Lista margrafilor de Toscana
Markgrafii de Toscana, de la 812 la 1197[modificare | modificare sursă]
Casa lui Bonifaciu[modificare | modificare sursă]
Aceștia erau la origine conți de Lucca, care și-au extins puterea asupra formațiunilor statale învecinate.
- Bonifaciu I: 812-823
- Bonifaciu al II-lea: 828-834
- Aganus: 835-845
- Adalbert I: 847-886
- Adalbert al II-lea "cel Bogat": 886-915
- Guy: 915-929
- Lambert: 929-931
Casa lui Boso[modificare | modificare sursă]
Este vorba de rude (în majoritate, nelegitime) ale lui Ugo de Arles, regele Italiei, pe care acesta din urmă le-a impus după îndepărtarea dinastiei "Bonifaciilor".
- Boso: 931-936
- Umberto: 936-961 (de asemenea duce de Spoleto)
- Ugo "cel Mare": 961-1001 (de asemenea duce de Spoleto)
Diverși[modificare | modificare sursă]
Casa de Canossa[modificare | modificare sursă]
Aceștia erau descendenți ai conților de Canossa.
- Bonifaciu al III-lea: 1027-1052 (ulterior, duce de Spoleto, 1043-1052)
- Frederic: 1052-1055 (totodată, duce de Spoleto, 1052-1055)
- Matilda: 1052-1115 (ulterior, ducesă de Spoleto, 1057-1082, 1086-1093)
- Beatrice de Bar: 1052-1055 (regentă ca mamă a lui Frederic și a Matildei)
- Godefroy "cel Bărbos": 1053-1069 (de asemenea duce de Lorena, duce de Spoleto; regent ca soț al Beatricei și tată vitreg al lui Frederic și al Matildei)
- Godefroy "cel Ghebos": 1069-1076 (de asemenea duce de Lorena, duce de Spoleto; regent ca soț al Matildei)
- Welf: 1089-1095 (de asemenea, duce de Bavaria; co-regent ca soț al Matildei)
Diverși[modificare | modificare sursă]
- Conrad de Scheiern: 1120-1127 (de asemenea, duce de Spoleto)
- Engelbert al III-lea de Sponheim: 1135-1137 (de asemenea markgraf de Istria, duce de Spoleto, markgraf de Carniola)
- Henric "cel Mândru": 1137-1139 (de asemenea duce de Bavaria, duce de Spoleto)
- Ulrich de Attems: 1139-1152 (de asemenea vicar imperial, duce de Spoleto)
- Welf al VI-lea: 1152-1160 (de asemenea, duce de Spoleto)
- Welf al VII-lea: 1160-1167 (de asemenea, duce de Spoleto)
- Rainald de Dassel: 1160-1163 (de asemenea vicar imperial și arhiepiscop de Koln)
- Christian I de Mainz: 1163-1173 (de asemenea vicar imperial și arhiepiscop de Mainz)
- Welf al VI-lea: 1167-1173 (de asemenea, duce de Spoleto)
- Filip de Hohenstaufen: 1195-1197 (de asemenea duce de Suabia și rege al Germaniei)
Din acest moment, Toscana a fost divizată între numeroase orașe-stat (republici) aflate în competiție veșnică: Florența, Pisa, Siena, Arezzo, Pistoia și Lucca. Începând din secolul al XIV-lea, Florența a obținut întâietate față de Pistoia (din 1306, dar anexată oficial abia din 1530), Arezzo (1384), Pisa (1406) și Siena (1559). În ceea ce privește Lucca, aceasta s-a menținut ca republică independentă până în perioada napoleoniană.
Pentru istoria ulterioară a Florenței, vezi Republica Florența. Pentru istoria Florenței începând cu secolul al XV-lea, vezi familia Medici.
Conducători ai Florenței, 1434–1569[modificare | modificare sursă]
Casa de Medici, 1434–1531[modificare | modificare sursă]
- Cosimo de Medici 1434–1464
- Piero I de Medici 1464–1469
- Lorenzo I de Medici 1469–1492 ("Magnificul")
- Giuliano de Medici 1469–1478
- Piero al II-lea de Medici 1492–1494
- Republică 1494–1512
- Cardinalul Giovanni de Medici 1512–1513
- Lorenzo al II-lea de Medici 1513–1519
- Cardinalul Giulio de Medici 1519–1523
- Ippolito de Medici 1523–1527
- Alessandro de Medici 1523–1527
- Republică 1527–1530
- Alessandro de Medici 1530–1531
Mari Duci ai Florenței (Medici), 1531–1569[modificare | modificare sursă]
# | Nume | Început domnie | Sfârșit domnie | Relațai cu predecesorul |
---|---|---|---|---|
1 | Alessandro | 1 mai 1532 | 6 ianuarie 1537 | |
2 | Cosimo I | 20 septembrie 1537 | 21 august 1569 | verișor de gradul patru cu Alessandro |
Mari Duci ai Toscanei (Medici), 1569–1737[modificare | modificare sursă]
# | Nume | Început domnie | Sfârșit domnie | Relațai cu predecesorul |
---|---|---|---|---|
1 | Cosimo I | 21 august 1569 | 21 aprile 1574 | |
2 | Francesco I | 21 aprile 1574 | 19 octombrie 1587 | fiu al lui Cosimo I |
3 | Ferdinando I | 19 octombrie 1587 | 7 februarie 1609 | frate al lui Francesco I fiu al lui Cosimo I |
4 | Cosimo II | 7 februarie 1609 | 28 februarie 1621 | fiu al lui Ferdinando I |
5 | Ferdinando II | 28 februarie 1621 | 23 mai 1670 | fiu al lui Cosimo II |
6 | Cosimo III | 23 mai 1670 | 31 octombrie 1723 | fiu al lui Ferdinando II |
7 | Gian Gastone | 31 octombrie 1723 | 9 iulie 1737 | fiu al lui Cosimo III |
Mari Duci ai Toscanei (Habsburg-Lorena), 1737–1801[modificare | modificare sursă]
# | Nume | Început domnie | Sfârșit domnie | Relațai cu predecesorul |
---|---|---|---|---|
8 | Francesco II Stefano | 12 iulie 1737 | 18 august 1765 | stră-stră-strănepot al lui Francesco I |
9 | Pietro Leopoldo I | 18 august 1765 | 22 iulie 1790 | al doilea fiu al lui Francesco II Stefano |
10 | Ferdinando III | 22 iulie 1790 | 3 august 1801 | al doilea fiu al lui Pietro Leopoldo I |
Regi ai Etruriei (Bourbon), 1801–1807[modificare | modificare sursă]
# | Nume | Început domnie | Sfârșit domnie | Relațai cu predecesorul |
---|---|---|---|---|
1 | Lodovico I | 3 august 1801 | 27 mai 1803 | nepot al lui Francisco II Stefano |
2 | Carlo Lodovico II | 27 mai 1803 | 10 decembrie 1807 | fiu al lui Lodovico I |
Toscana a fost anexată de Franța, 1807–1814. Sora lui Napoleon, Elisa Bonaparte, a primit titlul onorific de Mare Ducesă de Toscana, dar de fapt nu a condus regiunea.
Pretendenți la titlul Habsburg-Lorena, 1860–prezent[modificare | modificare sursă]
- Ferdinand IV 1860–1908
- Joseph Ferdinand 1908–1921
- Petru Ferdinand 1921–1948
- Gottfried 1948–1984
- Leopold Franz 1984–1993
- Sigismund 1993–prezent