Sari la conținut

Mel Blanc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mel Blanc
Date personale
Nume la naștereMelvin Jerome Blanc Modificați la Wikidata
PoreclăMan of 1000 voices, The Man of a Thousand Voices, L'homme aux mille voix Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
California, SUA[7] Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Los Angeles, California, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatHollywood Forever Cemetery[*][[Hollywood Forever Cemetery (cemetery in Los Angeles, California)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (emfizem pulmonar) Modificați la Wikidata
CopiiNoel Blanc[*][[Noel Blanc (actor american)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de dublaj[*]
actor de televiziune
actor de voce[*]
actor de radio[*]
umorist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[8] Modificați la Wikidata
Alma materLincoln High School[*][[Lincoln High School (high school in Portland, Oregon, United States)|​]]
Premii
Inkpot Award[*][[Inkpot Award (comics award)|​]] (1976)[1]
Winsor McCay Award[*][[Winsor McCay Award (American award given to people who served in animated films)|​]] (1977)
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*] Modificați la Wikidata
Prezență online

Melvin Jerome Blanc (născut Blank /blæŋk/;[9][10] n. 30 mai 1908, San Francisco, California – d. 10 iulie 1989, Los Angeles, California)[11] a fost un actor de voce și personalitate radio american, a cărui carieră s-a întins pe o durată de peste 60 de ani. În perioada de aur a radioului, a oferit voci de personaje și efecte sonore vocale pentru emisiuni radio comice, inclusiv cele ale lui Jack Benny, Abbott și Costello, Burns și Allen, The Great Gildersleeve, Judy Canova, precum și propriul său sitcom de scurtă durată.

Blanc a devenit cunoscut la nivel mondial pentru munca sa în perioada de aur a animației americane, ca voce a personajelor Bugs Bunny, Daffy Duck, Tweety, Sylvester the Cat, Yosemite Sam, Foghorn Leghorn, Tasmanian Devil și a multor altor personaje din desenele animate Looney Tunes și Merrie Melodies.[12] De asemenea, a fost vocea personajelor Porky Pig și Elmer Fudd, înlocuindu-i pe interpreții originali Joe Dougherty și Arthur Q. Bryan, deși l-a interpretat ocazional pe Elmer chiar și în timpul vieții lui Bryan.[12]

Mai târziu, Blanc a oferit voci pentru desenele animate de televiziune produse de Hanna-Barbera, inclusiv: Barney Rubble și Dino în The Flintstones, domnul Spacely în The Jetsons, Secret Squirrel în The Atom Ant/Secret Squirrel Show, personajul principal din Speed Buggy și Captain Caveman în Captain Caveman and the Teen Angels și The Flintstone Kids.[12]

Numit „Omul cu o mie de voci”,[13] este considerat una dintre cele mai influente persoane din industria actoriei vocale și unul dintre cei mai mari actori de voce din toate timpurile.[14]

Viața timpurie

[modificare | modificare sursă]

Mel Blanc s-a născut pe 30 mai 1908, în San Francisco, California. Era cel mai mic dintre cei doi copii ai Evei (născută Katz; idiș: עוואַ קאַץ בלאַנק) și ai lui Frederick Blank (idiș: פרעדריק בלאַנק). Mama sa era o evreică lituaniană care emigrase în Statele Unite, iar tatăl său se născuse în New York City, din părinți evrei germani imigranți.[15]

A crescut în cartierul Western Addition din San Francisco,[16] iar mai târziu în Portland, Oregon, unde a urmat Lincoln High School.[17] A manifestat de mic o pasiune pentru voci și dialecte, pe care a început să le exerseze de la vârsta de 10 ani. Spunea că și-a schimbat ortografia numelui, de la „Blank” la „Blanc”, la vârsta de 16 ani, după ce un profesor i-a spus că nu va ajunge nimic, fiind „ca numele său” – adică un „spațiu gol” (blank).

În tinerețe, s-a alăturat organizației Order of DeMolay și, mai târziu, a fost inclus în Hall of Fame-ul acesteia.[18] După ce a absolvit liceul în 1927, și-a împărțit timpul între a conduce o orchestră – devenind, la vârsta de 19 ani, cel mai tânăr dirijor din țară – și a face comedie în spectacole de vaudeville din Washington, Oregon și nordul Californiei.[19]

Activitatea în radio

[modificare | modificare sursă]
Soldatul Snafu

Blanc și-a început cariera în radio la vârsta de 19 ani, în 1927, când a debutat ca actor în emisiunea The Hoot Owls de la postul KGW. Acolo a atras pentru prima dată atenția prin abilitatea sa de a interpreta mai multe personaje cu voci diferite.

The Wabbit Who Came to Supper

În 1932 s-a mutat în Los Angeles, unde a cunoscut-o pe Estelle Rosenbaum (1909–2003), cu care s-a căsătorit un an mai târziu, înainte de a reveni în Portland. În 1933 s-a mutat la postul KEX, unde a produs și co-prezentat, împreună cu soția sa Estelle, emisiunea Cobweb and Nuts, care a avut premiera pe 15 iunie. Programul era difuzat de luni până sâmbătă, de la ora 23:00 la miezul nopții, iar spre finalul celor doi ani de difuzare, fusese mutat între 22:30 și 23:00.


Cu încurajarea soției sale, Blanc s-a întors în Los Angeles și, în anul 1935, s-a alăturat postului KFWB din Hollywood, deținut de Warner Bros.. A intrat în echipa emisiunii The Johnny Murray Show, dar în anul următor a făcut trecerea la CBS Radio, unde a început să lucreze pentru The Joe Penner Show.

Blanc a fost un membru obișnuit al emisiunii „The Jack Benny Program” de pe rețeaua NBC Red, interpretând diverse roluri, printre care: vocea automobilului Maxwell al lui Benny (care avea constant nevoie de reparații), profesorul de vioară LeBlanc, papagalul Polly, ursul polar de companie Carmichael al lui Benny și crainicul de la gară.

Primul său rol a apărut întâmplător, când înregistrarea cu sunetele mașinii nu s-a redat la momentul potrivit, iar Blanc a luat microfonul și a improvizat sunetele. Reacția publicului a fost atât de pozitivă, încât Jack Benny a renunțat complet la înregistrări și i-a cerut lui Blanc să continue în acel rol.

Unul dintre personajele lui Blanc din emisiunile radio (și mai târziu de televiziune) ale lui Benny era „Sy, micul mexican”, care vorbea doar câte un cuvânt o dată.[19]

Distribuția emisiunii „The Jack Benny Program”, de la stânga la dreapta: Eddie „Rochester” Anderson, Dennis Day, Phil Harris, Mary Livingstone, Jack Benny, Don Wilson și Mel Blanc.

Blanc a continuat să lucreze cu Jack Benny la radio până la încheierea emisiunii în 1955 și l-a urmat apoi în televiziune, începând cu debutul lui Benny în 1950, continuând cu apariții în emisiuni speciale NBC până în anii ’70.

Revista Radio Daily scria în 1942 că Blanc „se specializează în peste cincizeci și șapte de voci, dialecte și efecte sonore complexe”,[20] iar până în 1946, el apărea în peste cincisprezece emisiuni radio în diverse roluri secundare.

Succesul din emisiunea lui Jack Benny i-a adus propria emisiune la CBS Radio, intitulată The Mel Blanc Show, care a fost difuzată între 3 septembrie 1946 și 24 iunie 1947. Blanc îl interpreta pe el însuși, ca proprietar ghinionist al unui atelier de reparații, dar și pe vărul său tânăr, Zookie.

De asemenea, Blanc a apărut în alte emisiuni radio celebre, precum:

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, l-a interpretat pe Private Sad Sack în mai multe emisiuni, inclusiv în G.I. Journal.

Blanc a înregistrat și o piesă muzicală intitulată „Big Bear Lake”.

