Manoel de Oliveira
| Manoel de Oliveira | |
 Manoel de Oliveira în 2008 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Manoel Cândido Pinto de Oliveira |
| Născut | 11 decembrie 1908
Porto, Portugalia |
| Decedat | (106 ani)
Porto, Portugal |
| Înmormântat | Cemitério de Agramonte[*][1]  |
| Cauza decesului | cauze naturale (insuficiență cardiacă) |
| Căsătorit cu | Maria Carvalhais (1940–2015, his death; 4 children) |
| Copii | * Manuel Casimiro Brandão Carvalhais de Oliveira (pictor, născut în 1941, cunoscut ca Manuel Casimiro), * Jose Manuel Brandão Carvalhais de Oliveira (născut în 1944), * Maria Isabel Brandão Carvalhais de Oliveira (născută în 1947) și * Adelaide Maria Brandão Carvalhais de Oliveira (născută în 1948) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Portugalia |
| Ocupație | Regizor de film, scenarist, operator imagine, actor, industriaș |
| Limbi vorbite | portugheză[2] |
| Activitate | |
| Ani de activitate | 1927–2015 |
| Premii | الوسام العلوي من درجة قائد[*] doutoramento honoris causa da Universidade do Porto[*] Ordinul Sfântului Iacob al Sabiei în grad de mare cruce[*][3] Ordinul Prințul Henric, cl. II[*][3] Prémios Sophia[*] Globos de Ouro[*] doutoramento honoris causa da Universidade do Porto[*] () European Film Academy Critics Award[*] ()[4] honorary doctor from the NOVA University Lisbon[*] () Premio Robert Bresson[*] () ...încă 7 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Manoel Cândido Pinto de Oliveira GCSE, GCIH (portugheză: [mɐnuˈɛɫ doliˈvɐjɾɐ]; b. 11 decembrie 1908 – d. 2 aprilie 2015) a fost un regizor de film și scenarist portughez, originar din Cedofeita, din apropiere de Porto.
De Oliveira a început activitatea de realizator de filme în anul 1927, când el și câțiva prieteni de ai săi au încercat să facă un film documentar dedicat Primului război mondial. De abia în 1931 a terminat prima sa peliculă Douro, Faina Fluvial, un documentar despre orașul său natal, Porto. După primul său film de ficțiune, Aniki-Bóbó, realizat în 1942, cineastul a continuat să producă filme de scurt metraj și documentare pentru următorii 30 de ani. Recunoașterea sa națională, în toată această perioadă de timp a fost modestă, nefiind considerat un important regizor de film. Printre numeroșii factori, care l-au împiedicat pe cineastul portughez să facă mai multe filme, mai ales de lung metraj, s-au numărat situația sa familială, tensiunea politică din Portugalia acelor ani și lipsa unei finanțări corespunzătoare.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Manoel de Oliveira”. Find a Grave.
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Manoel de Oliveira” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 http://www.ordens.presidencia.pt/?idc=153. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://web.archive.org/web/20180312083520/https://www.europeanfilmacademy.org/European-Film-Awards-Winners-1997.76.0.html. Arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). Accesat în . Lipsește sau este vid:|title=(ajutor)
Referințe bibliografice
[modificare | modificare sursă]- pt O Cais do Olhar by José de Matos-Cruz, Portuguese Cinematheque, 1999
- Manoel de Oliveira. Randal Johnson. University of Illinois Press. Contemporary Film Directors series. 2007.
- Francesco Saverio Nisio, "Manoel de Oliveira. Cinema, parola, politica", Recco (Ge), Le Mani, 2010, ISBN 1824-1417
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
- Nașteri în 1908
- Nașteri pe 11 decembrie
- Decese în 2015
- Decese pe 2 aprilie
- Centenari portughezi
- Cinematografia în Portugalia
- Oameni din Porto
- Ofițeri ai Legiunii de onoare
- Regizori de filme documentare
- Regizori de filme mute
- Regizori de filme portughezi
- Romano-catolici portughezi
- Laureați ai Premiului FIPRESCI
- Regizori portughezi