Mel Blanc
| Mel Blanc | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Melvin Jerome Blanc |
| Poreclă | Man of 1000 voices, The Man of a Thousand Voices, L'homme aux mille voix |
| Născut | [2][3][4][5][6] California, SUA[7] |
| Decedat | (81 de ani)[2][3][4][5][6] Los Angeles, California, SUA |
| Înmormântat | Hollywood Forever Cemetery[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (emfizem pulmonar) |
| Copii | Noel Blanc[*] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actor actor de dublaj[*] actor de televiziune actor de voce[*] actor de radio[*] umorist |
| Limbi vorbite | limba engleză[8] |
| Alma mater | Lincoln High School[*] |
| Premii | |
| Inkpot Award[*] (1976)[1] Winsor McCay Award[*] (1977) Stea pe Hollywood Walk of Fame[*] | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Melvin Jerome Blanc (născut Blank /blæŋk/;[9][10] n. 30 mai 1908, San Francisco, California – d. 10 iulie 1989, Los Angeles, California)[11] a fost un actor de voce și personalitate radio american, a cărui carieră s-a întins pe o durată de peste 60 de ani. În perioada de aur a radioului, a oferit voci de personaje și efecte sonore vocale pentru emisiuni radio comice, inclusiv cele ale lui Jack Benny, Abbott și Costello, Burns și Allen, The Great Gildersleeve, Judy Canova, precum și propriul său sitcom de scurtă durată.
Blanc a devenit cunoscut la nivel mondial pentru munca sa în perioada de aur a animației americane, ca voce a personajelor Bugs Bunny, Daffy Duck, Tweety, Sylvester the Cat, Yosemite Sam, Foghorn Leghorn, Tasmanian Devil și a multor altor personaje din desenele animate Looney Tunes și Merrie Melodies.[12] De asemenea, a fost vocea personajelor Porky Pig și Elmer Fudd, înlocuindu-i pe interpreții originali Joe Dougherty și Arthur Q. Bryan, deși l-a interpretat ocazional pe Elmer chiar și în timpul vieții lui Bryan.[12]
Mai târziu, Blanc a oferit voci pentru desenele animate de televiziune produse de Hanna-Barbera, inclusiv: Barney Rubble și Dino în The Flintstones, domnul Spacely în The Jetsons, Secret Squirrel în The Atom Ant/Secret Squirrel Show, personajul principal din Speed Buggy și Captain Caveman în Captain Caveman and the Teen Angels și The Flintstone Kids.[12]
Numit „Omul cu o mie de voci”,[13] este considerat una dintre cele mai influente persoane din industria actoriei vocale și unul dintre cei mai mari actori de voce din toate timpurile.[14]
Viața timpurie
[modificare | modificare sursă]Mel Blanc s-a născut pe 30 mai 1908, în San Francisco, California. Era cel mai mic dintre cei doi copii ai Evei (născută Katz; idiș: עוואַ קאַץ בלאַנק) și ai lui Frederick Blank (idiș: פרעדריק בלאַנק). Mama sa era o evreică lituaniană care emigrase în Statele Unite, iar tatăl său se născuse în New York City, din părinți evrei germani imigranți.[15]
A crescut în cartierul Western Addition din San Francisco,[16] iar mai târziu în Portland, Oregon, unde a urmat Lincoln High School.[17] A manifestat de mic o pasiune pentru voci și dialecte, pe care a început să le exerseze de la vârsta de 10 ani. Spunea că și-a schimbat ortografia numelui, de la „Blank” la „Blanc”, la vârsta de 16 ani, după ce un profesor i-a spus că nu va ajunge nimic, fiind „ca numele său” – adică un „spațiu gol” (blank).
În tinerețe, s-a alăturat organizației Order of DeMolay și, mai târziu, a fost inclus în Hall of Fame-ul acesteia.[18] După ce a absolvit liceul în 1927, și-a împărțit timpul între a conduce o orchestră – devenind, la vârsta de 19 ani, cel mai tânăr dirijor din țară – și a face comedie în spectacole de vaudeville din Washington, Oregon și nordul Californiei.[19]
Carieră
[modificare | modificare sursă]Activitatea în radio
[modificare | modificare sursă]Blanc și-a început cariera în radio la vârsta de 19 ani, în 1927, când a debutat ca actor în emisiunea The Hoot Owls de la postul KGW. Acolo a atras pentru prima dată atenția prin abilitatea sa de a interpreta mai multe personaje cu voci diferite.

În 1932 s-a mutat în Los Angeles, unde a cunoscut-o pe Estelle Rosenbaum (1909–2003), cu care s-a căsătorit un an mai târziu, înainte de a reveni în Portland. În 1933 s-a mutat la postul KEX, unde a produs și co-prezentat, împreună cu soția sa Estelle, emisiunea Cobweb and Nuts, care a avut premiera pe 15 iunie. Programul era difuzat de luni până sâmbătă, de la ora 23:00 la miezul nopții, iar spre finalul celor doi ani de difuzare, fusese mutat între 22:30 și 23:00.
Cu încurajarea soției sale, Blanc s-a întors în Los Angeles și, în anul 1935, s-a alăturat postului KFWB din Hollywood, deținut de Warner Bros.. A intrat în echipa emisiunii The Johnny Murray Show, dar în anul următor a făcut trecerea la CBS Radio, unde a început să lucreze pentru The Joe Penner Show.
Blanc a fost un membru obișnuit al emisiunii „The Jack Benny Program” de pe rețeaua NBC Red, interpretând diverse roluri, printre care: vocea automobilului Maxwell al lui Benny (care avea constant nevoie de reparații), profesorul de vioară LeBlanc, papagalul Polly, ursul polar de companie Carmichael al lui Benny și crainicul de la gară.
Primul său rol a apărut întâmplător, când înregistrarea cu sunetele mașinii nu s-a redat la momentul potrivit, iar Blanc a luat microfonul și a improvizat sunetele. Reacția publicului a fost atât de pozitivă, încât Jack Benny a renunțat complet la înregistrări și i-a cerut lui Blanc să continue în acel rol.
Unul dintre personajele lui Blanc din emisiunile radio (și mai târziu de televiziune) ale lui Benny era „Sy, micul mexican”, care vorbea doar câte un cuvânt o dată.[19]

Blanc a continuat să lucreze cu Jack Benny la radio până la încheierea emisiunii în 1955 și l-a urmat apoi în televiziune, începând cu debutul lui Benny în 1950, continuând cu apariții în emisiuni speciale NBC până în anii ’70.
Revista Radio Daily scria în 1942 că Blanc „se specializează în peste cincizeci și șapte de voci, dialecte și efecte sonore complexe”,[20] iar până în 1946, el apărea în peste cincisprezece emisiuni radio în diverse roluri secundare.
Succesul din emisiunea lui Jack Benny i-a adus propria emisiune la CBS Radio, intitulată „The Mel Blanc Show”, care a fost difuzată între 3 septembrie 1946 și 24 iunie 1947. Blanc îl interpreta pe el însuși, ca proprietar ghinionist al unui atelier de reparații, dar și pe vărul său tânăr, Zookie.
De asemenea, Blanc a apărut în alte emisiuni radio celebre, precum:
- The Abbott and Costello Show
- Burns and Allen, în rolul poștașului „Happy Postman”
- Point Sublime, în rolul August Moon
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, l-a interpretat pe Private Sad Sack în mai multe emisiuni, inclusiv în G.I. Journal.
Blanc a înregistrat și o piesă muzicală intitulată „Big Bear Lake”.
Activitatea vocală în animație în timpul epocii de aur a Hollywoodului
[modificare | modificare sursă]În decembrie 1936, Mel Blanc s-a alăturat studioului Leon Schlesinger Productions, care producea scurtmetraje animate pentru Warner Bros. După ce Treg Brown, responsabil cu sunetul, a preluat conducerea secțiunii de voci pentru animații, iar Carl Stalling a devenit director muzical, Brown l-a prezentat pe Blanc regizorilor de animație Tex Avery, Bob Clampett, Friz Freleng și Frank Tashlin, care au fost încântați de vocile sale.