Activitatea vocală în animație în timpul epocii de aur a Hollywoodului

[modificare | modificare sursă]

În decembrie 1936, Mel Blanc s-a alăturat studioului Leon Schlesinger Productions, care producea scurtmetraje animate pentru Warner Bros. După ce Treg Brown, responsabil cu sunetul, a preluat conducerea secțiunii de voci pentru animații, iar Carl Stalling a devenit director muzical, Brown l-a prezentat pe Blanc regizorilor de animație Tex Avery, Bob Clampett, Friz Freleng și Frank Tashlin, care au fost încântați de vocile sale.

Primul desen animat la care a lucrat Blanc a fost Picador Porky (1937), unde a oferit vocea prietenilor beți ai lui Porky, care se deghizau într-un taur.[19] La scurt timp, a primit primul său rol principal, înlocuindu-l pe Joe Dougherty ca voce a lui Porky Pig, în scurtmetrajul Porky's Duck Hunt, marcând și debutul lui Daffy Duck, de asemenea dublat de Blanc.

Ulterior, Blanc a devenit un artist vocal extrem de important pentru Warner Bros., oferind voci pentru o gamă largă de personaje din Looney Tunes. În rolul Bugs Bunny, în care și-a făcut debutul în A Wild Hare (1940),[21][22] Blanc a devenit faimos pentru scena în care personajul ronțăie morcovi (în special când spune replica „Eh, what’s up, doc?”). Pentru a obține sunetul corect, Blanc mușca dintr-un morcov și apoi scuipa rapid într-un recipient. O poveste des repetată este că ar fi fost alergic la morcovi, dar Blanc a negat acest lucru.[23][24]

În filmul Pinocchio de la Disney, Blanc a fost angajat să dea voce pisicii Gideon, dar ulterior s-a decis ca personajul să rămână mut (asemănător cu Mutulică din Albă ca Zăpada), așa că toate replicile înregistrate de Blanc au fost eliminate, cu excepția unui singur sughiț, care apare de trei ori în filmul final.[25]

Blanc a creat, de asemenea, vocea și râsul personajului Woody Woodpecker, pentru desenele animate produse de Walter Lantz pentru Universal Pictures. A renunțat însă la acest rol după primele patru scurtmetraje, când a semnat un contract de exclusivitate cu Warner Bros. Deși părăsise studioul Lantz, râsul său caracteristic a continuat să fie folosit în desenele animate cu Woody până în 1951, iar replica sa „Guess who!?” a fost folosită în genericul de început până la încheierea seriei și închiderea studioului Walter Lantz în 1972.[19][26]

Private Snafu: Spies”, cu vocea lui Blanc, din 1943.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Blanc a fost vocea ghinionistului Private Snafu, într-o serie de scurtmetraje produse de Warner Bros., menite să instruiască noii recruți prin animație.[27]

Pe parcursul carierei sale, conștient de valoarea sa, Blanc și-a protejat legal drepturile asupra interpretărilor vocale. El – și mai târziu moștenitorii săi – nu ezitau să acționeze în justiție atunci când aceste drepturi erau încălcate. La acea vreme, actorii vocali rar erau creditați pe ecran, dar Mel Blanc a fost o excepție: în 1944, contractul său cu Warner Bros. includea deja creditul „Voice characterization(s) by Mel Blanc”. Potrivit autobiografiei sale, Blanc a cerut acest credit după ce i s-a refuzat o mărire de salariu de către Leon Schlesinger.[28]

Inițial, această mențiune apărea doar în desenele cu Bugs Bunny, dar în martie 1945 contractul a fost modificat astfel încât Blanc să fie creditat și în desenele cu Porky Pig și/sau Daffy Duck. Totuși, această modificare nu s-a aplicat retroactiv pentru episoadele anterioare (cum ar fi Book Revue sau Baby Bottleneck, deși au fost lansate după modificare).

Până la sfârșitul anului 1946, Blanc a început să fie creditat pentru orice desen animat Warner Bros. în care a oferit voci.[29]

Muncă vocală pentru Hanna-Barbera și alte studio-uri

[modificare | modificare sursă]

În anul 1960, după expirarea contractului său de exclusivitate cu Warner Bros., Mel Blanc a continuat să lucreze pentru acest studio, dar a început totodată să ofere voci și pentru desenele animate produse de Hanna-Barbera. În această perioadă, a interpretat personaje precum:

De asemenea, Blanc a colaborat cu fostul regizor de la Looney Tunes, Chuck Jones, care la acea vreme realiza scurtmetraje prin propria companie Sib Tower 12 (mai târziu cunoscută ca MGM Animation/Visual Arts). În această colaborare, Blanc a realizat efecte vocale pentru seria Tom și Jerry între 1963 și 1967.

Mel Blanc a fost, de asemenea, prima voce a lui Toucan Sam în reclamele pentru cerealele Froot Loops.

A reluat interpretarea unor personaje Warner Bros. în anii 1960, când studioul a realizat noi scurtmetraje de animație pentru cinematograf. Aici, Blanc i-a dublat pe Daffy Duck și Speedy Gonzales, personaje folosite frecvent în acea perioadă. Personajele noi precum Cool Cat și Merlin the Magic Mouse au fost dublate de Larry Storch.

Blanc a continuat să ofere voci pentru personajele Looney Tunes în secvențele de legătură din emisiunea The Bugs Bunny Show, dar și în numeroase reclame animate și filme compilații precum The Bugs Bunny/Road Runner Movie (1979). A mai dat voce și personajului Granny pe înregistrările Peter Pan Records în 4 More Adventures of Bugs Bunny (1974) și Holly-Daze (1974), înlocuind-o pe June Foray.[30] Totodată, l-a înlocuit pe răposatul Arthur Q. Bryan în rolul lui Elmer Fudd în perioada de după epoca de aur a animației.

Accidentul de mașină și consecințele

[modificare | modificare sursă]

Pe 24 ianuarie 1961, Blanc conducea singur când mașina sa sport a fost implicată într-o coliziune frontală pe Sunset Boulevard; în urma accidentului, și-a fracturat picioarele și pelvisul.[31][32] A intrat în comă și nu răspundea deloc la stimuli. Aproximativ două săptămâni mai târziu, unul dintre neurologii lui Blanc de la Centrul Medical UCLA a încercat o abordare diferită — în loc să i se adreseze direct lui Blanc, i s-a adresat personajelor sale. L-a întrebat: „Cum te simți azi, Bugs Bunny?” După o scurtă pauză, Blanc a răspuns cu o voce slabă: „Eh... just fine, Doc. How are you?” (Eh... destul de bine, doctore. Tu cum ești?).[19] Doctorul l-a întrebat apoi dacă și Tweety e acolo. „I tawt I taw a puddy tat” (Mi s-a părut că am văzut un motănel), a fost răspunsul.[33][34]

Alan si Mel Blanc

Blanc s-a întors acasă pe 17 martie. Patru zile mai târziu, a intentat un proces în valoare de 500.000 de dolari împotriva orașului Los Angeles. Accidentul său, unul dintre cele 26 produse în ultimii doi ani la intersecția cunoscută drept „Dead Man’s Curve” (Curbă a morții), a dus la finanțarea de către oraș a restructurării curbelor din acea zonă. Ani mai târziu, fiul lui Blanc, Noel, a dezvăluit că el a interpretat unele dintre personajele tatălui său de la Warner Bros. în perioada de recuperare.[35][36][37][38] Warner Bros. îi ceruse și lui Stan Freberg să dea voce personajelor Bugs Bunny și Porky Pig, dar acesta a refuzat din respect pentru Blanc.[39] Jerry Hausner l-a înlocuit temporar pe Blanc ca Bugs și Yosemite Sam pentru unele reclame și segmente din emisiunea The Bugs Bunny Show, precum și pentru câteva replici suplimentare în desenul Devil’s Feud Cake.[40][41][42]

În momentul accidentului, Blanc era și vocea personajului Barney Rubble din The Flintstones. Absența sa din serial a fost relativ scurtă; Daws Butler a oferit vocea lui Barney pentru câteva episoade, după care producătorii serialului au instalat echipamente de înregistrare în camera de spital a lui Blanc și mai târziu în locuința acestuia, pentru a-i permite să continue să lucreze. Unele înregistrări au fost realizate în timp ce se afla într-un ghips total, întins pe spate, înconjurat de ceilalți colegi din The Flintstones.[43] De asemenea, s-a întors în emisiunea The Jack Benny Program pentru a filma episodul de Crăciun din 1961, deplasându-se cu cârje și scaun cu rotile.[44]

Pe 29 ianuarie 1962, Mel și fiul său Noel au înființat Blanc Communications Corporation,[45] o companie media care a produs peste 5.000 de reclame și anunțuri de interes public și care continuă să funcționeze.[46] Mel și Noel au apărut alături de numeroase vedete, printre care: Kirk Douglas, Lucille Ball, Vincent Price, Phyllis Diller, Liberace și The Who.

