Medicina tradițională chineză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Medicina tradițională chineză (MTC; chineză simplificată: 中医; chineză tradițională: 中醫; pinyin: zhōng yī; literal: "Chinese medicine") este o gamă largă de practici medicinale, unde se împărtășesc concepte comune, care au fost elaborate în China și se bazează pe o tradiție veche de peste 2.000 de ani, incluzând diferite forme de medicină naturistă, acupunctură, masaj (Tui Na), exercițiu (qigong) și terapie dietetică.[1] Aceasta este utilizată în principal ca o abordare complementară a medicinei alternative.[1] Medicina tradițională chineză este utilizată pe scară largă în China și este, de asemenea, utilizată în alte părți ale lumii.[1]

MTC „susține că energia vitală a organismului (chi sau qi) circulă prin canale, numite meridiane, care au filiale legate de organele și funcțiile corpului.”[2]

Medicina tradițională chineză (TCM) este un sistem medical tradițional originar din China, practicat drept medicină alternativă în multe țări. Conține elemente bazate pe cosmologia taoistă,[3] și consideră corpul omenesc mai mult în termeni funcționali și vitaliști decât în termeni anatomici.[4][5] Sănătatea și boala ascultă conform TCM principiile yin și yang, și sunt atribuite echilibrului sau dezechilibrului unei curgeri de forță vitală, qi.[6][7] Metodele de diagnostic sunt pur externe, incluzând examinarea pulsului în șase puncte, examinarea limbii pacientului și un interviu al pacientului; acordul asupra diagnosticului este scăzut între diferiți practicieni ai TCM.[8][4][9][10] Descrierea de către TCM a funcțiilor și structurii corpului uman este fundamental diferită de cea din medicina modernă, deși unele proceduri și leacuri ale TCM par a promite rezultate cercetătorilor științifici.[6][11]

Concepte[modificare | modificare sursă]

  • TCM materia medica – o colecție de leacuri medicinale folosite în TCM. Ele includ multe plante, întregi sau în părți, cum ar fi ginseng și goji, de asemenea ingrediente mai exotice, cum ar fi cal de mare. Preparatele includ în general mai multe ingrediente, selectate după gust sau formă, sau prin relațiile cu organele atribuite lor de TCM.[12] Cele mai multe preparate nu au fost evaluate riguros sau nu oferă nicio dovadă de eficacitate.[11][13][14] Cercetările farmacognozice de potențiali ingredienți activi sunt în curs, deși aceste aplicații nu corespund mereu celor din TCM.[15]
  • Meridiane – sunt canale prin care curge qi, conectând câteva perechi de organe zang-fu.[4][16] Nu se cunoaște vreo bază anatomică sau histologică pentru existența punctelor de acupunctură sau a meridianelor.[8][17]
  • Qienergie vitală a cărei curgere trebuie să fie echilibrată pentru a menține sănătatea. Qi nu a fost niciodată observat în mod direct și nu are nicio legătură cu conceptul de energie din științe.[18][19][20]
  • Zang-fu – este ideea de organe drept entități funcționale yin și yang, care stochează și manipulează qi.[4] Astfel de organe nu sunt bazate pe cunoștințele de anatomie.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Traditional Chinese Medicine, National Center for Complementary and Integrative Health, Traditional Chinese Medicine: An Introduction
  2. ^ Stephen Barrett. „Be Wary of Acupuncture, Qigong, and 'Chinese Medicine'. Accesat în . 
  3. ^ Unschuld, Paul Ulrich (). Medicine in China: A History of Ideas. University of California Press. ISBN 0-520-06216-7. 
  4. ^ a b c d „Traditional Chinese Medicine: Principles of Diagnosis and Treatment”. Complementary/Integrative Medicine Therapies. The University of Texas M. D. Anderson Cancer Center. Accesat în . 
  5. ^ „The Roots of Qi”. CSICOP. Accesat în . 
  6. ^ a b NIH Consensus Development Program (). „Acupuncture – Consensus Development Conference Statement”. National Institutes of Health. Accesat în . 
  7. ^ Barrett, Stephen (). „Be Wary of Acupuncture, Qigong, and "Chinese Medicine". Quackwatch. Accesat în . 
  8. ^ a b „NCAHF Position Paper on Acupuncture (1990)”. National Council Against Health Fraud. . Accesat în . 
  9. ^ Maciocia, Giovanni (). The Foundations of Chinese Medicine. Churchill Livingstone. ISBN 0-443-03980-1. 
  10. ^ Barrett, Stephen (). „Why TCM Diagnosis Is Worthless”. Acupuncture Watch. Accesat în . 
  11. ^ a b „Traditional Medicine and Pseudoscience in China: A Report of the Second CSICOP Delegation (Part 1)”. CSICOP. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Traditional Chinese Medicine: Overview of Herbal Medicines”. Complementary/Integrative Medicine Therapies. The University of Texas M. D. Anderson Cancer Center. Accesat în . 
  13. ^ Yuehua, N; Chen, J; Wu, T; Jiafu, W; Liu, G; Chen, Jin (). Chen, Jin, ed. „Chinese medicinal herbs for sore throat (Review)”. Protocols. doi:10.1002/14651858.CD004877. 
  14. ^ Praities, Nigel (). „GPs warned over Chinese medicine”. Pulse. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Normile, Dennis (). „ASIAN MEDICINE: the New Face of Traditional Chinese Medicine”. Science. 299 (5604): 188–90. doi:10.1126/science.299.5604.188. PMID 12522228. 
  16. ^ „Definition of Chinese meridian theory”. National Cancer Institute. Accesat în . 
  17. ^ Mann, Felix (). Reinventing Acupuncture: A New Concept of Ancient Medicine. London: Butterworth Heinemann,. p. 14. ...acupuncture points are no more real than the black spots that a drunkard sees in front of his eyes. 
  18. ^ Shermer, Michael (). „Full of Holes: the curious case of acupuncture”. Scientific American. 293 (2): 30. doi:10.1038/scientificamerican0805-30. Accesat în . 
  19. ^ Stenger, Victor J. (). „Reality Check: the energy fields of life”. Skeptical Briefs. Committee for Skeptical Inquiry. Arhivat din original la . Accesat în .  "Despite complete scientific rejection, the concept of a special biological fields within living things remains deeply engraved in human thinking. It is now working its way into modern health care systems, as non-scientific alternative therapies become increasingly popular. From acupuncture to homeopathy and therapeutic touch, the claim is made that healing can be brought about by the proper adjustment of a person's or animal's 'bioenergetic fields.Format:'"
  20. ^ „Traditional Medicine and Pseudoscience in China: A Report of the Second CSICOP Delegation (Part 2)”. CSICOP. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Medicina tradițională chineză