Primul desen animat la care a lucrat Blanc a fost Picador Porky (1937), unde a oferit vocea prietenilor beți ai lui Porky, care se deghizau într-un taur.[19] La scurt timp, a primit primul său rol principal, înlocuindu-l pe Joe Dougherty ca voce a lui Porky Pig, în scurtmetrajul Porky's Duck Hunt, marcând și debutul lui Daffy Duck, de asemenea dublat de Blanc.
Ulterior, Blanc a devenit un artist vocal extrem de important pentru Warner Bros., oferind voci pentru o gamă largă de personaje din Looney Tunes. În rolul Bugs Bunny, în care și-a făcut debutul în A Wild Hare (1940),[21][22] Blanc a devenit faimos pentru scena în care personajul ronțăie morcovi (în special când spune replica „Eh, what’s up, doc?”). Pentru a obține sunetul corect, Blanc mușca dintr-un morcov și apoi scuipa rapid într-un recipient. O poveste des repetată este că ar fi fost alergic la morcovi, dar Blanc a negat acest lucru.[23][24]
În filmul Pinocchio de la Disney, Blanc a fost angajat să dea voce pisicii Gideon, dar ulterior s-a decis ca personajul să rămână mut (asemănător cu Mutulică din Albă ca Zăpada), așa că toate replicile înregistrate de Blanc au fost eliminate, cu excepția unui singur sughiț, care apare de trei ori în filmul final.[25]
Blanc a creat, de asemenea, vocea și râsul personajului Woody Woodpecker, pentru desenele animate produse de Walter Lantz pentru Universal Pictures. A renunțat însă la acest rol după primele patru scurtmetraje, când a semnat un contract de exclusivitate cu Warner Bros. Deși părăsise studioul Lantz, râsul său caracteristic a continuat să fie folosit în desenele animate cu Woody până în 1951, iar replica sa „Guess who!?” a fost folosită în genericul de început până la încheierea seriei și închiderea studioului Walter Lantz în 1972.[19][26]
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Blanc a fost vocea ghinionistului Private Snafu, într-o serie de scurtmetraje produse de Warner Bros., menite să instruiască noii recruți prin animație.[27]
Pe parcursul carierei sale, conștient de valoarea sa, Blanc și-a protejat legal drepturile asupra interpretărilor vocale. El – și mai târziu moștenitorii săi – nu ezitau să acționeze în justiție atunci când aceste drepturi erau încălcate. La acea vreme, actorii vocali rar erau creditați pe ecran, dar Mel Blanc a fost o excepție: în 1944, contractul său cu Warner Bros. includea deja creditul „Voice characterization(s) by Mel Blanc”. Potrivit autobiografiei sale, Blanc a cerut acest credit după ce i s-a refuzat o mărire de salariu de către Leon Schlesinger.[28]
Inițial, această mențiune apărea doar în desenele cu Bugs Bunny, dar în martie 1945 contractul a fost modificat astfel încât Blanc să fie creditat și în desenele cu Porky Pig și/sau Daffy Duck. Totuși, această modificare nu s-a aplicat retroactiv pentru episoadele anterioare (cum ar fi Book Revue sau Baby Bottleneck, deși au fost lansate după modificare).
Până la sfârșitul anului 1946, Blanc a început să fie creditat pentru orice desen animat Warner Bros. în care a oferit voci.[29]
Muncă vocală pentru Hanna-Barbera și alte studio-uri
[modificare | modificare sursă]În anul 1960, după expirarea contractului său de exclusivitate cu Warner Bros., Mel Blanc a continuat să lucreze pentru acest studio, dar a început totodată să ofere voci și pentru desenele animate produse de Hanna-Barbera. În această perioadă, a interpretat personaje precum:
- Barney Rubble din The Flintstones (Familia Flintstone)
- Cosmo Spacely din The Jetsons (Familia Jetson)
- Dino the Dinosaur, Secret Squirrel, Speed Buggy și Captain Caveman
- A dat voce și personajelor din Wally Gator și The Perils of Penelope Pitstop
De asemenea, Blanc a colaborat cu fostul regizor de la Looney Tunes, Chuck Jones, care la acea vreme realiza scurtmetraje prin propria companie Sib Tower 12 (mai târziu cunoscută ca MGM Animation/Visual Arts). În această colaborare, Blanc a realizat efecte vocale pentru seria Tom și Jerry între 1963 și 1967.
Mel Blanc a fost, de asemenea, prima voce a lui Toucan Sam în reclamele pentru cerealele Froot Loops.
A reluat interpretarea unor personaje Warner Bros. în anii 1960, când studioul a realizat noi scurtmetraje de animație pentru cinematograf. Aici, Blanc i-a dublat pe Daffy Duck și Speedy Gonzales, personaje folosite frecvent în acea perioadă. Personajele noi precum Cool Cat și Merlin the Magic Mouse au fost dublate de Larry Storch.
Blanc a continuat să ofere voci pentru personajele Looney Tunes în secvențele de legătură din emisiunea The Bugs Bunny Show, dar și în numeroase reclame animate și filme compilații precum The Bugs Bunny/Road Runner Movie (1979). A mai dat voce și personajului Granny pe înregistrările Peter Pan Records în 4 More Adventures of Bugs Bunny (1974) și Holly-Daze (1974), înlocuind-o pe June Foray.[30] Totodată, l-a înlocuit pe răposatul Arthur Q. Bryan în rolul lui Elmer Fudd în perioada de după epoca de aur a animației.
Accidentul de mașină și consecințele
[modificare | modificare sursă]Pe 24 ianuarie 1961, Blanc conducea singur când mașina sa sport a fost implicată într-o coliziune frontală pe Sunset Boulevard; în urma accidentului, și-a fracturat picioarele și pelvisul.[31][32] A intrat în comă și nu răspundea deloc la stimuli. Aproximativ două săptămâni mai târziu, unul dintre neurologii lui Blanc de la Centrul Medical UCLA a încercat o abordare diferită — în loc să i se adreseze direct lui Blanc, i s-a adresat personajelor sale. L-a întrebat: „Cum te simți azi, Bugs Bunny?” După o scurtă pauză, Blanc a răspuns cu o voce slabă: „Eh... just fine, Doc. How are you?” (Eh... destul de bine, doctore. Tu cum ești?).[19] Doctorul l-a întrebat apoi dacă și Tweety e acolo. „I tawt I taw a puddy tat” (Mi s-a părut că am văzut un motănel), a fost răspunsul.[33][34]

Blanc s-a întors acasă pe 17 martie. Patru zile mai târziu, a intentat un proces în valoare de 500.000 de dolari împotriva orașului Los Angeles. Accidentul său, unul dintre cele 26 produse în ultimii doi ani la intersecția cunoscută drept „Dead Man’s Curve” (Curbă a morții), a dus la finanțarea de către oraș a restructurării curbelor din acea zonă. Ani mai târziu, fiul lui Blanc, Noel, a dezvăluit că el a interpretat unele dintre personajele tatălui său de la Warner Bros. în perioada de recuperare.[35][36][37][38] Warner Bros. îi ceruse și lui Stan Freberg să dea voce personajelor Bugs Bunny și Porky Pig, dar acesta a refuzat din respect pentru Blanc.[39] Jerry Hausner l-a înlocuit temporar pe Blanc ca Bugs și Yosemite Sam pentru unele reclame și segmente din emisiunea The Bugs Bunny Show, precum și pentru câteva replici suplimentare în desenul Devil’s Feud Cake.[40][41][42]
În momentul accidentului, Blanc era și vocea personajului Barney Rubble din The Flintstones. Absența sa din serial a fost relativ scurtă; Daws Butler a oferit vocea lui Barney pentru câteva episoade, după care producătorii serialului au instalat echipamente de înregistrare în camera de spital a lui Blanc și mai târziu în locuința acestuia, pentru a-i permite să continue să lucreze. Unele înregistrări au fost realizate în timp ce se afla într-un ghips total, întins pe spate, înconjurat de ceilalți colegi din The Flintstones.[43] De asemenea, s-a întors în emisiunea The Jack Benny Program pentru a filma episodul de Crăciun din 1961, deplasându-se cu cârje și scaun cu rotile.[44]
Ultimii ani
[modificare | modificare sursă]Pe 29 ianuarie 1962, Mel și fiul său Noel au înființat Blanc Communications Corporation,[45] o companie media care a produs peste 5.000 de reclame și anunțuri de interes public și care continuă să funcționeze.[46] Mel și Noel au apărut alături de numeroase vedete, printre care: Kirk Douglas, Lucille Ball, Vincent Price, Phyllis Diller, Liberace și The Who.