În anii 1970, Blanc a susținut o serie de conferințe în colegii din întreaga Americă și a apărut în reclame pentru American Express. În 1972, Chuck McKibben a început să lucreze ca inginer de sunet/producător personal al lui Blanc și manager de studio. Responsabilitățile sale zilnice la Mel Blanc Audiomedia din Beverly Hills, California includeau înregistrarea vocii lui Blanc pentru o varietate de proiecte de film, publicitate și parcuri tematice.[47][48]

În 1982, compania de producție a lui Mel, Blanc Communications Corporation, a colaborat la un program special cu Shriners' Burns Institute din Boston, intitulat Ounce of Prevention, care a devenit un program TV de 30 de minute.[49][50]

De-a lungul anilor ’70 târzii și ’80, Blanc și-a interpretat personajele din Looney Tunes în secvențe de legătură pentru diverse filme-compilație cu desene animate din Epoca de Aur a studioului Warner Bros., precum: The Bugs Bunny/Road Runner Movie, The Looney Looney Looney Bugs Bunny Movie, Bugs Bunny’s 3rd Movie: 1001 Rabbit Tales, Daffy Duck’s Fantastic Island și Daffy Duck’s Quackbusters. Ultima sa interpretare a rolurilor din Looney Tunes a fost în Bugs Bunny’s Wild World of Sports (1989). După ce a dublat timp de două sezoane robotul mic Twiki în Buck Rogers in the 25th Century, ultimul său personaj original important a fost Heathcliff, pe care l-a interpretat între 1980 și 1988.

În filmul live-action Strange Brew (1983), Blanc a dublat vocea tatălui lui Bob și Doug McKenzie, la cererea comediantului Rick Moranis. În filmul live-action/animat Who Framed Roger Rabbit (1988), Blanc și-a reluat mai multe roluri din desenele animate Warner Bros. (Bugs, Daffy, Porky, Tweety și Sylvester), dar a lăsat personajul Yosemite Sam în grija lui Joe Alaskey (care mai târziu a devenit unul dintre principalii săi înlocuitori, până la moartea sa în 2016). Acesta a fost unul dintre puținele proiecte Disney în care a fost implicat Blanc. El a murit la doar un an după lansarea filmului. Ultima sa sesiune de înregistrări a fost pentru filmul Jetsons: The Movie (1990).[51]

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

Blanc și soția sa, Estelle Rosenbaum, s-au căsătorit pe 4 ianuarie 1933[11] și au rămas căsătoriți până la moartea lui, în 1989.[11] Fiul lor, Noel Blanc, a fost și el actor de voce.[11]

Blanc a fost francmason, membru al lojei Mid Day Lodge nr. 188 din Portland, Oregon.[52][53] A fost membru al lojei timp de 58 de ani. De asemenea, Blanc a fost membru al ordinului Shriner.[54][55][56]

Piatra funerară a lui Blanc

Blanc a început să fumeze cel puțin un pachet de țigări pe zi la vârsta de nouă ani și a continuat până în 1985, renunțând la fumat după ce a fost diagnosticat cu emfizem.[57] Ulterior, a fost diagnosticat cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), după ce familia sa l-a internat la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles pe 19 mai 1989,[11] când au observat că tușea excesiv în timp ce filma o reclamă pentru Oldsmobile.[48] Inițial se aștepta ca acesta să se recupereze,[58] însă, după ce starea sa de sănătate s-a înrăutățit, medicii au descoperit că suferea de o formă avansată de boală coronariană. De asemenea, în timpul spitalizării, a căzut din pat și și-a fracturat femurul.

Blanc a murit la vârsta de 81 de ani, pe 10 iulie 1989, la ora 14:30, din cauza complicațiilor cauzate de ambele afecțiuni, la aproape două luni după ce fusese internat în spital.[11] Este înmormântat în Cimitirul Hollywood Forever, secțiunea 13, secțiunea Pinewood, parcela nr. 149, în Hollywood.[59][60] Testamentul său a specificat ca pe piatra funerară să fie inscripționată fraza „That's all folks” („Asta e tot, prieteni”) — replica cu care personajul său, Porky Pig, încheia desenele animate Warner Bros. între 1937 și 1946.

Blanc este considerat cel mai prolific actor de voce din istoria divertismentului.[61] A fost primul actor vocal care a primit credit pe ecran.[62]

Moartea lui Blanc a fost considerată o pierdere semnificativă pentru industria desenelor animate datorită talentului său, gamei expresive și numărului mare de personaje pe care le interpreta constant, ale căror roluri au fost preluate ulterior de mai mulți alți actori vocali. După cum a observat criticul de film Leonard Maltin: „Este uluitor să-ți dai seama că Tweety Bird și Yosemite Sam sunt același om!”[63]

Blanc spunea că Sylvester Pisica era personajul cel mai ușor de interpretat pentru el, deoarece „[e] doar vocea mea normală cu un pic de scuipat la final”; iar că Yosemite Sam era cel mai dificil, din cauza volumului ridicat și a răgușelii vocii.[64]

Un medic care i-a examinat gâtul a descoperit că Blanc avea corzile vocale neobișnuit de groase și puternice, ceea ce îi oferea o gamă vocală excepțională, comparându-le cu cele ale tenorului de operă Enrico Caruso.[19]

După moartea sa, vocea lui Blanc a continuat să fie auzită în producții lansate ulterior, cum ar fi înregistrările cu Dino Dinozaurul din filmele live-action The Flintstones (1994) și The Flintstones in Viva Rock Vegas (2000). În mod similar, înregistrări cu Blanc în rolul Maxwell al lui Jack Benny au fost utilizate în Looney Tunes: Back in Action (2003). În 1994, moștenitorii lui Blanc și Warner Bros. au creat Warner-Blanc Audio Library, o arhivă cu 550 de melodii și voci ale tuturor personajelor din repertoriul lui Blanc, pe care acesta începuse să le înregistreze în studioul său multi-pistă încă din 1958. În 1996, au fost descoperite 15 ore de casete noi cu material înregistrat de Mel, iar Noel Blanc se aștepta să găsească și altele în curând. Aceste noi înregistrări au fost folosite și pentru jucării, ceasuri, jocuri video și site-uri web.[65][66][67][68][69] Mai târziu, înregistrările de arhivă cu Blanc au fost incluse în scurtmetraje animate generate pe calculator: I Tawt I Taw a Puddy Tat (difuzat cu Happy Feet Two) și Daffy's Rhapsody (difuzat cu Journey 2: The Mysterious Island).[70][71]

Steaua de la Hollywood a lui Mel Blanc

Pentru contribuțiile sale în industria radio, Blanc are o stea pe Hollywood Walk of Fame, la numărul 6385 de pe bulevardul Hollywood. Personajul său Bugs Bunny a primit, de asemenea, o stea pe Walk of Fame pe 10 decembrie 1985.[72]

Blanc și-a instruit fiul, Noel, în domeniul caracterizării vocale. Noel a interpretat personajele tatălui său (în special Porky Pig) în unele programe, dar nu a devenit un actor vocal cu normă întreagă. Warner Bros. a fost reticentă în a permite ca un singur actor vocal să-l înlocuiască pe Blanc,[73]alegând în schimb să angajeze mai mulți actori vocali noi din anii 1990 încoace, inclusiv Noel Blanc, Jeff Bergman, Joe Alaskey, Greg Burson, Billy West și Eric Bauza.

