Lorenzo Casanova
| Lorenzo Casanova | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Alcoi(d), Comunitatea Valenciană, Spania |
| Decedat | (56 de ani) Alicante, Spania |
| Înmormântat | Alcoi[*] |
| Cetățenie |  Spania |
| Ocupație | pictor |
| Limbi vorbite | limba spaniolă |
| Activitate | |
| Studii | Real Academia de Bellas Artes de San Fernando[*] |
| Profesor pentru | Lorenzo Aguirre, Manuel Cara y Espí[*], Andrés Buforn[*], Fernando Cabrera Cantó[*], Laura García Hoppe[*], Lorenzo Pericás Ferrer[*], Emilio Varela Isabel[*] |
Modifică date / text  | |
Lorenzo Casanova Ruiz (n. , Alcoi(d), Comunitatea Valenciană, Spania – d. , Alicante, Spania) a fost un pictor costumbrist spaniol (în mare parte de scene istorice) și profesor de artă.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Tatăl lui era măcelar.[1] Și-a început studiile la Real Academia de Bellas Artes de San Carlos de Valencia. Familia sa avea puține resurse financiare, dar a putut obține o bursă de la „Diputación Provincial de Alicante” și s-a înscris la Real Academia de Bellas Artes de San Fernando din Madrid, unde a studiat cu Federico de Madrazo.[2]
În 1873, a primit o altă bursă și a plecat în Italia, unde a frecventat Accademia Chigiana și a trimis acasă picturi pentru a fi expuse la Expoziția Națională de Arte Plastice. După ce i-a expirat bursa, a mai rămas acolo încă doi ani, întreținându-se din pictură.
Când tatăl său a murit în 1879, s-a întors la Alicante și a devenit profesor. În cele din urmă, și-a deschis propria „Academia de Casanova”. Mulți pictori cunoscuți au fost studenți acolo, inclusiv Lorenzo Aguirre, Andrés Buforn, Fernando Cabrera Cantó(d), Lorenzo Pericás(d) și Emilio Varela Isabel.[1] De asemenea, a fost director al Școlii de Arte Frumoase din localitate.[2] În 1894 a organizat o expoziție de artă regională unde a fost și jurat.
A fost numit Cavaler în Ordinul Isabelei Catolica și a fost membru alma mater, Academia San Fernando.[2] A fost căsătorit cu María Teresa Miró Moltó, al cărei nepot era poetul Gabriel Miró.[1]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Brief biography @ the Diccionario de Pintores Alicantinos.
- ^ a b c Brief biography @ the Museo del Prado
Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]
- Rafael Coloma, Lorenzo Casanova, un pintor enfermo, Instituto Alcoyano de Cultura Andrés Sempere, 1962.
- Adrián Espí Valdés, Lorenzo Casanova Ruiz, Diputación Provincial de Alicante, 2002,ISBN: 84-87032-75-3
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Lorenzo Casanova la Wikimedia Commons