În anii 1970, Blanc a susținut o serie de conferințe în colegii din întreaga Americă și a apărut în reclame pentru American Express. În 1972, Chuck McKibben a început să lucreze ca inginer de sunet/producător personal al lui Blanc și manager de studio. Responsabilitățile sale zilnice la Mel Blanc Audiomedia din Beverly Hills, California includeau înregistrarea vocii lui Blanc pentru o varietate de proiecte de film, publicitate și parcuri tematice.[47][48]
În 1982, compania de producție a lui Mel, Blanc Communications Corporation, a colaborat la un program special cu Shriners' Burns Institute din Boston, intitulat Ounce of Prevention, care a devenit un program TV de 30 de minute.[49][50]
De-a lungul anilor ’70 târzii și ’80, Blanc și-a interpretat personajele din Looney Tunes în secvențe de legătură pentru diverse filme-compilație cu desene animate din Epoca de Aur a studioului Warner Bros., precum: The Bugs Bunny/Road Runner Movie, The Looney Looney Looney Bugs Bunny Movie, Bugs Bunny’s 3rd Movie: 1001 Rabbit Tales, Daffy Duck’s Fantastic Island și Daffy Duck’s Quackbusters. Ultima sa interpretare a rolurilor din Looney Tunes a fost în Bugs Bunny’s Wild World of Sports (1989). După ce a dublat timp de două sezoane robotul mic Twiki în Buck Rogers in the 25th Century, ultimul său personaj original important a fost Heathcliff, pe care l-a interpretat între 1980 și 1988.
În filmul live-action Strange Brew (1983), Blanc a dublat vocea tatălui lui Bob și Doug McKenzie, la cererea comediantului Rick Moranis. În filmul live-action/animat Who Framed Roger Rabbit (1988), Blanc și-a reluat mai multe roluri din desenele animate Warner Bros. (Bugs, Daffy, Porky, Tweety și Sylvester), dar a lăsat personajul Yosemite Sam în grija lui Joe Alaskey (care mai târziu a devenit unul dintre principalii săi înlocuitori, până la moartea sa în 2016). Acesta a fost unul dintre puținele proiecte Disney în care a fost implicat Blanc. El a murit la doar un an după lansarea filmului. Ultima sa sesiune de înregistrări a fost pentru filmul Jetsons: The Movie (1990).[51]
Viața personală
[modificare | modificare sursă]Blanc și soția sa, Estelle Rosenbaum, s-au căsătorit pe 4 ianuarie 1933[11] și au rămas căsătoriți până la moartea lui, în 1989.[11] Fiul lor, Noel Blanc, a fost și el actor de voce.[11]
Blanc a fost francmason, membru al lojei Mid Day Lodge nr. 188 din Portland, Oregon.[52][53] A fost membru al lojei timp de 58 de ani. De asemenea, Blanc a fost membru al ordinului Shriner.[54][55][56]
Moarte
[modificare | modificare sursă]Blanc a început să fumeze cel puțin un pachet de țigări pe zi la vârsta de nouă ani și a continuat până în 1985, renunțând la fumat după ce a fost diagnosticat cu emfizem.[57] Ulterior, a fost diagnosticat cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), după ce familia sa l-a internat la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles pe 19 mai 1989,[11] când au observat că tușea excesiv în timp ce filma o reclamă pentru Oldsmobile.[48] Inițial se aștepta ca acesta să se recupereze,[58] însă, după ce starea sa de sănătate s-a înrăutățit, medicii au descoperit că suferea de o formă avansată de boală coronariană. De asemenea, în timpul spitalizării, a căzut din pat și și-a fracturat femurul.
Blanc a murit la vârsta de 81 de ani, pe 10 iulie 1989, la ora 14:30, din cauza complicațiilor cauzate de ambele afecțiuni, la aproape două luni după ce fusese internat în spital.[11] Este înmormântat în Cimitirul Hollywood Forever, secțiunea 13, secțiunea Pinewood, parcela nr. 149, în Hollywood.[59][60] Testamentul său a specificat ca pe piatra funerară să fie inscripționată fraza „That's all folks” („Asta e tot, prieteni”) — replica cu care personajul său, Porky Pig, încheia desenele animate Warner Bros. între 1937 și 1946.
Moștenire
[modificare | modificare sursă]Blanc este considerat cel mai prolific actor de voce din istoria divertismentului.[61] A fost primul actor vocal care a primit credit pe ecran.[62]
Moartea lui Blanc a fost considerată o pierdere semnificativă pentru industria desenelor animate datorită talentului său, gamei expresive și numărului mare de personaje pe care le interpreta constant, ale căror roluri au fost preluate ulterior de mai mulți alți actori vocali. După cum a observat criticul de film Leonard Maltin: „Este uluitor să-ți dai seama că Tweety Bird și Yosemite Sam sunt același om!”[63]
Blanc spunea că Sylvester Pisica era personajul cel mai ușor de interpretat pentru el, deoarece „[e] doar vocea mea normală cu un pic de scuipat la final”; iar că Yosemite Sam era cel mai dificil, din cauza volumului ridicat și a răgușelii vocii.[64]
Un medic care i-a examinat gâtul a descoperit că Blanc avea corzile vocale neobișnuit de groase și puternice, ceea ce îi oferea o gamă vocală excepțională, comparându-le cu cele ale tenorului de operă Enrico Caruso.[19]
După moartea sa, vocea lui Blanc a continuat să fie auzită în producții lansate ulterior, cum ar fi înregistrările cu Dino Dinozaurul din filmele live-action The Flintstones (1994) și The Flintstones in Viva Rock Vegas (2000). În mod similar, înregistrări cu Blanc în rolul Maxwell al lui Jack Benny au fost utilizate în Looney Tunes: Back in Action (2003). În 1994, moștenitorii lui Blanc și Warner Bros. au creat Warner-Blanc Audio Library, o arhivă cu 550 de melodii și voci ale tuturor personajelor din repertoriul lui Blanc, pe care acesta începuse să le înregistreze în studioul său multi-pistă încă din 1958. În 1996, au fost descoperite 15 ore de casete noi cu material înregistrat de Mel, iar Noel Blanc se aștepta să găsească și altele în curând. Aceste noi înregistrări au fost folosite și pentru jucării, ceasuri, jocuri video și site-uri web.[65][66][67][68][69] Mai târziu, înregistrările de arhivă cu Blanc au fost incluse în scurtmetraje animate generate pe calculator: I Tawt I Taw a Puddy Tat (difuzat cu Happy Feet Two) și Daffy's Rhapsody (difuzat cu Journey 2: The Mysterious Island).[70][71]

Pentru contribuțiile sale în industria radio, Blanc are o stea pe Hollywood Walk of Fame, la numărul 6385 de pe bulevardul Hollywood. Personajul său Bugs Bunny a primit, de asemenea, o stea pe Walk of Fame pe 10 decembrie 1985.[72]
Blanc și-a instruit fiul, Noel, în domeniul caracterizării vocale. Noel a interpretat personajele tatălui său (în special Porky Pig) în unele programe, dar nu a devenit un actor vocal cu normă întreagă. Warner Bros. a fost reticentă în a permite ca un singur actor vocal să-l înlocuiască pe Blanc,[73]alegând în schimb să angajeze mai mulți actori vocali noi din anii 1990 încoace, inclusiv Noel Blanc, Jeff Bergman, Joe Alaskey, Greg Burson, Billy West și Eric Bauza.