Pe 19 septembrie 2017, editura Penguin Random House a lansat cartea ilustrată Melvin the Mouth, scrisă de nora lui Mel, Katherine Blanc, și ilustrată de Jeffrey Ebbeler. Cartea urmărește viața de zi cu zi a lui Blanc (aici numit „Melvin”) în copilărie, în care face sunete comice și efecte sonore.[74][75] O adaptare audio a fost lansată pe 15 decembrie 2017, narată de Ramón De Ocampo.[76][77][78]

Data difuzării originale Program Rol
1933 The Happy-Go-Lucky Hour Voci suplimentare
1937 The Joe Penner Show
1938 The Mickey Mouse Theater of the Air Primarul din Hamelin, Fiul lui Neptun, Priscilly, Royal Herald, Voci suplimentare[79]
1939–1943 Fibber McGee and Molly Hiccuping Man
1939–1955 The Jack Benny Program Sy, Polly Papagalul, Mr. Finque, Nottingham, Train Announcer, Jack Benny's Maxwell, Voci suplimentare
1940–1944, 1947–1948 Point Sublime August Moon
1941–1943 The Great Gildersleeve Floyd Munson
1942–1947 The Abbott and Costello Show Pe el însăși, Botsford Twink, Scotty Brown
19431947 The George Burns and Gracie Allen Show The Happy Postman
1943–1955 The Judy Canova Show Paw, Pedro, Roscoe E. Wortle
1944 Nitwit Court Bigelow Hornblower
1945 The Life of Riley Voci suplimentare
It's Time to Smile (The Eddie Cantor Show)
19461947 The Mel Blanc Show Pe el însăși, Dr. Christopher Crab, Zookie
19551956 The Cisco Kid Pan Pancho (înlocuind-ul pe Harry E. Lang),[80] Voci suplimentare
An Film Rol Nota
1937–1989 Scurtmetraje Looney Tunes șiMerrie Melodies Numeroase Voci Include Bugs Bunny, Elmer Fudd (Înainte și după Arthur Q. Bryan a jucat Elmer, chiar și în timpul vieții lui Bryan.) Seriile Porky Pig, Daffy Duck și Sylvester (817 de animații în total)
1938–1939 The Captain and the Kids scurtmetraje teatrice John Silver 5 scurtmetraje, Neacreditat
1940 Pinocchio Gideon (hiccup) Neacreditat
1940–1941 Woody Woodpecker scurtmetraje teatrice Woody Woodpecker, numeroase personaje 4 shorts, Neacreditat
1941 Color Rhapsody scurtmetraje teatrice Numeroase Insecte, Fox, Crow 1 short, Neacreditat
1941–1942 Speaking of Animals scurtmetraje teatrice Numeroase animale (Voce) Neacreditat[81]
1942 Horton Hatches the Egg Horton the Elephant (sneezing), Small Hunter, numeroase personaje Neacreditat
Rudyard Kipling's Jungle Book Kaa (voce) Neacreditat[82]
1943–1945 Private Snafu WWIIscurtmetraje Private Snafu, Bugs Bunny, numeroase alte personaje 24 shorts, Neacreditat
1944 Jasper Goes Hunting Bugs Bunny Puppetoon; Neacreditat
1948 Two Guys from Texas Bugs Bunny (voce) Animated cameo
1949 My Dream Is Yours Bugs Bunny, Tweety (voces) Animated cameos
Neptune's Daughter Pancho
1950 Champagne for Caesar[83] Caesar (parrot)
1952 Jack and the Beanstalk Various animals (voces) Neacreditat[84]
1957 Hemo the Magnificent Squirrel (voce) Neacreditat
1961 Snow White and the Three Stooges Quinto the Puppet (voce) (Neacreditat)[85]
Breakfast at Tiffany's Holly's Drunk Visitor Cameo[86]
1962 Gay Purr-ee Bulldog
1962–1965 Loopy De Loop scurtmetraje teatrice Crow, Braxton Bear, Skunk, Duck Hunter 5 shorts
1963–1967 Tom and Jerry scurtmetraje teatrice Tom and Jerry's vocal effects 34 shorts directed by Chuck Jones
1964 Kiss Me, Stupid Dr. Sheldrake
Hey There, It's Yogi Bear! Grifter Chizzling, Southern-Accented Bear on Train, Mugger (grumbling sounds)
1966 The Man Called Flintstone Barney Rubble, Dino Based on The Flintstones series
1970 The Phantom Tollbooth Officer Short Shrift, The Dodecahedron, The Demon of Insincerity
1974 Journey Back to Oz Crow
A Political Cartoon Bugs Bunny (voce) Cameo
1976 Son of Football Follies Numeroase personaje (voces) [87][88][89]
1979 The Bugs Bunny/Road Runner Movie Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Marvin the Martian, Wile E. Coyote, Pepé Le Pew, Dr. I.Q High, Hassan
1981 The Looney, Looney, Looney Bugs Bunny Movie Bugs Bunny, Daffy Duck, Yosemite Sam, Porky Pig, Pepé Le Pew, Sylvester, Tweety, Rocky, Mugsy, King Arthur, Sir Osis of Liver, Sir Loin of Beef, Gerry the Idgit Dragon, Treasury Director, Judge, Cops, Clancy, Clarence, O'Hara, Cats in B.A. (voce)
1982 Bugs Bunny's 3rd Movie: 1001 Rabbit Tales Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig and Yosemite Sam (voce)
1983 Daffy Duck's Fantastic Island Daffy Duck, Porky Pig, Sylvester, Yosemite Sam, Speedy Gonzales, Bugs Bunny, Tasmanian Devil, Foghorn Leghorn, Pepé Le Pew, Spike, Crows
Strange Brew Father McKenzie (voce)
1986 Heathcliff: The Movie Heathcliff
1988 Who Framed Roger Rabbit Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Tweety, Sylvester
Daffy Duck's Quackbusters Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig and J.P. Cubish
1989 The Super Duper Football Follies Various characters (voces) Credited under "Special Thanks To";[89][90] posthumous release
1990 Jetsons: The Movie Cosmo Spacely Additional lines by Jeff Bergman; dedicated in memory; posthumous release
1994 The Flintstones Dino Archival recordings; posthumous release
2000 The Flintstones in Viva Rock Vegas Puppy Dino
2003 Looney Tunes: Back in Action Gremlin Car
2011 I Tawt I Taw A Puddy Tat Tweety, Sylvester
2012 Daffy's Rhapsody Daffy Duck
2014 Flash in the Pain Tweety
An Titlu Rol Note
1950–65 The Jack Benny Program Professor LeBlanc, Sy, Department Store Clerk, Gas Station Man, Mr. Finque, Numeroase personaje 62 episoade
1958 Perry Mason Casanova (voce) Episodul: "The Case of the Perjured Parrot"[91]:108–109
1959 The Many Loves of Dobie Gillis Mr. Ziegler Episode: "The Best Dressed Man"
1960–1966 The Flintstones Barney Rubble, Dino, Numeroase personaje 163 episoade
1960 Mister Magoo Numeroase personaje 37 episoade
1961 Dennis the Menace Leo Trinkle Episodul: "Miss Cathcart's Friend"
1962–1963;

