Listă de invazii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Aceasta este o listă incompletă de invazii care au avut loc de-a lungul istoriei.

Xiongnu în anul 300 și alte triburi migratoare

Primele invazii asiatice[modificare | modificare sursă]

În secolul IV d.Hr. încep marile migrații în Europa ale popoarelor asiatice nomade (375-1241). În secolele dinainte de era noastră în nordul Chinei și în nesfârșitele deșerturi și stepe ale Mongoliei și Asiei centrale trăiau popoarele mongole nomade și semisălbatice. Acestea atacau mereu regatele chineze în condițiile în care China era divizată de războaie în mai multe state. An de an, nomazii prădalnici năvăleau în fertilele teritorii chineze udate de fluviul Galben și jefuiau tot ce găseau, ucideau bătrânii și copii, îi făceau sclavi pe ceilalți și nimiceau toată recolta. Regii chinezi erau mai preocupați de meschinele și perfidele lor războaie fraticide decât de amenințarea de la nord. Dintre toți nomazii mongoli cei mai de temut și cei mai cruzi erau triburile Hsiung Nu sau Xiongnu/Xiognu. Aceștia erau originari din Manciuria și Mongolia iar numele lor era temut în toată Asia de nord.

Rezistența opusă de China[modificare | modificare sursă]

După o perioadă chinezii nu mai sunt dispuși să rămână pasivi și să plătească sângeroase tributuri neamului Xiognu. China are un împărat și acesta decide construirea Marele Zid Chinezesc. În pofida zidului Xiognu cuceresc nordul Chinei iar suveranul Mao Dun întemeiază propiul regat. Dar chinezii nu vor să îi mai suporte pe acești barbari prădalnici. La începutul secolului al IV-lea (e.n.) 200000 de Xiognu,bărbaţi, femei și copii, sunt măcelăriți fără milă de regele Wei (Wudi). Supraviețuitorii fug dincolo de Altai și încep să migreze spre vest, stabilindu-se în Asia centrală. Dar nu au fost cruțați de capriciile naturii. În anul 373, o modificare climatică distruge recoltele, iar animalele mor în urma unei ierni năprasnice.

Invazia hună în Europa[modificare | modificare sursă]

Sub conducerea hanului Balamir (Balamber) poporul Xiongnu (Xiungnu), hotărăște să migreze spre vest. În stepele din nordul Caucazului, Xiongnu îi lovesc pe alani. În urma unor bătălii sângeroase alanii sunt supuși de Xiognu. Atunci au aflat Imperiul Roman și semințiile europene de Xiognu și le-au dat numele de huni (în greacă hunnoi, în latină hunni). Hunii au continuat să înainteze spre vest ciocnindu-se cu regatul ostrogoților. Întâlnirea a fost fatală pentru cei din urmă, regatul ostrogot este spulberat. Bătrânul rege Ermanarich este umilit și se sinucide. Ostrogoții supraviețuitori aleg un rege nou pe Withimer. Acesta adună o nouă armată cu care îi înfruntă pe huni. Această armată va fi la fel măcelărită de huni. Supraviețuitorii au năvălit peste vizigoții din Sud-Moldova și Est-Muntenia. Surprinși de acest atac neașteptat, vizigoții s-au retras în preajma Dunării. După ei însă veneau hunii. Speriați de atacurile hunilor, vizigoții au cerut împăratului roman Valens să-i primească în imperiu (la sud de Dunăre). Valens acceptă și vizigoții trec Dunărea înaintea hunilor. Hunii își continuă drumul pustiitor spre vest. Armatele lor intră în Muntenia, trec Carpații Meridionali, traversează Podișul Transilvaniei, trec Carpații Apuseni și ajung în pe valea Tisei. Traversează râul Tisa intrând în câmpia Panoniei, ce le amintea ca relief geografic de locurile de baștină din Asia Centrală. Hanul lor își așază tabăra acolo și toți hunii se opresc în Pannonia. La sfârșitul secolului al IV-lea, în 395, moare împăratul roman Teodosiu cel Mare, care reușise destul de bine să mențină un echilibru între invadatorii huni și europeni. În acel an Imperiul Roman s-a fost scindat în două imperii: Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit (rebotezat dup 1000cu capitalele la Ravenna și Constantinopol. Hunii intră repede în conflict cu Imperiul de Răsărit, hanul Uldin devastează teritoriile balcanice. Împăratul Imperiului roman de Apus a încheiat însă pace, care îl va salva de incursiunile de jaf. În anul morții lui Theodosiu I se năștea fiul hunului Mundzuk. Numele acestui fiu s-a pierdut, cercetătorii nu știu cum îl chema în realitate. Goții i-au dat o poreclă, Attila (în turca veche și în gotă), „tătucul”.