Pe 19 septembrie 2017, editura Penguin Random House a lansat cartea ilustrată Melvin the Mouth, scrisă de nora lui Mel, Katherine Blanc, și ilustrată de Jeffrey Ebbeler. Cartea urmărește viața de zi cu zi a lui Blanc (aici numit „Melvin”) în copilărie, în care face sunete comice și efecte sonore.[74][75] O adaptare audio a fost lansată pe 15 decembrie 2017, narată de Ramón De Ocampo.[76][77][78]
Filmografie
[modificare | modificare sursă]Radio
[modificare | modificare sursă]| Data difuzării originale | Program | Rol |
|---|---|---|
| 1933 | The Happy-Go-Lucky Hour | Voci suplimentare |
| 1937 | The Joe Penner Show | |
| 1938 | The Mickey Mouse Theater of the Air | Primarul din Hamelin, Fiul lui Neptun, Priscilly, Royal Herald, Voci suplimentare[79] |
| 1939–1943 | Fibber McGee and Molly | Hiccuping Man |
| 1939–1955 | The Jack Benny Program | Sy, Polly Papagalul, Mr. Finque, Nottingham, Train Announcer, Jack Benny's Maxwell, Voci suplimentare |
| 1940–1944, 1947–1948 | Point Sublime | August Moon |
| 1941–1943 | The Great Gildersleeve | Floyd Munson |
| 1942–1947 | The Abbott and Costello Show | Pe el însăși, Botsford Twink, Scotty Brown |
| 1943–1947 | The George Burns and Gracie Allen Show | The Happy Postman |
| 1943–1955 | The Judy Canova Show | Paw, Pedro, Roscoe E. Wortle |
| 1944 | Nitwit Court | Bigelow Hornblower |
| 1945 | The Life of Riley | Voci suplimentare |
| It's Time to Smile (The Eddie Cantor Show) | ||
| 1946–1947 | The Mel Blanc Show | Pe el însăși, Dr. Christopher Crab, Zookie |
| 1955–1956 | The Cisco Kid | Pan Pancho (înlocuind-ul pe Harry E. Lang),[80] Voci suplimentare |
Flim
[modificare | modificare sursă]| An | Film | Rol | Nota |
|---|---|---|---|
| 1937–1989 | Scurtmetraje Looney Tunes șiMerrie Melodies | Numeroase Voci | Include Bugs Bunny, Elmer Fudd (Înainte și după Arthur Q. Bryan a jucat Elmer, chiar și în timpul vieții lui Bryan.) Seriile Porky Pig, Daffy Duck și Sylvester (817 de animații în total) |
| 1938–1939 | The Captain and the Kids scurtmetraje teatrice | John Silver | 5 scurtmetraje, Neacreditat |
| 1940 | Pinocchio | Gideon (hiccup) | Neacreditat |
| 1940–1941 | Woody Woodpecker scurtmetraje teatrice | Woody Woodpecker, numeroase personaje | 4 shorts, Neacreditat |
| 1941 | Color Rhapsody scurtmetraje teatrice | Numeroase Insecte, Fox, Crow | 1 short, Neacreditat |
| 1941–1942 | Speaking of Animals scurtmetraje teatrice | Numeroase animale (Voce) | Neacreditat[81] |
| 1942 | Horton Hatches the Egg | Horton the Elephant (sneezing), Small Hunter, numeroase personaje | Neacreditat |
| Rudyard Kipling's Jungle Book | Kaa (voce) | Neacreditat[82] | |
| 1943–1945 | Private Snafu WWIIscurtmetraje | Private Snafu, Bugs Bunny, numeroase alte personaje | 24 shorts, Neacreditat |
| 1944 | Jasper Goes Hunting | Bugs Bunny | Puppetoon; Neacreditat |
| 1948 | Two Guys from Texas | Bugs Bunny (voce) | Animated cameo |
| 1949 | My Dream Is Yours | Bugs Bunny, Tweety (voces) | Animated cameos |
| Neptune's Daughter | Pancho | ||
| 1950 | Champagne for Caesar[83] | Caesar (parrot) | |
| 1952 | Jack and the Beanstalk | Various animals (voces) | Neacreditat[84] |
| 1957 | Hemo the Magnificent | Squirrel (voce) | Neacreditat |
| 1961 | Snow White and the Three Stooges | Quinto the Puppet (voce) | (Neacreditat)[85] |
| Breakfast at Tiffany's | Holly's Drunk Visitor | Cameo[86] | |
| 1962 | Gay Purr-ee | Bulldog | |
| 1962–1965 | Loopy De Loop scurtmetraje teatrice | Crow, Braxton Bear, Skunk, Duck Hunter | 5 shorts |
| 1963–1967 | Tom and Jerry scurtmetraje teatrice | Tom and Jerry's vocal effects | 34 shorts directed by Chuck Jones |
| 1964 | Kiss Me, Stupid | Dr. Sheldrake | |
| Hey There, It's Yogi Bear! | Grifter Chizzling, Southern-Accented Bear on Train, Mugger (grumbling sounds) | ||
| 1966 | The Man Called Flintstone | Barney Rubble, Dino | Based on The Flintstones series |
| 1970 | The Phantom Tollbooth | Officer Short Shrift, The Dodecahedron, The Demon of Insincerity | |
| 1974 | Journey Back to Oz | Crow | |
| A Political Cartoon | Bugs Bunny (voce) | Cameo | |
| 1976 | Son of Football Follies | Numeroase personaje (voces) | [87][88][89] |
| 1979 | The Bugs Bunny/Road Runner Movie | Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Marvin the Martian, Wile E. Coyote, Pepé Le Pew, Dr. I.Q High, Hassan | |
| 1981 | The Looney, Looney, Looney Bugs Bunny Movie | Bugs Bunny, Daffy Duck, Yosemite Sam, Porky Pig, Pepé Le Pew, Sylvester, Tweety, Rocky, Mugsy, King Arthur, Sir Osis of Liver, Sir Loin of Beef, Gerry the Idgit Dragon, Treasury Director, Judge, Cops, Clancy, Clarence, O'Hara, Cats in B.A. (voce) | |
| 1982 | Bugs Bunny's 3rd Movie: 1001 Rabbit Tales | Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig and Yosemite Sam (voce) | |
| 1983 | Daffy Duck's Fantastic Island | Daffy Duck, Porky Pig, Sylvester, Yosemite Sam, Speedy Gonzales, Bugs Bunny, Tasmanian Devil, Foghorn Leghorn, Pepé Le Pew, Spike, Crows | |
| Strange Brew | Father McKenzie (voce) | ||
| 1986 | Heathcliff: The Movie | Heathcliff | |
| 1988 | Who Framed Roger Rabbit | Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Tweety, Sylvester | |
| Daffy Duck's Quackbusters | Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig and J.P. Cubish | ||
| 1989 | The Super Duper Football Follies | Various characters (voces) | Credited under "Special Thanks To";[89][90] posthumous release |
| 1990 | Jetsons: The Movie | Cosmo Spacely | Additional lines by Jeff Bergman; dedicated in memory; posthumous release |
| 1994 | The Flintstones | Dino | Archival recordings; posthumous release |
| 2000 | The Flintstones in Viva Rock Vegas | Puppy Dino | |
| 2003 | Looney Tunes: Back in Action | Gremlin Car | |
| 2011 | I Tawt I Taw A Puddy Tat | Tweety, Sylvester | |
| 2012 | Daffy's Rhapsody | Daffy Duck | |
| 2014 | Flash in the Pain | Tweety |
Televizor
[modificare | modificare sursă]| An | Titlu | Rol | Note |
|---|---|---|---|
| 1950–65 | The Jack Benny Program | Professor LeBlanc, Sy, Department Store Clerk, Gas Station Man, Mr. Finque, Numeroase personaje | 62 episoade |
| 1958 | Perry Mason | Casanova (voce) | Episodul: "The Case of the Perjured Parrot"[91]:108–109 |
| 1959 | The Many Loves of Dobie Gillis | Mr. Ziegler | Episode: "The Best Dressed Man" |
| 1960–1966 | The Flintstones | Barney Rubble, Dino, Numeroase personaje | 163 episoade |
| 1960 | Mister Magoo | Numeroase personaje | 37 episoade |
| 1961 | Dennis the Menace | Leo Trinkle | Episodul: "Miss Cathcart's Friend" |
| 1962–1963;
1985–1987 |
The Jetsons | Cosmo Spacely,Numeroase personaje | 55 episoade |