1985–1987

The Jetsons Cosmo Spacely,Numeroase personaje 55 episoade
1962–1963 Lippy the Lion & Hardy Har Har Hardy Har Har, Numeroase personaje 52 episoade
1963 Wally Gator Colonel Zachary Gator episodul: "Carpet Bragger"
1964–1965 Ricochet Rabbit & Droop-a-Long Droop-a-Long Coyote, Numeroase personaje 23 episoade
1964–1966 Breezly and Sneezly Sneezly Seal 23 episoade
1964 The Beverly Hillbillies Dick Burton 1 episoade
1964–1966 The Munsters Cuckoo Clock (voce) 6 episoade
1965–1966 The Atom Ant/Secret Squirrel Show Secret Squirrel 26 episoade
Sinbad Jr. and his Magic Belt Salty the Parrot 81 episoade
1966 The Monkees Monkeemobile engine (voce) 1 episoade
1969–1970 The Perils of Penelope Pitstop Yak Yak, The Bully Brothers, Chug-A-Boom 7 episoade
1969 The Pink Panther Show Drunk Man 1 episoade
1970 Where's Huddles? Bubba McCoy 11 episoade
1970 Tales of Washington Irving Brom's Dog, Nicholas Vedder, Lead Dwarf, Ninepin Bowlers, Mayor Elect, Candidate, Baby Rip, Numeroase personaje TV special[92][93][94]
1971–1972 Curiosity Shop Ole Factory the Bloodhound, Halcyon the Hyena, Computer, Numeroase personaje 17 episoade[95][96]
The Pebbles and Bamm-Bamm Show Barney Rubble, Numeroase personaje 15 episoade
1972–1989 Looney Tunes TV specials Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Sylvester, Tweety, Wile E. Coyote, Pepé Le Pew, Marvin the Martian, Tasmanian Devil, Yosemite Sam, Foghorn Leghorn, Speedy Gonzales, Numeroase personaje 20 specials
1972–1973 The Flintstone Comedy Hour Barney Rubble, Dino, Zonk, Stub 18 episoade
1973 Speed Buggy Speed Buggy 16 episoade
The New Scooby-Doo Movies Episodul: "The Weird Winds of Winona"
A Very Merry Cricket Tucker R. Mouse, Alley Cat TV special
1975 Yankee Doodle Cricket Tucker R. Mouse, Rattlesnake, Bald Eagle
1977–1978 Scooby's All-Star Laff-A-Lympics Speed Buggy, Captain Caveman, Barney Rubble 4 episoade
1977–1980 Captain Caveman and the Teen Angels Captain Caveman 40 episoade
1977–1986 Flintstones TV specials Barney Rubble, Dino 6 specials
1978 Hanna-Barbera's All-Star Comedy Ice Revue TV special
1978–1979 Galaxy Goof-Ups Quack-Up 13 episoade
1979 The New Fred and Barney Show Barney Rubble, Dino, Numeroase personaje 17 episoade
1979–1981 Buck Rogers in the 25th Century Twiki (voice) 25 episoade
1980–1982 Heathcliff Heathcliff 26 episoade
The Flintstone Comedy Show Barney Rubble, Dino, Captain Caveman 36 episoade
1980 Murder Can Hurt You Chickie Baby (voce) Film TV[97]
1981–1982 Trollkins Numeroase personaje 13 episoade
1982 Yogi Bear's All Star Comedy Christmas Caper Barney Rubble, Numeroase personaje TV special
1984–1986 Heathcliff and the Catillac Cats Heathcliff 86 episoade
1985 Press Your Luck Sylvester, Speedy Gonzales, Porky Pig 1 episoade[98]
1986–1988 The Flintstone Kids Dino, Robert Rubble, Captain Caveman, Piggy McGrabit 26 episoade
1987 Sparky's Magic Piano Max, Sam, Laughing Audience Member TV special[99][100][101][102]
The Jetsons Meet the Flintstones Barney Rubble, Dino, Cosmo Spacely Film TV
1988 Rockin' with Judy Jetson Cosmo Spacely
1989 Dance Party USA Bugs Bunny, Elmer Fudd, Daffy Duck, Porky Pig 1 episoade[103][104]
Hanna-Barbera's 50th: A Yabba Dabba Doo Celebration Barney Rubble TV special; difuzat 7 zile după moartea sa
An Titlu Rol Nota
1990 Bugs Bunny's Birthday Ball Sylvester Înregistrare Arhivată
1999 Bugs Bunny: Lost in Time Pirate Yosemite Sam, Daffy Duck Înregistrări Arhivate

