Mărcăuți, Dubăsari
Marcăuți | |
— Sat — | |
Satul pe harta regiunii estice a R. Moldova | |
Satul pe harta raionului Dubăsari | |
Coordonate: 47°21′19″N 29°3′30″E / 47.35528°N 29.05833°E | |
---|---|
Țară | Republica Moldova |
Raion | Raionul Dubăsari |
Prima atestare | sec. al XIX-lea |
Guvernare | |
- Primar | Alexei Leahu (PAS[1], 2023) |
Suprafață | |
- Total | 0,79 km² |
Altitudine | 159 m.d.m. |
Populație (2014)[2] | |
- Total | 709 locuitori |
Cod poștal | 4575 |
Prefix telefonic | 248 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Marcăuți (sau Mărcăuți) este un sat din raionul Dubăsari, Republica Moldova.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Comuna este amplasată la altitudinea de 159 metri deasupra nivelului mării. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Dubăsari și la 73 km de Chișinău. Satul are o suprafață de circa 0,79 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4,01 km.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Satul Marcăuți conform istoricului V. Nicu. a fost menționat documentar în în anii 1602-1603 (Nicu V. Localitatile-Moldovei-in-Documente-si-Carti-Vechi-vol-2-M-Z, Chișinău, Universitas, 1991).
În 1798 satul Marcăuți este menționat în „Tabla de bani slujbii agiutorinței de iarnă ce s'au scosu la anului 1798, Decembrie” (Studii si documente cu privire la Istoria Romanilor publicate de N. Iorga, Vol.XXI, București, 1911, pag.115).
În anul 1803 în satul Mărcăuți (Marcăuți) existau 28 de răzeși (deținători de pământ). (Statistica răzeșilor de peste Prut. P. Poni, București, 1921. Pag. 37).
- ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Marcăuți”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
.
În mai 1814 Toma Panieopol (Paninopol), moșier, ctitor de Biserica (1816) la Marcauți (Orhei), nobila 1818, cere mitropolitului Gavril ajutor pentru renovarea bisericii „La satul meu Marcăuții, din țin. Orheiului...”.
La 8 noiembrie 1816, arhimandritul Chiril, starețul mănăstirii Curchi, sfințește biserica localității, reparată cu donația mitropolitului Gavril și cheltuiala lui Toma, proprietarul satului (Arhivele Basarabiel. Revista de istorie și geografie a Moldovei dintre Prut și Nistru. T.G. Bulat și C.N. Tomescu. Din „jalnica tragodie” a Moldovei sub Ruși (1810-1811) Chișinău, 1935, pag.117-118).
În Dicționarul Geografic al Basarabiei al lui Zamfir Arbore din 1904, satul era menționat ca fiind amplasat în ținutul Orhei, volostea Susleni, așezat pe malul Nistrului. Ceva mai sus de sat era un pod plutitor pe Nistru. Avea 117 case, cu o populație de 782 de suflete, o biserică cu hramul Sf. Mihail și 5 mori de vânt.[1]
În diferite perioade de timp, localitatea s-a aflat sub jurisdicția raioanelor Criuleni și Dubăsari.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituia 730 de oameni, dintre care 47,67% bărbați și 52,33% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99,45% - moldoveni, 0,41% - ucraineni, 0,14% - ruși.
În satul Mărcăuți au fost înregistrate 219 gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane.
Administrație și politică
[modificare | modificare sursă]Componența Consiliului local Marcăuți (9 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[2] este următoarea:
Partid | Consilieri | Componență | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Acțiune și Solidaritate | 9 |
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Vladimir Țopa (1929 - 2006) - fizician, membru corespondent al Academiei Române
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Zamfir Arbore. Dicționarul Geografic al Basarabiei, 1904.
- ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Marcăuți”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185
|