| 1962–1963 | Lippy the Lion & Hardy Har Har | Hardy Har Har, Numeroase personaje | 52 episoade |
| 1963 | Wally Gator | Colonel Zachary Gator | episodul: "Carpet Bragger" |
| 1964–1965 | Ricochet Rabbit & Droop-a-Long | Droop-a-Long Coyote, Numeroase personaje | 23 episoade |
| 1964–1966 | Breezly and Sneezly | Sneezly Seal | 23 episoade |
| 1964 | The Beverly Hillbillies | Dick Burton | 1 episoade |
| 1964–1966 | The Munsters | Cuckoo Clock (voce) | 6 episoade |
| 1965–1966 | The Atom Ant/Secret Squirrel Show | Secret Squirrel | 26 episoade |
| Sinbad Jr. and his Magic Belt | Salty the Parrot | 81 episoade | |
| 1966 | The Monkees | Monkeemobile engine (voce) | 1 episoade |
| 1969–1970 | The Perils of Penelope Pitstop | Yak Yak, The Bully Brothers, Chug-A-Boom | 7 episoade |
| 1969 | The Pink Panther Show | Drunk Man | 1 episoade |
| 1970 | Where's Huddles? | Bubba McCoy | 11 episoade |
| 1970 | Tales of Washington Irving | Brom's Dog, Nicholas Vedder, Lead Dwarf, Ninepin Bowlers, Mayor Elect, Candidate, Baby Rip, Numeroase personaje | TV special[92][93][94] |
| 1971–1972 | Curiosity Shop | Ole Factory the Bloodhound, Halcyon the Hyena, Computer, Numeroase personaje | 17 episoade[95][96] |
| The Pebbles and Bamm-Bamm Show | Barney Rubble, Numeroase personaje | 15 episoade | |
| 1972–1989 | Looney Tunes TV specials | Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Sylvester, Tweety, Wile E. Coyote, Pepé Le Pew, Marvin the Martian, Tasmanian Devil, Yosemite Sam, Foghorn Leghorn, Speedy Gonzales, Numeroase personaje | 20 specials |
| 1972–1973 | The Flintstone Comedy Hour | Barney Rubble, Dino, Zonk, Stub | 18 episoade |
| 1973 | Speed Buggy | Speed Buggy | 16 episoade |
| The New Scooby-Doo Movies | Episodul: "The Weird Winds of Winona" | ||
| A Very Merry Cricket | Tucker R. Mouse, Alley Cat | TV special | |
| 1975 | Yankee Doodle Cricket | Tucker R. Mouse, Rattlesnake, Bald Eagle | |
| 1977–1978 | Scooby's All-Star Laff-A-Lympics | Speed Buggy, Captain Caveman, Barney Rubble | 4 episoade |
| 1977–1980 | Captain Caveman and the Teen Angels | Captain Caveman | 40 episoade |
| 1977–1986 | Flintstones TV specials | Barney Rubble, Dino | 6 specials |
| 1978 | Hanna-Barbera's All-Star Comedy Ice Revue | TV special | |
| 1978–1979 | Galaxy Goof-Ups | Quack-Up | 13 episoade |
| 1979 | The New Fred and Barney Show | Barney Rubble, Dino, Numeroase personaje | 17 episoade |
| 1979–1981 | Buck Rogers in the 25th Century | Twiki (voice) | 25 episoade |
| 1980–1982 | Heathcliff | Heathcliff | 26 episoade |
| The Flintstone Comedy Show | Barney Rubble, Dino, Captain Caveman | 36 episoade | |
| 1980 | Murder Can Hurt You | Chickie Baby (voce) | Film TV[97] |
| 1981–1982 | Trollkins | Numeroase personaje | 13 episoade |
| 1982 | Yogi Bear's All Star Comedy Christmas Caper | Barney Rubble, Numeroase personaje | TV special |
| 1984–1986 | Heathcliff and the Catillac Cats | Heathcliff | 86 episoade |
| 1985 | Press Your Luck | Sylvester, Speedy Gonzales, Porky Pig | 1 episoade[98] |
| 1986–1988 | The Flintstone Kids | Dino, Robert Rubble, Captain Caveman, Piggy McGrabit | 26 episoade |
| 1987 | Sparky's Magic Piano | Max, Sam, Laughing Audience Member | TV special[99][100][101][102] |
| The Jetsons Meet the Flintstones | Barney Rubble, Dino, Cosmo Spacely | Film TV | |
| 1988 | Rockin' with Judy Jetson | Cosmo Spacely | |
| 1989 | Dance Party USA | Bugs Bunny, Elmer Fudd, Daffy Duck, Porky Pig | 1 episoade[103][104] |
| Hanna-Barbera's 50th: A Yabba Dabba Doo Celebration | Barney Rubble | TV special; difuzat 7 zile după moartea sa |
Jocuri Video
[modificare | modificare sursă]| An | Titlu | Rol | Nota |
|---|---|---|---|
| 1990 | Bugs Bunny's Birthday Ball | Sylvester | Înregistrare Arhivată |
| 1999 | Bugs Bunny: Lost in Time | Pirate Yosemite Sam, Daffy Duck | Înregistrări Arhivate |
Atracții Theme Park
[modificare | modificare sursă]| An | Titlu | Rol | Nota |
|---|---|---|---|
| 1964 | Carousel of Progress | Uncle Orville, Parrot, Cuckoo Clock, Radio Personalities | Vocile lui Mel Blanc pentru Ceasul cu cuc și Personajele de la radio au fost reînregistrate de fiul său, Noel Blanc, în 1993..[105] |
| 1980 | The Bugs Bunny Merrie Holiday Revue | Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Sylvester, Tweety, Foghorn Leghorn | Show în Direct Six Flags AstroWorld[106] |
| 1981–1984 | Foghorn Leghorn | Foghorn Leghorn | 10 minute show animatronic la Six Flags Great America Snowshoe Saloon,[107][108][109] design creat de Creative Presentations[110] |
| 1982–1984 | The Looney Tunes Revue | Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Pepé Le Pew, Yosemite Sam, Sylvester, Sylvester Jr., Tweety, Speedy Gonzales, Foghorn Leghorn, Henery Hawk, Tasmanian Devil | Spectacol animatronic la restaurantele Gadgets, proiectat de Advanced Animations (mai târziu Warner Technologies)[111][112][113][114][115] |
| 1991 | Looney Tunes River Ride | Tasmanian Devil | Înregistrări Arhivate |
| 1992 | Yosemite Sam and the Gold River Adventure! | ||
| Bugs Bunny Goin' Hollywood | Înregistrări Arhivate[116] |
Discography
[modificare | modificare sursă]- Yah, Das Ist Ein Christmas Tree and I Tan't Wait Til Quithmuth Day (Capitol, 1950, Album CAS-3191)
- Clink, Clink, Another Drink (Bluebird, 1942)[117] as Drunk
- Bugs Bunny Stories for Children (Capitol, 1947)[118] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, additional voices
- The Woody Woodpecker Song (Capitol, 1948)[119] as Woody Woodpecker
- Bugs Bunny and the Tortoise (Capitol, 1948)[118] as Bugs Bunny, Cecil Turtle, Daffy Duck, Henery Hawk, additional voices
- That's All Folks! (Capitol, 1948)[118] as Porky Pig
- Won't You Ever Get Together With Me (Capitol, 1948)[118] as Tweety, Sylvester
- Bugs Bunny in Storyland (Capitol, 1949)[120] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Beaky Buzzard, Old King Cole, Fiddlers Three, Mary's Lamb, Bo Peep's Sheep, Big Bad Wolf
- "Clink, Clink, Another Drink" (with Spike Jones and His City Slickers) (Bluebird Records, 1949), sings the bridge and hiccups
- Woody Woodpecker and His Talent Show (Capitol, 1949)[121] as Woody Woodpecker, Stanley Squirrel, Billy Goat, Plato Platypus, Fido, Happy Hedgehog, Harry Humbug
- Bugs Bunny Sings with Daffy Duck, Tweety Pie, Yosemite Sam, Sylvester (Capitol, 1950)[118] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Yosemite Sam, Tweety, Sylvester
- Bugs Bunny Meets Hiawatha (Capitol, 1950)[118] as Bugs Bunny
- Daffy Duck Meets Yosemite Sam (Capitol, 1950)[118] as Daffy Duck, Yosemite Sam
