încearcă să se spele jenantele pete albe de pe rochia ei după actul sexual cu Sanin. Romanul a fost scris sub influența filosofiei lui Max Stirner și a fost menit să explice principiile anarho-individualismului.[10]

Arțîbașev a declarat următoarele în ceea ce privește formarea sa ca scriitor:[10]

„Formarea mea a fost foarte puternic influențată de Lev Tolstoi, deși n-am împărtășit opiniile sale cu privire la non-rezistența la rău. Ca artist, el m-a copleșit și am considerat că este dificil să nu-mi modelez opera mea după cea a lui. Fiodor Dostoievski și într-o anumită măsură Anton Cehov au jucat aproape un rol aproape la fel de mare, iar Victor Hugo și Johann Wolfgang von Goethe s-au aflat în mod constant în fața ochilor mei. Aceste cinci nume sunt cele ale profesorilor și maeștrilor mei literari”.

Într-un interviu din 1913 și-a prezentat punctul său de vedere asupra literaturii:[12]

„Bun simț, consistență, argumentare, o idee clară și concretă a unui subiect care constituie intriga scrierii, o evaluare grijulie a fenomenelor introduse în roman, claritate și concretețe - acestea sunt lucrurile pe care le cer unei opere literare”.

El a făcut acest comentariu cu privire la Friedrich Nietzsche:[10]

„Se crede de multe ori aici (în Rusia) că Nietzsche a exercitat o mare influență asupra mea. Acest lucru mă surprinde, pentru simplul motiv că eu nu l-am citit niciodată pe Nietzsche. Acest gânditor genial nu mi-a fost simpatic, atât în ideile sale, cât și în forma bombastică a lucrărilor lui, și niciodată nu am trecut niciodată dincolo de începuturile cărților sale. Max Stirner este pentru mine mult mai aproape și mai ușor de înțeles”.

Ultimii ani[modificare | modificare sursă]

S-a mutat la Moscova în 1912. În perioada 1917-1918 a publicat scrierea anti-bolșevică Notele unui scriitor.[11] În 1923 Arțîbașev a emigrat în Polonia ca optant (mama lui era poloneză), unde a editat ziarul Pentru Libertate! (За свободу!). El a fost cunoscut ca un dușman neîmpăcat al regimului bolșevic, iar criticii sovietici au numit romanele adepțiilor săi saninstvo și artsybashevchina (ambii termeni sunt considerați peiorativi). A murit în Varșovia pe 3 martie 1927 de tuberculoză și a fost înmormântat în Cimitirul Ortodox din Varșovia.

Traduceri în limba engleză[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Mikhaïl ARTSYBACHEV, NooSFere, accesat în  
  4. ^ a b Краткая литературная энциклопедия 
  5. ^ Арцыбашев Михаил Петрович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ Михаил Арцыбашев, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  7. ^ Mikhail Artsybachev, Babelio, accesat în  
  8. ^ Mikhail Petrovich Artsybashev, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  9. ^ Арцыбашев Михаил Петрович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  10. ^ a b c d e f Biographical note by Artsybashev, from The Millionaire, B.W. Hubsch, 1915.
  11. ^ a b c d Reference Guide to Russian Literature, Taylor & Francis, 1998.
  12. ^ Introduction, Sanin: a Novel, Cornell University Press, 2001.

Legături externe[modificare | modificare sursă]