Sari la conținut

Amfetamină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Metilfenetilamină)
Amfetamină
Identificare
Număr CAS300-62-9[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem3007[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB00182  Modificați la Wikidata
ChemSpider13852819[4]  Modificați la Wikidata
UNIICK833KGX7E[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC07514[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL405[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCN06BA01[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₉H₁₃N[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară135,104799 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata
Date fizice
Densitate0,936 gram pe metru cub[9]  Modificați la Wikidata
Punct de topire11,3 °C[10]  Modificați la Wikidata
Punct de fierbere203 °C[11]  Modificați la Wikidata

Amfetamina[A] (prescurtare de la alfametilfenetilamină) este un stimulent potent al sistemului nervos central (SNC), utilizat în tratamentul tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), narcolepsiei, și obezității. Amfetamina a fost descoperită în 1887 și există sub forma a doi enantiomeri:[B] levoamfetamina și dextroamfetamină.

  • A Alte sinonime și denumiri alternative includ: 1-fenilpropan-2-amină (IUPAC name), α-methylbenzeneethanamine, α-methylphenethylamine, amfetamine (Denumirea Comună Internațională), β-phenylisopropylamine, desoxynorephedrine, and speed.[12][13]
  • B Enanțiomerii sunt molecule, reprezentând fiecare imaginea în oglindă a celeilalte. Din punct de vedere structural, ele sunt identice, dar de orientare opusă.[14]
    Levoamfetamina și dextroamfetamina mai sunt de asemenea cunoscute și ca L-amf sau levamfetamină (Denumirea Comună Internațională⁠(en)[traduceți]), respectiv D-amf sau dexamfetamină (DCI).[12]

În legislația din România

[modificare | modificare sursă]

În România, amfetamina este inclusă în categoria drogurilor de mare risc, conform art. 1 din Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Se pedepsește oricare dintre următoarele operațiuni: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc. Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Există și alte acțiuni interzise în urma consumului acestei substanțe, precum condusul de autovehicule. Art. 336 din Codul penal predepsește conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub efectul substanțelor psihoactive (fiind inclusă aici și amfetamina) cu închisoare de la 1 la 5 ani. Deși această infracțiune presupune ca șoferul să se afle în mod efectiv sub efectul substanței la momentul conducerii, de multe ori intervin condamnări chiar și atunci când substanța este doar identificată în corp la mult timp de la consum, iar șoferul nu se mai afla sub influența ei[15].

  1. ^ a b c d amphetamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Amfetamină”, AMPHETAMINE (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Amphetamine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b Amphetamine (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  6. ^ a b AMPHETAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Amphetamine (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b „Amfetamină”, AMPHETAMINE (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ a b „Amfetamină”, Amphetamine (în engleză), PubChem 
  10. ^ a b Amphetamine (în engleză) 
  11. ^ a b „Amfetamină”, PubChem 
  12. ^ a b „Compound Summary”. Amphetamine. PubChem Compound. National Center for Biotechnology Information. . Accesat în . 
  13. ^ „Identification”. Amphetamine. DrugBank. University of Alberta. . Accesat în . 
  14. ^ „Enantiomer”. IUPAC Goldbook. International Union of Pure and Applied Chemistry. doi:10.1351/goldbook.E02069. Arhivat din original la . Accesat în . One of a pair of molecular entities which are mirror images of each other and non-superposable. 
  15. ^ Terec, Ionuț (). „Conducerea unui vehicul sub efectul substanțelor psihoactive. Între „prezumția de vinovăție" și obligația dovedirii infracțiunii dincolo de orice dubiu rezonabil” (în engleză). terec-law.ro. Accesat în .