- Tweety Pie (Capitol, 1950)[118] as Tweety, Sylvester
- Woody Woodpecker's Picnic (Capitol, 1951)[121] as Woody Woodpecker, Tommy Turtle, English Bulldog, German Shepherd, Irish Setter, Scotty
- Henery Hawk (Capitol, 1951)[118] as Henery Hawk, Foghorn Leghorn, Daffy Duck
- Tweety's Puddy Tat Twouble (Capitol, 1951)[118] as Tweety, Sylvester
- Tweet, Tweet, Tweety (Capitol, 1952)[118] as Tweety, Sylvester
- Bugs Bunny and the Grow-Small Juice (Capitol, 1952)[118] as Bugs Bunny, Daffy Duck
- Henery Hawk's Chicken Hunt (Capitol, 1952)[118] as Henery Hawk, Foghorn Leghorn, additional voices
- Bugs Bunny and Aladdin's Lamp (Capitol, 1952)[118] as Bugs Bunny, Genie
- Woody Woodpecker and the Scarecrow (Capitol, 1952)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
- Daffy Duck's Feathered Friend (Capitol, 1952)[122] as Daffy Duck
- Sylvester and Hippety Hopper (Capitol, 1952)[117] as Sylvester, Sylvester Jr., additional voices
- Woody Woodpecker and the Animal Crackers (Capitol, 1953)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
- Woody Woodpecker and the Lost Monkey (Capitol, 1953)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
- Bugs Bunny and Rabbit Seasoning (Capitol, 1953)[117] as Bugs Bunny
- Snowbound Tweety (Capitol, 1953)[117] as Tweety, Sylvester
- Woody Woodpecker and His Spaceship (Capitol, 1953)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
- Wild West Henery Hawk (Capitol, 1953)[117] as Henery Hawk, Foghorn Leghorn, additional voices
- Pied Piper Pussycat (Capitol, 1953)[118] as Sylvester, additional voices
- Daffy Duck's Duck Inn (Capitol, 1954)[117][123] as Daffy Duck, Dog
- Bugs Bunny and the Pirate (Capitol, 1954)[118] as Bugs Bunny, Yosemite Sam
- Woody Woodpecker and the Truth Tonic (Capitol, 1954)[119] as Woody Woodpecker, additional voices
- Tweety's Good Deed (Capitol, 1954)[118] as Tweety, Sylvester, additional voices
- Woody Woodpecker's Fairy Godmother (Capitol, 1955)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
- Woody Woodpecker in Mixed-Up Land (Capitol, 1955)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
- Woody Woodpecker Meets Davy Crockett (Capitol, 1955)[117] as Woody Woodpecker, additional voices
- Woody Woodpecker's Family Album (Decca, 1957)[124] as Pepito, Sailor, Malamute, Andy Panda, Fluten Bluten, Heinie the Hyena, Homer Pigeon, Cuckoo, Oswald the Lucky Rabbit
- "There's a Hole in the Iron Curtain" (with Mickey Katz and His Orchestra) (Capitol, 1960, Album 45-5425)
- Bugs Bunny Songfest (Golden, 1961)[125] as Bugs Bunny, Sylvester, Tweety, Daffy Duck, Porky Pig, Henery Hawk, Pepé Le Pew, Speedy Gonzales, Hippety Hopper, Foghorn Leghorn, Cicero Pig
- Speedy Gonzales (Dot, 1962) as Speedy Gonzales
- Magilla Gorilla and His Pals (Golden, 1964)[126] as Droop-A-Long
- The Flintstones: Flip Fables (Hanna-Barbera, 1965)[127] as Barney Rubble, Chubby, Tubby, Stubby, Landlord, Beowolfe
- The Flintstones: Hansel and Gretel (Hanna-Barbera, 1965)[127] as Barney Rubble, Hansel, Gretel, Strudelmeyer, Fang, Witch, Reporter
- Treasure Island Starring Sinbad, Jr. (Hanna-Barbera, 1965)[128] as Salty
- Secret Squirrel and Morocco Mole in: Super Spy (Hanna-Barbera, 1965)[129] as Secret Squirrel, Tyrone
- The New Alice in Wonderland or What's a Nice Kid Like You Doing in a Place Like This? (Hanna-Barbera, 1966)[130] as Barney Rubble, March Hare, Prosecuting Attorney/King's Son
- The Flintstones Meet the Orchestra Family (Sunset, 1968)[131] as Barney Rubble
- The New Adventures of Bugs Bunny (Peter Pan, 1973)[120] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Yosemite Sam, Petunia Pig, Speedy Gonzales, Pablo, Wile E. Coyote, Road Runner, additional voices
- Four More Adventures of Bugs Bunny (Peter Pan, 1974)[120] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Yosemite Sam, Petunia Pig, Speedy Gonzales, Tweety, Sylvester, Granny, Road Runner, additional voices
- Holly Daze (Peter Pan, 1974)[132] as Bugs Bunny, Porky Pig, Speedy Gonzales, Daffy Duck, Elmer Fudd, Granny, Yosemite Sam, Foghorn Leghorn, Sylvester, Junior, Santa Claus, Narrator, Radio Announcer
- Bugs Bunny Goes To Sea (Fisher-Price, 1978)[133] as Bugs Bunny, Yosemite Sam, additional voices
- The Desert Island (Fisher-Price, 1978)[134] as Bugs Bunny, Yosemite Sam
- Looney Tales (Fisher-Price, 1978)[135] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Elmer Fudd, Tweety, Sylvester, Granny, additional voices
- Looney Tunes Learn About Numbers (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Elmer Fudd, Yosemite Sam, additional voices
- Looney Tunes Learn About The Alphabet (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Yosemite Sam, additional voices
- Looney Tunes Learn About Going To School (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Sylvester, Sylvester Jr., Tweety, additional voices
- Looney Tunes Learn About Sing-Along Songs (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Daffy Duck, Porky Pig, Tweety, Sylvester, Elmer Fudd, Yosemite Sam, additional voices
- Looney Tunes Learn About Colors (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Porky Pig, additional voices
- Looney Tunes Learn About Shapes and Sizes (Warner Audio Publishing, 1986)[136] as Bugs Bunny, Cecil Turtle, Daffy Duck, Porky Pig, additional voices
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ https://www.comic-con.org/awards/inkpot, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Mel Blanc, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Melvin Blanc, Roglo
- ^ a b Mel Blanc, SNAC, accesat în
- ^ a b Mel Blanc, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Sixty-two heroes and pioneers of the Western Addition
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „The American Heritage Dictionary of the English Language”, Wikipedia (în engleză), , accesat în
- ^ „Definition of BLANC” (în engleză). www.merriam-webster.com. Accesat în .
- ^ a b c d e f Flint, Peter B. (), „Mel Blanc, Who Provided Voices For 3,000 Cartoons, Is Dead at 81”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în
- ^ a b c „Mel Blanc (visual voices guide)” (în engleză). Behind The Voice Actors. Accesat în .
- ^ Harmetz, Aljean; Times, Special To the New York (), „Man of a Thousand Voices, Speaking Literally”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în
- ^ „Oregon Cultural Heritage Commission”. www.ochcom.org. Accesat în .
- ^ „Family Tree - Geni”. www.geni.com. Accesat în .
- ^ „Look Back to Upper Fillmore”. www.amacord.com. Accesat în .
- ^ „Mel Blanc”. www.pdxhistory.com. Accesat în .
