Michel Serres

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Michel Serres
16 Michel Serres librairie Dialogues 30 octobre 2014.JPG
Date personale
Nume la naștereMichel François Marie Serres Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][5] Modificați la Wikidata
Agen, Aquitaine, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța Modificați la Wikidata
ÎnmormântatAgen Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
istoric al științei[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiStanford, California[4] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuVincennes  Modificați la Wikidata
Alma materÉcole Normale Supérieure
École navale[*][[École navale (French Naval Academy in Lanvéoc-Poulmic, Brittany, France)|​]]
Lycée Louis-le-Grand  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Stanford[4]
Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*] ()
prix Médicis essai[*][[prix Médicis essai (French literary award)|​]]
premiul Broquette-Gonin[*] ()
Ordinul Național de Merit în grad de Mare Cruce[*] ()
Meister Eckhart Prize[*][[Meister Eckhart Prize (award)|​]] ()
Premiul Dan David[*] ()
Comandor al Ordinului Național de Merit[*] ()
Environment Book Prize[*][[Environment Book Prize (award)|​]] ()
prix Roland-de-Jouvenel[*][[prix Roland-de-Jouvenel (award)|​]] ()
docteur honoris causa de l'université catholique de Louvain[*][[docteur honoris causa de l'université catholique de Louvain |​]] ()
docteur honoris causa de l'université de Genève[*][[docteur honoris causa de l'université de Genève |​]]
Prezență online

Michel Serres (n. ,[1][2][3][5] Agen, Aquitaine, Franța – d. ,[5][6][7][8] Paris, Île-de-France, Franța) a fost un filozof francez.

Serres a fost profesor de filozofie la Sorbonne în Paris și la Universitatea Stanford din California. În 1990 a fost primit în Academia Franceză.

Carieră[modificare | modificare sursă]

În anul 1949 Serres a intrat la Academia navală (École navale) din Brest, apoi în 1952 la École normale supérieure din Paris, unde a obținut în 1955 Agrégation pentru filozofiei. Din 1956 până în 1958 a efectuat serviciul militar în Marina națională franceză, unde a luat parte la războiul Canalului de Suez. În anii următori, el a acceptat un post de profesor la Universitatea Blaise-Pascal, unde s-a întâlnit cu Michel Foucault și profesorul lui Jules Vuillemin. În 1968 a primit d'Etat en Doctorat Lettres. După o scurtă ședere în urma la Universitatea Johns Hopkins, cu sprijinul profesorului de acolo, francezul René Girard, a primit în 1969 Catedra de Istoria științei la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. În 1984, este numit în paralel profesor la Universitatea Stanford. La 29 martie 1990, a fost ales membru al Academiei Franceze, Fauteuil 18, printre fiind și Philippe Pétain, André François-Poncet și Edgar Faure.

În 1994 Serres a fost numit președinte al Comitetului științific pentru canalul France 5.

Teorie[modificare | modificare sursă]

Aprecieri[modificare | modificare sursă]

În anul 1987 Serres a primit titlul de Ofițer al Ordinului Național de Merit și în 1997 a fost promovat Commandeur . El este, de asemenea, membru al Legiunii de Onoare, din 1985 (Chevalier), ofițer din 1993, Commandeur din anul 2001 și Mare ofițer din 14 iulie 2010.

Opere (incomplete)[modificare | modificare sursă]

  • 1968: Hermès I - La communication. Paris, Les Éditions de Minuit.
  • 1972: Hermès II - L'interférence. Paris, Les Éditions de Minuit.
  • 1974: Hermès III - La traduction. Paris, Les Éditions de Minuit.
  • 1977: Hermès IV - La distribution. Paris, Les Éditions de Minuit.
  • 1980: Hermès V - Le passage du Nord-Ouest. Paris, Les Éditions de Minuit.
  • 1980: Le parasite. Grasset, Paris.
  • 1983: Détachement. Flammarion, Paris.
  • 1985: Le Cinq Sens. Philosophie des corpes mêlés. Grasset, Paris.
  • 1987: Statues. Le second livre des fondations. Éditions François Bourin, Paris.
  • 1987: L'Hermaphrodite. Flammarion, Paris.
  • 1989: (Hrsg.) Éléments d'histoire des sciences. Bordas, Paris.
  • 1990: Le contrat naturel. Bourin, Paris 1990.
  • 1991: Le Tiers-Instruit. Bourin, Paris
  • 1993: Les Origines de la géométrie. Tiers Livre des fondations. Flammarion, Paris
  • 1993: La légende des anges. Flammarion, Paris.
  • 1994: Éclaircissements. Cinq entretiens avec Bruno Latour. Bourin, Paris 1992.
  • 1994: Atlas. Editions Julliard, Paris
  • 2001: Hominescence Le Pommier, Paris 2001.
  • 2008: Le mal propre: polluer pour s'approprier? Le Pommier, Paris 2008.
  • 2011: Musique. Le Pommier, Paris 2011.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Michel Serres”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Michel Serres, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Michel SERRES, NooSFere, accesat în  
  4. ^ a b https://profiles.stanford.edu/michel-serres, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b c d Michel Serres, Brockhaus Enzyklopädie 
  6. ^ a b Michel Serres, Autoritatea BnF 
  7. ^ a b Michel Serres, GeneaStar 
  8. ^ a b Michel Serres, Roglo 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Michel Serres