Bulgarii[modificare | modificare sursă]

Dupa mongolii huni și avari urmeaza invaziile unei populatii mongole, bulgarii, care subjugă pe slavii suddunăreni, cultural însă fiind asimilați de aceștia. Bulgarii, neam turco-mongol din Asia centrală, se așezaseră în sec. VI pe cursul superior al Volgăi. Marele kaghan al bulgarilor Kuvrat sau Kurt moare lăsând ca urmaș pe fiul său Asparuh. În anul 680 o parte din ei, cu Asparuh în frunte, migrează în Balcani. Ceilalți se convertesc la islamism fondând pe Volga un stat ce va fi distrus de mongoli in 1234. Bulgarii, sub conducerea lui Asparuh, au cucerit teritorii slave și bizantine din peninsula balcanică formând un hanat suddunărean balcanic în anul 680. Hanul Krum l-a ucis pe împăratul bizantin Nikefor și a asediat Constantinopolul, capitala Imperiului Roman de Est. Cruzimea bulgarilor era cunoscută. Krum și-a făcut din craniul lui Nikefor un pahar din care gusta vinul. Totuși populația mongolă era mai puțină decât cea slavă, treptat, ei au fost asimilati de slavi. In 859 hanul Boris se proclamă țar și adoptă creștinismul. Urmașii săi, din care se remarcă Simeon, își vor lua titlul de împărați ai Țaratului Bulgar. Simeon face aceasta după bătălia de la Acheloos. În 970, ajutați de cneazul rus Sviatoslav, bizantinii conduși de Ioan Tzimiskes cuceresc partea răsăriteană a Bulgariei. Țarul bulgar Samuel unifică pe macedoneni, vlahi sud-dunăreni, greci. În 1018 Vasilios (Vasile), Împăratul Bizanțului cucerește Bulgaria slavă. În urma bătăliei de la muntele Belașița, va lua 15OO prizonieri bulgari, scoțându-le ochii. Împăratul nu uita că hanul Krum și-a făcut pocal din țeasta lui Nikefor în 811.

Maghiarii[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolul IX d.Hr, în Europa își fac apariția maghiarii. Ei veneau din nordul Mării Negre, unul din locurile unde au staționat în cursul migrației lor asiatice. Maghiarii erau un popor nomad. Etnic erau înrudiți cu mongolii, dar de care se vor deosebi în perioada migrației, prin amestec finic, slavic, germanic, iranic. În secolul IX d.Hr erau așezați pe cursul mijlociu al Volgai si au inceput sa migreze spre sud. In 890 erau așezați în nordul Mării Negre de unde făceau raiduri de pradă în jur, inclusiv în Europa centrală. In 895 sub Arpad, fugind de frica pecenegilor, trec Carpații de Nord prin Pasul Verețki, pe traseul Nistru-Tisa și se așază în Bazinul Panonic. Maghiarilor li se mai zicea onoguri (în mongolă poporul celor 10 săgeți) sau unguri. Astfel Panonia devine Ungaria, iar maghiarii devin urmași, pe Dunărea de Mijloc, ai hunilor și avarilor. După ce se așezără acolo, ei sunt înfrânți de vlahii carpato-dunăreni și se orienteaza spre Vest-Europa. Ei pustiesc Germania, Lombardia, Franta si Spania. Numai Bavaria fusese jefuita de 11 ori iar Lombardia de 13 ori. In 943 si 934 ajung sub zidurile Constantinopolului. In anul 955 sunt infranti de Otto Germanicul. Efectueaza incursiuni in Bulgaria si Transilvania. In 1000 Vaik, conducatorul ungur, se crestineaza sub numele de Ștefan cel Sfânt si pune bazele regatului apostolic cucerind Transilvania si Croatia.