Atracții Theme Park

[modificare | modificare sursă]
An Titlu Rol Nota
1964 Carousel of Progress Uncle Orville, Parrot, Cuckoo Clock, Radio Personalities Vocile lui Mel Blanc pentru Ceasul cu cuc și Personajele de la radio au fost reînregistrate de fiul său, Noel Blanc, în 1993..[105]
1980 The Bugs Bunny Merrie Holiday Revue Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Sylvester, Tweety, Foghorn Leghorn Show în Direct Six Flags AstroWorld[106]
1981–1984 Foghorn Leghorn Foghorn Leghorn 10 minute show animatronic la Six Flags Great America Snowshoe Saloon,[107][108][109] design creat de Creative Presentations[110]
1982–1984 The Looney Tunes Revue Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Pepé Le Pew, Yosemite Sam, Sylvester, Sylvester Jr., Tweety, Speedy Gonzales, Foghorn Leghorn, Henery Hawk, Tasmanian Devil Spectacol animatronic la restaurantele Gadgets, proiectat de Advanced Animations (mai târziu Warner Technologies)[111][112][113][114][115]
1991 Looney Tunes River Ride Tasmanian Devil Înregistrări Arhivate
1992 Yosemite Sam and the Gold River Adventure!
Bugs Bunny Goin' Hollywood Înregistrări Arhivate[116]
  • Yah, Das Ist Ein Christmas Tree and I Tan't Wait Til Quithmuth Day (Capitol, 1950, Album CAS-3191)
  • Clink, Clink, Another Drink (Bluebird, 1942)[117] as Drunk
  • Bugs Bunny Stories for Children (Capitol, 1947)[118] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, additional voices
  • The Woody Woodpecker Song (Capitol, 1948)[119] as Woody Woodpecker
  • Bugs Bunny and the Tortoise (Capitol, 1948)[118] as Bugs Bunny, Cecil Turtle, Daffy Duck, Henery Hawk, additional voices
  • That's All Folks! (Capitol, 1948)[118] as Porky Pig
  • Won't You Ever Get Together With Me (Capitol, 1948)[118] as Tweety, Sylvester
  • Bugs Bunny in Storyland (Capitol, 1949)[120] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Beaky Buzzard, Old King Cole, Fiddlers Three, Mary's Lamb, Bo Peep's Sheep, Big Bad Wolf
  • "Clink, Clink, Another Drink" (with Spike Jones and His City Slickers) (Bluebird Records, 1949), sings the bridge and hiccups
  • Woody Woodpecker and His Talent Show (Capitol, 1949)[121] as Woody Woodpecker, Stanley Squirrel, Billy Goat, Plato Platypus, Fido, Happy Hedgehog, Harry Humbug
  • Bugs Bunny Sings with Daffy Duck, Tweety Pie, Yosemite Sam, Sylvester (Capitol, 1950)[118] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Yosemite Sam, Tweety, Sylvester
  • Bugs Bunny Meets Hiawatha (Capitol, 1950)[118] as Bugs Bunny
  • Daffy Duck Meets Yosemite Sam (Capitol, 1950)[118] as Daffy Duck, Yosemite Sam
  • Tweety Pie (Capitol, 1950)[118] as Tweety, Sylvester
  • Woody Woodpecker's Picnic (Capitol, 1951)[121] as Woody Woodpecker, Tommy Turtle, English Bulldog, German Shepherd, Irish Setter, Scotty
  • Henery Hawk (Capitol, 1951)[118] as Henery Hawk, Foghorn Leghorn, Daffy Duck
  • Tweety's Puddy Tat Twouble (Capitol, 1951)[118] as Tweety, Sylvester
  • Tweet, Tweet, Tweety (Capitol, 1952)[118] as Tweety, Sylvester
  • Bugs Bunny and the Grow-Small Juice (Capitol, 1952)[118] as Bugs Bunny, Daffy Duck
  • Henery Hawk's Chicken Hunt (Capitol, 1952)[118] as Henery Hawk, Foghorn Leghorn, additional voices
  • Bugs Bunny and Aladdin's Lamp (Capitol, 1952)[118] as Bugs Bunny, Genie
  • Woody Woodpecker and the Scarecrow (Capitol, 1952)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Daffy Duck's Feathered Friend (Capitol, 1952)[122] as Daffy Duck
  • Sylvester and Hippety Hopper (Capitol, 1952)[117] as Sylvester, Sylvester Jr., additional voices
  • Woody Woodpecker and the Animal Crackers (Capitol, 1953)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Woody Woodpecker and the Lost Monkey (Capitol, 1953)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Bugs Bunny and Rabbit Seasoning (Capitol, 1953)[117] as Bugs Bunny
  • Snowbound Tweety (Capitol, 1953)[117] as Tweety, Sylvester
  • Woody Woodpecker and His Spaceship (Capitol, 1953)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Wild West Henery Hawk (Capitol, 1953)[117] as Henery Hawk, Foghorn Leghorn, additional voices
  • Pied Piper Pussycat (Capitol, 1953)[118] as Sylvester, additional voices
  • Daffy Duck's Duck Inn (Capitol, 1954)[117][123] as Daffy Duck, Dog
  • Bugs Bunny and the Pirate (Capitol, 1954)[118] as Bugs Bunny, Yosemite Sam
  • Woody Woodpecker and the Truth Tonic (Capitol, 1954)[119] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Tweety's Good Deed (Capitol, 1954)[118] as Tweety, Sylvester, additional voices
  • Woody Woodpecker's Fairy Godmother (Capitol, 1955)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Woody Woodpecker in Mixed-Up Land (Capitol, 1955)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Woody Woodpecker Meets Davy Crockett (Capitol, 1955)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
  • Woody Woodpecker's Family Album (Decca, 1957)[124] as Pepito, Sailor, Malamute, Andy Panda, Fluten Bluten, Heinie the Hyena, Homer Pigeon, Cuckoo, Oswald the Lucky Rabbit
  • "There's a Hole in the Iron Curtain" (with Mickey Katz and His Orchestra) (Capitol, 1960, Album 45-5425)
  • Bugs Bunny Songfest (Golden, 1961)[125] as Bugs Bunny, Sylvester, Tweety, Daffy Duck, Porky Pig, Henery Hawk, Pepé Le Pew, Speedy Gonzales, Hippety Hopper, Foghorn Leghorn, Cicero Pig
  • Speedy Gonzales (Dot, 1962) as Speedy Gonzales
  • Magilla Gorilla and His Pals (Golden, 1964)[126] as Droop-A-Long
  • The Flintstones: Flip Fables (Hanna-Barbera, 1965)[127] as Barney Rubble, Chubby, Tubby, Stubby, Landlord, Beowolfe
  • The Flintstones: Hansel and Gretel (Hanna-Barbera, 1965)[127] as Barney Rubble, Hansel, Gretel, Strudelmeyer, Fang, Witch, Reporter
  • Treasure Island Starring Sinbad, Jr. (Hanna-Barbera, 1965)[128] as Salty
  • Secret Squirrel and Morocco Mole in: Super Spy (Hanna-Barbera, 1965)[129] as Secret Squirrel, Tyrone
  • The New Alice in Wonderland or What's a Nice Kid Like You Doing in a Place Like This? (Hanna-Barbera, 1966)[130] as Barney Rubble, March Hare, Prosecuting Attorney/King's Son
  • The Flintstones Meet the Orchestra Family (Sunset, 1968)[131] as Barney Rubble
  • The New Adventures of Bugs Bunny (Peter Pan, 1973)[120] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Yosemite Sam, Petunia Pig, Speedy Gonzales, Pablo, Wile E. Coyote, Road Runner, additional voices
  • Four More Adventures of Bugs Bunny (Peter Pan, 1974)[120] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Yosemite Sam, Petunia Pig, Speedy Gonzales, Tweety, Sylvester, Granny, Road Runner, additional voices
  • Holly Daze (Peter Pan, 1974)[132] as Bugs Bunny, Porky Pig, Speedy Gonzales, Daffy Duck, Elmer Fudd, Granny, Yosemite Sam, Foghorn Leghorn, Sylvester, Junior, Santa Claus, Narrator, Radio Announcer
  • Bugs Bunny Goes To Sea (Fisher-Price, 1978)[133] as Bugs Bunny, Yosemite Sam, additional voices
  • The Desert Island (Fisher-Price, 1978)[134] as Bugs Bunny, Yosemite Sam
  • Looney Tales (Fisher-Price, 1978)[135] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Tweety, Sylvester, Granny, additional voices
  • Looney Tunes Learn About Numbers (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Elmer Fudd, Yosemite Sam, additional voices
  • Looney Tunes Learn About The Alphabet (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Yosemite Sam, additional voices
  • Looney Tunes Learn About Going To School (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Sylvester, Sylvester Jr., Tweety, additional voices
  • Looney Tunes Learn About Sing-Along Songs (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Tweety, Sylvester, Elmer Fudd, Yosemite Sam, additional voices
  • Looney Tunes Learn About Colors (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Porky Pig, additional voices
  • Looney Tunes Learn About Shapes and Sizes (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Cecil Turtle, Daffy Duck, Porky Pig, additional voices
  1. ^ https://www.comic-con.org/awards/inkpot, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Mel Blanc, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Melvin Blanc, Roglo 
  4. ^ a b Mel Blanc, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Mel Blanc, Internet Broadway Database, accesat în  
  6. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ Sixty-two heroes and pioneers of the Western Addition 