- ^ „Mel Blanc” (în engleză). demolay.org. Accesat în .
- ^ a b c d e f Mel Blanc (), That's not all folks, Internet Archive, Warner Books, ISBN 978-0-446-51244-2, accesat în
- ^ Mills, Betty (). „"57 Variety Blanc"” (PDF). Radio Daily. Accesat în .
- ^ Culbert, David H. (1976-10), „Walt Disney's Private Snafu: The Use of Humor in World War II Army Film”, Prospects, 1, pp. 81–96, doi:10.1017/s0361233300004300, ISSN 0361-2333, accesat în 15 iunie 2025 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Adamson, Joe (), Bugs Bunny: fifty years and only one grey hare, A Donald Hutter book (ed. 1st ed), Holt, ISBN 978-0-8050-1190-6, accesat în
- ^ Lawson, Tim; Persons, Alisa (), The Magic Behind the Voices: A Who's Who of Cartoon Voice Actors (în engleză), Univ. Press of Mississippi, ISBN 978-1-57806-696-4, accesat în
- ^ „Did Mel Blanc hate carrots?” (în engleză). The Straight Dope. . Accesat în .
- ^ No Strings Attached: The Making of Pinocchio, Pinocchio DVD, 2009
- ^ „"GUESS WHO??" Voice Artists in the Woody Woodpecker Cartoons”. cartoonresearch.com. Accesat în .
- ^ „Misce-Looney-Ous: Situation Normal All Fouled Up”. looney.goldenagecartoons.com. Accesat în .
- ^ „Mel Blanc: From Anonymity To Offscreen Superstar (The advent of on-screen voice credits)”. cartoonresearch.com. Accesat în .
- ^ „Mel Blanc - Trailer - Showtimes - Cast - Movies - New York Times”. movies.nytimes.com. Accesat în .
- ^ „Bugs Bunny's High-Fructose Christmas Record”. cartoonresearch.com. Accesat în .
- ^ „Mel Blanc - Newspapers.com”, Newspapers.com (în engleză), accesat în
- ^ Blanc, Mel; Philip Bashe (1988). That's Not All, Folks!. Warner Books. ISBN 978-0-446-51244-2.
- ^ „What's Up, Doc?” (în engleză). Radiolab Podcasts | WNYC Studios. Accesat în .
- ^ „The Strange Day When Bugs Bunny Saved the Life of Mel Blanc | Open Culture” (în engleză). Accesat în .
- ^ Pasq (), Mel Blanc visits Gadgets in the Eastwood Mall (Home of The Looney Tunes Revue and Sammy Sands) Audio, accesat în
- ^ Ohmart, Ben (), Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices (în engleză), BearManor Media, accesat în
- ^ Scheimer, Lou; Mangels, Andy (December 15, 2012). Creating The Filmation Generation. TwoMorrows. ISBN 9781605490441. Retrieved April 22, 2025. "We used a lot of the main Warner characters, except Bugs Bunny and the little mouse guy, Speedy Gonzales. And I think it's one of the few times we used that wonderful voice actor, Mel Blanc, although he may have been ill then. He had a terrible accident, and that may be the time his son (Noel Blanc) did some stuff for us, imitating his dad."
- ^ Pressing Rewind with Tim Nydell (), Noel Blanc interview (son of Mel Blanc - the man of a thousand voices) 2022, accesat în
- ^ Pioneers of Television (), Stan Freberg | The Complete "Pioneers of Television" Interview, accesat în
- ^ „Bugs Bunny on Record – News From ME”. www.newsfromme.com. Accesat în .
- ^ Scott, Keith (October 3, 2022). Cartoon Voices of the Golden Age, Vol. 2. BearManor Media.
- ^ „The Thad Review: "Looney Tunes Collector's Choice" Vol. 4”. cartoonresearch.com. Accesat în .
- ^ „Anchorage Daily News - Google News Archive Search”, archive.ph, , arhivat din original la , accesat în
- ^ „Article clipped from The Vernon Daily Record”, The Vernon Daily Record, p. 3, , accesat în
- ^ . opencorporates.com https://opencorporates.com/companies/us_ca/C0427033. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Blanc Communications Corporation - Home” (în engleză). www.melblanccommunications.com. Accesat în .
- ^ The Hollywood Reporter, section R5, November 29, 1972
- ^ a b „In His Own Words: Mel Blanc's Last Interview”. cartoonresearch.com. Accesat în .
- ^ earle macdonald (), Mel Blanc The Man of a Thousand Voices, YouTube
- ^ „Charles S. Morgan Technical Library” (în engleză). library.nfpa.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Jerry Beck”, Wikipedia (în engleză), , accesat în
- ^ McKeown, Trevor W. „Mel Blanc”. freemasonry.bcy.ca. Accesat în .
- ^ Tribe, Ivan. „Brother Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices”. www.knightstemplar.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Famous Freemasons (A – Z) – Freemasons Community”. freemasonscommunity.life. Accesat în .
- ^ Baum, Gary (). „Inside Hollywood's Secret Masonic History, From Disney to DeMille” (în engleză). The Hollywood Reporter. Accesat în .
- ^ Tribe, Ivan. „Brother Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices”. www.knightstemplar.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Mel Blanc: His Voice Is His Fortune”, Sun Sentinel (în engleză), arhivat din original la , accesat în
- ^ Feldman, Paul; Writer, Times Staff (). „From the Archives: Mel Blanc Dies; Gave Voice to Cartoon World” (în engleză). Los Angeles Times. Accesat în .
- ^ Wilson, Scott (), Resting Places: The Burial Sites of More Than 14,000 Famous Persons, 3d ed. (în engleză), McFarland, ISBN 978-0-7864-7992-4, accesat în
- ^ „Grave Hunter finds Mel Blanc burial place”. www.gravehunter.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Thomas, Nick (), Raised by the Stars: Interviews with 29 Children of Hollywood Actors (în engleză), McFarland, ISBN 978-0-7864-8807-0, accesat în
- ^ „The Cincinnati Enquirer from Cincinnati, Ohio” (în engleză). Newspapers.com. . Accesat în .
- ^ Staff, Legacy (). „Mel Blanc: Man of a Thousand Voices” (în engleză). Legacy.com. Accesat în .
- ^ Mel Blanc (), That's not all folks, Internet Archive, Warner Books, ISBN 978-0-446-51244-2, accesat în
- ^ The Albany Herald (în engleză), The Albany Herald, accesat în
- ^ Editorial Staff, Daily Sentinel (). „People in the news”. The Daily Sentinel. Accesat în .
- ^ Ohmart, Ben (). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. ISBN 9781593932596. Accesat în .
Mel and WB were/are inseparable. In 1982 he and Noel began a massive recording project at JEL Recording Studios in which Mel recorded the audio for fifty automated stage shows featuring Bugs, Daffy, and the gang, full of dialogue and song. It stemmed from a long-term contract between Warner-Blanc Audio Associates and JEL, under the direction of Noel and Bill Baldwin, Jr. For years, on a weekly basis, these new recordings of Mel's voices were also given to a variety of toys, watches, video games, websites, etc.
- ^ Ohmart, Ben (). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. ISBN 9781593932596. Accesat în .
In 1994, the Blanc estate and Warner Bros. forged a new alliance: the Warner-Blanc Audio Library, which consisted of approximately 550 songs and voices of every character in Mel's repertoire, which he had begun setting down at his multi-track studio in 1958 amid fears of a future when he'd be around no longer to record. 15 hours of new tapes of Mel's material had been discovered in 1996, and Noel expected to find more soon. Of course Mel's death never did diminish his impact on society as a cult icon. New technology has made him fresh for each generation. Around 1998 a line of talking watches featuring Warner characters where released under a joint venture from Warner-Blanc, digitizing some of Mel's vast back catalog to use in new items. The Mel Blanc Voice Watch Collection by Armitron was produced to celebrate what would have been his 90th birthday. Daffy spitting, "You're desthpicable", Tweety chirping, "I tawt I taw a puddy tat", and the ever popular Bugs asking the eternal question, "What's up, doc?" were a few choices emanating for 10 or 15 seconds from a small computer chip and miniature speaker at the press of a button. The price for each: $50.