Alte popoare migratoare[modificare | modificare sursă]

Khazarii, popor turcic de origine mongolă, era originar din Asia centrală și Siberia de sud. Ei au migrat în Europa alături de maghiari și alte popoare turcice. In secolul VII d.Hr își constituie un Hanat în nordul Mării Negre. In anul 890 o parte din ei migrează alături de Arpad și ceilalți maghiari în Panonia. Khazarii au fost singurul popor din istorie care s-a convertit la iudaism. Hanatul khazar era in sfera de influenta a Bizantului. În anul 969 el a fost distrus de cneazul rus Sviatoslav al Kievului. Ultimele sale rămășițe au fost înlăturate de o expeditie militară bizantină (1016). Khazarii se retrag în Caucazia și de acolo urmele lor se pierd în negura istoriei.

Pecenegii erau un popor din Turkestan și o ramură a turcilor. In secolul X d.Hr, sub presiunea triburilor selgiucide, turcii s-au islamizat. Turcii pecenegi au migrat însă in zona Volgăi, neacceptand Islamul. În 895, în același timp cu khazari, unguri (cumanii apar ulterior) au migrat în Europa, stabilindu-se parțial în Muntenia și sudul Moldovei, unde cu timpul s-au integrat populației valahe autohtone. Acolo ei întemeiază mai tîrziu, temporar, un hanat alături de cumani, popor turcic. În 1091 pecenegii se infiltrează, la sud de Dunăre, în Balcani. Împăratul Constantinopolului, Alexios Comnen îi înfrânge și pecenegii vor dispare militar din istorie, după o ultimă confruntare cu Bizanțul în 1122.

Cumanii erau si ei popor turco-mongol ca pecenegii. Erau originari tot din Asia centrala si Turkestan. Hanii cumani au migrat in Europa cu pecenegii, ungurii si khazarii. Dupa caderea hanatului peceneg, cumanii le-au luat locul in Dacia. Atacau si jefuiau periodic cnezatele ruse si Ungaria. Cneazul Sviatoslav al Rusiei il infrange pe hanul cuman Kobiak. Apoi cumanii hanului Gza sufera o infrangere cand asediaza Novgorodul. Cneazul rus Igor este infrant de hanul Konkeak. In anul 1227 cumanii sunt infranti de mongoli si dispar din istorie.

In Asia centrala unele triburi mongole au inceput sa migreze in Europa ca aliati a diferite populatii nomade. Astfel era micul trib al kouilor. Kouii au fost aliati ai cnejilor rusi impotrva cumanilor si pecenegilor. Jefuiau periodic Polonia si Lituania pana cand marea invazie tataro-mongolă le-a sters urmele. In secolul XII triburile mongole formasera o uniune de triburi sub Qabul Han. In 1210 Temudjen, fiul lui Yisugei, nepotul lui Qabul uneste triburile mongole cucerind intinse teritorii. Moartea lui Genghys Han (1227) nu opreste expansiunea tataro-mongola. In 1241 dupa cucerirea Rusiei, nepotul lui Temudjen, Batu invadeaza Europa. Batu il infrange pe regele maghiar Bela 4. Tatarii ocupa Buda si Székesfervár capitala ungara. Polonia Piaștilor este si ea jefuita. Moartea lui Ogodai han intrerupe temporar invaziile ce vor fi continuate de cele 3 regate mongole europene: Crimeea, Kazanul si Astrahanul. Ivan, țarul Rusiei a cucerit pe ultimele două. Ecaterina a Rusiei ia în stăpanire și Crimeea in 1783. Dupa 1241, anul marii invazii tataro-mongole se incheie perioada invaziilor asiatice. Regatele mongole din Europa vor mai rezista sub suzeranitate turcă. După dispariția a două dintre ele Marele Hanat Mongol al Crimeei va fi inclus în Turcia otomană păstrându-și totuși suveranitatea statală.

Vezi și[modificare | modificare sursă]