  8. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ „The American Heritage Dictionary of the English Language”, Wikipedia (în engleză), , accesat în  
  10. ^ „Definition of BLANC” (în engleză). www.merriam-webster.com. Accesat în . 
  11. ^ a b c d e f Flint, Peter B. (), „Mel Blanc, Who Provided Voices For 3,000 Cartoons, Is Dead at 81”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în  
  12. ^ a b c „Mel Blanc (visual voices guide)” (în engleză). Behind The Voice Actors. Accesat în . 
  13. ^ Harmetz, Aljean; Times, Special To the New York (), „Man of a Thousand Voices, Speaking Literally”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în  
  14. ^ „Oregon Cultural Heritage Commission”. www.ochcom.org. Accesat în . 
  15. ^ „Family Tree - Geni”. www.geni.com. Accesat în . 
  16. ^ „Look Back to Upper Fillmore”. www.amacord.com. Accesat în . 
  17. ^ „Mel Blanc”. www.pdxhistory.com. Accesat în . 
  18. ^ „Mel Blanc” (în engleză). demolay.org. Accesat în . 
  19. ^ a b c d e f Mel Blanc (), That's not all folks, Internet Archive, Warner Books, ISBN 978-0-446-51244-2, accesat în  
  20. ^ Mills, Betty (). "57 Variety Blanc" (PDF). Radio Daily. Accesat în . 
  21. ^ Culbert, David H. (1976-10), „Walt Disney's Private Snafu: The Use of Humor in World War II Army Film”, Prospects, 1, pp. 81–96, doi:10.1017/s0361233300004300, ISSN 0361-2333, accesat în 15 iunie 2025  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  22. ^ Adamson, Joe (), Bugs Bunny: fifty years and only one grey hare, A Donald Hutter book (ed. 1st ed), Holt, ISBN 978-0-8050-1190-6, accesat în  
  23. ^ Lawson, Tim; Persons, Alisa (), The Magic Behind the Voices: A Who's Who of Cartoon Voice Actors (în engleză), Univ. Press of Mississippi, ISBN 978-1-57806-696-4, accesat în  
  24. ^ „Did Mel Blanc hate carrots?” (în engleză). The Straight Dope. . Accesat în . 
  25. ^ No Strings Attached: The Making of Pinocchio, Pinocchio DVD, 2009
  26. ^ "GUESS WHO??" Voice Artists in the Woody Woodpecker Cartoons”. cartoonresearch.com. Accesat în . 
  27. ^ „Misce-Looney-Ous: Situation Normal All Fouled Up”. looney.goldenagecartoons.com. Accesat în . 
  28. ^ „Mel Blanc: From Anonymity To Offscreen Superstar (The advent of on-screen voice credits)”. cartoonresearch.com. Accesat în . 
  29. ^ „Mel Blanc - Trailer - Showtimes - Cast - Movies - New York Times”. movies.nytimes.com. Accesat în . 
  30. ^ „Bugs Bunny's High-Fructose Christmas Record”. cartoonresearch.com. Accesat în . 
  31. ^ „Mel Blanc - Newspapers.com”, Newspapers.com (în engleză), accesat în  
  32. ^ Blanc, Mel; Philip Bashe (1988). That's Not All, Folks!. Warner Books. ISBN 978-0-446-51244-2.
  33. ^ „What's Up, Doc?” (în engleză). Radiolab Podcasts | WNYC Studios. Accesat în . 
  34. ^ „The Strange Day When Bugs Bunny Saved the Life of Mel Blanc | Open Culture” (în engleză). Accesat în . 
  35. ^ Pasq (), Mel Blanc visits Gadgets in the Eastwood Mall (Home of The Looney Tunes Revue and Sammy Sands) Audio, accesat în  
  36. ^ Ohmart, Ben (), Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices (în engleză), BearManor Media, accesat în  
  37. ^ Scheimer, Lou; Mangels, Andy (December 15, 2012). Creating The Filmation Generation. TwoMorrows. ISBN 9781605490441. Retrieved April 22, 2025. "We used a lot of the main Warner characters, except Bugs Bunny and the little mouse guy, Speedy Gonzales. And I think it's one of the few times we used that wonderful voice actor, Mel Blanc, although he may have been ill then. He had a terrible accident, and that may be the time his son (Noel Blanc) did some stuff for us, imitating his dad."
  38. ^ Pressing Rewind with Tim Nydell (), Noel Blanc interview (son of Mel Blanc - the man of a thousand voices) 2022, accesat în  
  39. ^ Pioneers of Television (), Stan Freberg | The Complete "Pioneers of Television" Interview, accesat în  
  40. ^ „Bugs Bunny on Record – News From ME”. www.newsfromme.com. Accesat în . 
  41. ^ Scott, Keith (October 3, 2022). Cartoon Voices of the Golden Age, Vol. 2. BearManor Media.
  42. ^ „The Thad Review: "Looney Tunes Collector's Choice" Vol. 4”. cartoonresearch.com. Accesat în . 
  43. ^ „Anchorage Daily News - Google News Archive Search”, archive.ph, , arhivat din original la , accesat în  
  44. ^ „Article clipped from The Vernon Daily Record”, The Vernon Daily Record, p. 3, , accesat în  
  45. ^ . opencorporates.com https://opencorporates.com/companies/us_ca/C0427033. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  46. ^ „Blanc Communications Corporation - Home” (în engleză). www.melblanccommunications.com. Accesat în . 
  47. ^ The Hollywood Reporter, section R5, November 29, 1972
  48. ^ a b „In His Own Words: Mel Blanc's Last Interview”. cartoonresearch.com. Accesat în . 
  49. ^ earle macdonald (), Mel Blanc The Man of a Thousand Voices, YouTube 
  50. ^ „Charles S. Morgan Technical Library” (în engleză). library.nfpa.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „Jerry Beck”, Wikipedia (în engleză), , accesat în  
  52. ^ McKeown, Trevor W. „Mel Blanc”. freemasonry.bcy.ca. Accesat în . 
  53. ^ Tribe, Ivan. „Brother Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices”. www.knightstemplar.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ „Famous Freemasons (A – Z) – Freemasons Community”. freemasonscommunity.life. Accesat în . 
  55. ^ Baum, Gary (). „Inside Hollywood's Secret Masonic History, From Disney to DeMille” (în engleză). The Hollywood Reporter. Accesat în . 
  56. ^ Tribe, Ivan. „Brother Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices”. www.knightstemplar.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ „Mel Blanc: His Voice Is His Fortune”, Sun Sentinel (în engleză), arhivat din original la , accesat în  
  58. ^ Feldman, Paul; Writer, Times Staff (). „From the Archives: Mel Blanc Dies; Gave Voice to Cartoon World” (în engleză). Los Angeles Times. Accesat în . 
  59. ^ Wilson, Scott (), Resting Places: The Burial Sites of More Than 14,000 Famous Persons, 3d ed. (în engleză), McFarland, ISBN 978-0-7864-7992-4, accesat în  
  60. ^ „Grave Hunter finds Mel Blanc burial place”. www.gravehunter.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  61. ^ Thomas, Nick (), Raised by the Stars: Interviews with 29 Children of Hollywood Actors (în engleză), McFarland, ISBN 978-0-7864-8807-0, accesat în  
  62. ^ „The Cincinnati Enquirer from Cincinnati, Ohio” (în engleză). Newspapers.com. . Accesat în . 
  63. ^ Staff, Legacy (). „Mel Blanc: Man of a Thousand Voices” (în engleză). Legacy.com. Accesat în . 
  64. ^ Mel Blanc (), That's not all folks, Internet Archive, Warner Books, ISBN 978-0-446-51244-2, accesat în  
  65. ^ The Albany Herald (în engleză), The Albany Herald, accesat în  
  66. ^ Editorial Staff, Daily Sentinel (). „People in the news”. The Daily Sentinel. Accesat în . 
  67. ^ Ohmart, Ben (). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. ISBN 9781593932596. Accesat în . Mel and WB were/are inseparable. In 1982 he and Noel began a massive recording project at JEL Recording Studios in which Mel recorded the audio for fifty automated stage shows featuring Bugs, Daffy, and the gang, full of dialogue and song. It stemmed from a long-term contract between Warner-Blanc Audio Associates and JEL, under the direction of Noel and Bill Baldwin, Jr. For years, on a weekly basis, these new recordings of Mel's voices were also given to a variety of toys, watches, video games, websites, etc. 
  68. ^ Ohmart, Ben (). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. ISBN 9781593932596. Accesat în . In 1994, the Blanc estate and Warner Bros. forged a new alliance: the Warner-Blanc Audio Library, which consisted of approximately 550 songs and voices of every character in Mel's repertoire, which he had begun setting down at his multi-track studio in 1958 amid fears of a future when he'd be around no longer to record. 15 hours of new tapes of Mel's material had been discovered in 1996, and Noel expected to find more soon. Of course Mel's death never did diminish his impact on society as a cult icon. New technology has made him fresh for each generation. Around 1998 a line of talking watches featuring Warner characters where released under a joint venture from Warner-Blanc, digitizing some of Mel's vast back catalog to use in new items. The Mel Blanc Voice Watch Collection by Armitron was produced to celebrate what would have been his 90th birthday. Daffy spitting, "You're desthpicable", Tweety chirping, "I tawt I taw a puddy tat", and the ever popular Bugs asking the eternal question, "What's up, doc?" were a few choices emanating for 10 or 15 seconds from a small computer chip and miniature speaker at the press of a button. The price for each: $50. 