- ^ „Noel Blanc, Hot Rod & Restoration Trade Show”. YouTube. . Accesat în .
- ^ „More 3D Looney Tunes Shorts On The Way”. ComingSoon.net. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Vary, Adam B. (). „Looney Tunes short with Tweety Bird, Sylvester”. Entertainment Weekly. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Bugs Bunny”. Hollywood Chamber of Commerce. Accesat în .
- ^ Alaskey, Joe (). That's Still Not All Folks!. BearManor Media. ISBN 978-1-59393-112-4.
- ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc (Author); Jeffrey Ebbeler (Illustrator)”. Penguin Random House Canada. Accesat în .
- ^ „Melvin The Mouth by Katherine Blanc - PenguinRandomHouse.com”. YouTube. . Accesat în .
- ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc”. Google Play. Accesat în .
- ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc”. Audiobooks.com. Accesat în .
- ^ „Melvin the Mouth by Katherine Blanc · Audiobook preview”. YouTube. . Accesat în .
- ^ „Cartoon Characters On Radio, Part IV — More From Mel Blanc”. Cartoon Research (în engleză). Accesat în .
- ^ Ohmart, Ben; Mitchell, Walt (2012). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. Bearmanor Media. ISBN: 978-1593937881.
- ^ DataBase, The Big Cartoon. „Speaking Of Animals Theatrical Series – Paramount Pictures”. Big Cartoon DataBase (BCDB) (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „A Mel Blanc Discovery”. Leonard Maltin's Movie Crazy (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Champagne for Caesar (1950): Full Credits”. Turner Classic Movies. Accesat în .
- ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Snow White and the Three Stooges (1961)”. threestooges.net. Accesat în .
- ^ Alexander, Vincent (). „The Influence Of Looney Tunes On Live-Action Filmmakers”. Cartoon Brew. Accesat în .
- ^ Popular Photography staff (februarie 1981). „MOVIE FILMS/VIDEOTAPES”. Popular Photography Vol. 88, No. 2. Ziff-Davis Publishing Company. p. 202. Accesat în .
- ^ Weinberg, Scott (). „NFL Greatest Follies Complete Collection”. DVD Talk. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Sutera, David M. (). Sports Fans 2.0: How Fans Are Using Social Media to Get Closer to the Game. ISBN 9780810890770. Accesat în .
- ^ „NFL Super Duper Football Follies”. YouTube. . Accesat în .
Special Thanks To: Mel Blanc.
- ^ Kelleher, Brian; Merrill, Diana (). „Episode Guide, The Second Season”. The Perry Mason TV Show Book. New York: St. Martin's Press. pp. 105–117. ISBN 978-0-312-00669-3.
- ^ Woolery, George W. (). Animated TV Specials: The Complete Directory to the First Twenty-five Years, 1962-1987. ISBN 9780810821989. Accesat în .
- ^ Hischak, Thomas S. (). American Literature on Stage and Screen: 525 Works and Their Adaptations. ISBN 9780786492794. Accesat în .
- ^ Gale Cengage Learning (). A Study Guide for Washington Irving's Legend of Sleepy Hollow. ISBN 9781410337160. Accesat în .
- ^ Fischer, Stuart (). Kids' TV: The First 25 Years. ISBN 9780871967947. Accesat în .
- ^ Kamp, David (). Sunny Days: The Children's Television Revolution That Changed America. ISBN 9781501137815. Accesat în .
- ^ „Chickie Baby”. Behind The Voice Actors (în engleză). Accesat în .
- ^ „Top Five 'Press Your Luck' Moments”. Programming Insider. . Accesat în .
- ^ Zeta Minor staff (). „James Doohan 1920-2005”. Zeta Minor. Accesat în .
Revelation will release the 1987 animated film Sparky's Magic Piano on DVD on September 26th. The film, which features the vocal talents of Mel Blanc, Tony Curtis and Vincent Price, will be in 4:3 format, with Dolby Digital 2.0 stereo audio.
- ^ Fisrt!, Kids (noiembrie 1999). The New York Times Guide to the Best Children's Videos. ISBN 9780671036690. Accesat în .
- ^ Huckvale, David (). The Piano on Film. ISBN 9781476686349. Accesat în .
- ^ Bullock, Philip Ross (). Rachmaninoff and His World. ISBN 9781476686349. Accesat în .
- ^ „Mel Blanc Phone Interview as Bugs Bunny, Elmer Fudd, Daffy Duck and Porky Pig”. YouTube. . Accesat în .
- ^ „Hill ex-TV personality sliding up the pole of success”. The Chestnut Hill Local. . Accesat în .
- ^ „'May the century begin': History behind Walt Disney's Carousel of Progress”. ClickOrlando. . Accesat în .
Since 1964, Uncle Orville has been voiced by the one and only Mel Blanc. Blanc originally voiced the cuckoo clock in the Carousel, and a few other odds and ends but those were re-voiced for 1993 by his son, Noel Blanc.
- ^ „The Bugs Bunny Merrie Holiday Revue”. Behind The Voice Actors (în engleză). Accesat în .
- ^ „Dazzling New Shows Catch Great America's Spotlight”. Great America Parks. . Accesat în .
- ^ „Foghorn Leghorn show”. Great America Parks. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Foghorn Leghorn - Show guide front and back”. Great America Parks. Accesat în .
- ^ Pasq (). „Animatronic Analysis - Creative Presentations”. YouTube. Accesat în .
- ^ „Gadgets Restaurant”. Berks Nostalgia. . Accesat în .
- ^ „Scott's World; NEWLN: Restaurants serve up Mel Blanc characters”. United Press International. Accesat în .
- ^ Schmidt, William E. (). „NOW, A ROBOT AT THE PIANO”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „Larry Nikolai on Gadgets”. Facebook. Accesat în .
- ^ „Eating at Bullwinkle's”. Cartoon Research (în engleză). Accesat în .
- ^ „Looney Tunes Goin' Hollywood”. YouTube. . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m Ohmart, Ben; Mitchell, Walt (2012). Mel Blanc: The Man of a Thousand Voices. Bearmanor Media. ISBN: 978-1593937881.
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q "Looney Tunes and Merrie Melodies Capitol Records Discography, 1946–1954". Web.archive.org, Retrieved 2019-10-09.
- ^ a b "Walter Lantz Capitol Records Discography". Web.archive.org, Retrieved 2019-10-09.
- ^ a b c "'Bugs Bunny in Storyland': The Good, The Bad, and the Bugs". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
- ^ a b "A Birthday Look at Mel Blanc's Woody Woodpecker Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
- ^ "Daffy Duck's Feathered Friend". Discogs.com, Retrieved 2019-10-09.
- ^ "Bugs Bunny and His Friends on Capitol Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
- ^ "Woody Woodpecker on Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
- ^ "Golden Records' "Bugs Bunny Songfest" (1961)". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-09.
- ^ "Hanna Barbera's "Magilla Gorilla" on the Record". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
- ^ a b "Flintstone Bedtime Stories". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
- ^ "Sam Singer and Hanna-Barbera's "Sinbad Jr." on Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
- ^ "Hanna-Barbera's "Secret Squirrel" on Records". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
- ^ "The Day "Alice" Fell Through Her TV: The 1966 HB Special". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
- ^ ""The Flintstones' Meet The Orchestra Family" (1968)". Cartoon Research, Retrieved 2019-10-14.
- ^ „Bugs Bunny's High-Fructose Christmas Record”. Cartoon Research (în engleză). Accesat în .
- ^ „#13 Book - Warner Brothers "Bugs Goes To Sea"”. This Old Toy. Accesat în .
- ^ „#14 Book - Warner Brothers "The Desert Island"”. This Old Toy. Accesat în .
- ^ „#15 Book - Warner Brothers "Looney Tales"”. This Old Toy. Accesat în .
- ^ a b c d e f „Mel Blanc Presents Listening and Learning with Bugs & Friends |”. Cartoon Research. Accesat în .