  69. ^ „Noel Blanc, Hot Rod & Restoration Trade Show”. YouTube. . Accesat în . 
  70. ^ „More 3D Looney Tunes Shorts On The Way”. ComingSoon.net. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  71. ^ Vary, Adam B. (). „Looney Tunes short with Tweety Bird, Sylvester”. Entertainment Weekly. Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ „Bugs Bunny”. Hollywood Chamber of Commerce. Accesat în . 
  73. ^ Alaskey, Joe (). That's Still Not All Folks!. BearManor Media. ISBN 978-1-59393-112-4. 
  74. ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc (Author); Jeffrey Ebbeler (Illustrator)”. Penguin Random House Canada. Accesat în . 
  75. ^ „Melvin The Mouth by Katherine Blanc - PenguinRandomHouse.com”. YouTube. . Accesat în . 
  76. ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc”. Google Play. Accesat în . 
  77. ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc”. Audiobooks.com. Accesat în . 
  78. ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc · Audiobook preview”. YouTube. . Accesat în . 
  79. ^ „Cartoon Characters On Radio, Part IV — More From Mel Blanc”. Cartoon Research (în engleză). Accesat în . 
  80. ^ Ohmart, Ben; Mitchell, Walt (2012). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. Bearmanor Media. ISBN: 978-1593937881.
  81. ^ DataBase, The Big Cartoon. „Speaking Of Animals Theatrical Series – Paramount Pictures”. Big Cartoon DataBase (BCDB) (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  82. ^ „A Mel Blanc Discovery”. Leonard Maltin's Movie Crazy (în engleză). . Accesat în . 
  83. ^ „Champagne for Caesar (1950): Full Credits”. Turner Classic Movies. Accesat în . 
  84. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  85. ^ „Snow White and the Three Stooges (1961)”. threestooges.net. Accesat în . 
  86. ^ Alexander, Vincent (). „The Influence Of Looney Tunes On Live-Action Filmmakers”. Cartoon Brew. Accesat în . 
  87. ^ Popular Photography staff (februarie 1981). „MOVIE FILMS/VIDEOTAPES”. Popular Photography Vol. 88, No. 2. Ziff-Davis Publishing Company. p. 202. Accesat în . 
  88. ^ Weinberg, Scott (). „NFL Greatest Follies Complete Collection”. DVD Talk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  89. ^ a b Sutera, David M. (). Sports Fans 2.0: How Fans Are Using Social Media to Get Closer to the Game. ISBN 9780810890770. Accesat în . 
  90. ^ „NFL Super Duper Football Follies”. YouTube. . Accesat în . Special Thanks To: Mel Blanc. 
  91. ^ Kelleher, Brian; Merrill, Diana (). „Episode Guide, The Second Season”. The Perry Mason TV Show Book. New York: St. Martin's Press. pp. 105–117. ISBN 978-0-312-00669-3. 
  92. ^ Woolery, George W. (). Animated TV Specials: The Complete Directory to the First Twenty-five Years, 1962-1987. ISBN 9780810821989. Accesat în . 
  93. ^ Hischak, Thomas S. (). American Literature on Stage and Screen: 525 Works and Their Adaptations. ISBN 9780786492794. Accesat în . 
  94. ^ Gale Cengage Learning (). A Study Guide for Washington Irving's Legend of Sleepy Hollow. ISBN 9781410337160. Accesat în . 
  95. ^ Fischer, Stuart (). Kids' TV: The First 25 Years. ISBN 9780871967947. Accesat în . 
  96. ^ Kamp, David (). Sunny Days: The Children's Television Revolution That Changed America. ISBN 9781501137815. Accesat în . 
  97. ^ „Chickie Baby”. Behind The Voice Actors (în engleză). Accesat în . 
  98. ^ „Top Five 'Press Your Luck' Moments”. Programming Insider. . Accesat în . 
  99. ^ Zeta Minor staff (). „James Doohan 1920-2005”. Zeta Minor. Accesat în . Revelation will release the 1987 animated film Sparky's Magic Piano on DVD on September 26th. The film, which features the vocal talents of Mel Blanc, Tony Curtis and Vincent Price, will be in 4:3 format, with Dolby Digital 2.0 stereo audio. 
  100. ^ Fisrt!, Kids (noiembrie 1999). The New York Times Guide to the Best Children's Videos. ISBN 9780671036690. Accesat în . 
  101. ^ Huckvale, David (). The Piano on Film. ISBN 9781476686349. Accesat în . 
  102. ^ Bullock, Philip Ross (). Rachmaninoff and His World. ISBN 9781476686349. Accesat în . 
  103. ^ „Mel Blanc Phone Interview as Bugs Bunny, Elmer Fudd, Daffy Duck and Porky Pig”. YouTube. . Accesat în . 
  104. ^ „Hill ex-TV personality sliding up the pole of success”. The Chestnut Hill Local. . Accesat în . 
  105. ^ 'May the century begin': History behind Walt Disney's Carousel of Progress”. ClickOrlando. . Accesat în . Since 1964, Uncle Orville has been voiced by the one and only Mel Blanc. Blanc originally voiced the cuckoo clock in the Carousel, and a few other odds and ends but those were re-voiced for 1993 by his son, Noel Blanc. 
  106. ^ „The Bugs Bunny Merrie Holiday Revue”. Behind The Voice Actors (în engleză). Accesat în . 
  107. ^ „Dazzling New Shows Catch Great America's Spotlight”. Great America Parks. . Accesat în . 
  108. ^ „Foghorn Leghorn show”. Great America Parks. Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ „Foghorn Leghorn - Show guide front and back”. Great America Parks. Accesat în . 
  110. ^ Pasq (). „Animatronic Analysis - Creative Presentations”. YouTube. Accesat în . 
  111. ^ „Gadgets Restaurant”. Berks Nostalgia. . Accesat în . 
  112. ^ „Scott's World; NEWLN: Restaurants serve up Mel Blanc characters”. United Press International. Accesat în . 
  113. ^ Schmidt, William E. (). „NOW, A ROBOT AT THE PIANO”. The New York Times. Accesat în . 
  114. ^ „Larry Nikolai on Gadgets”. Facebook. Accesat în . 
  115. ^ „Eating at Bullwinkle's”. Cartoon Research (în engleză). Accesat în . 
  116. ^ „Looney Tunes Goin' Hollywood”. YouTube. . Accesat în . 
  117. ^ a b c d e f g h i j k l m Ohmart, Ben; Mitchell, Walt (2012). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. Bearmanor Media. ISBN: 978-1593937881.
  118. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q "Looney Tunes and Merrie Melodies Capitol Records Discography, 1946–1954". Web.archive.org, Retrieved 2019-10-09.
  119. ^ a b "Walter Lantz Capitol Records Discography". Web.archive.org, Retrieved 2019-10-09.
  120. ^ a b c "'Bugs Bunny in Storyland': The Good, The Bad, and the Bugs". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
  121. ^ a b "A Birthday Look at Mel Blanc's Woody Woodpecker Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
  122. ^ "Daffy Duck's Feathered Friend". Discogs.com, Retrieved 2019-10-09.
  123. ^ "Bugs Bunny and His Friends on Capitol Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
  124. ^ "Woody Woodpecker on Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
  125. ^ "Golden Records' "Bugs Bunny Songfest" (1961)". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
  126. ^ "Hanna Barbera's "Magilla Gorilla" on the Record". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
  127. ^ a b "Flintstone Bedtime Stories". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
  128. ^ "Sam Singer and Hanna-Barbera's "Sinbad Jr." on Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
  129. ^ "Hanna-Barbera's "Secret Squirrel" on Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
  130. ^ "The Day "Alice" Fell Through Her TV: The 1966 HB Special". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
  131. ^ ""The Flintstones' Meet The Orchestra Family" (1968)". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
  132. ^ „Bugs Bunny's High-Fructose Christmas Record”. Cartoon Research (în engleză). Accesat în . 
  133. ^ „#13 Book - Warner Brothers "Bugs Goes To Sea". This Old Toy. Accesat în . 
  134. ^ „#14 Book - Warner Brothers "The Desert Island". This Old Toy. Accesat în . 
  135. ^ „#15 Book - Warner Brothers "Looney Tales". This Old Toy. Accesat în . 
  136. ^ a b c d e f „Mel Blanc Presents Listening and Learning with Bugs & Friends |”. Cartoon Research. Accesat în .