Listă de arhitecți polonezi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Lista de mai jos cuprinde arhitecții polonezi și de origine poloneză notabili, ordonați după stilul artistic în care și-au creat operele.

Gotic[modificare | modificare sursă]

Primăria din Poznań

Renașterea și Manierismul[modificare | modificare sursă]

Baroc[modificare | modificare sursă]

D. Merlini: Palatul Wodzie din Łazienki

Sec. al XVIII-lea:Post-baroc, Rococo și Clasic[modificare | modificare sursă]

Sec. al XIX-lea: Istoricism și Stilul eclectic[modificare | modificare sursă]

H. Majewski: Palatul Heinzla din Łodzi

Sec. XX-lea până în prezent: Modernism[modificare | modificare sursă]

A[modificare | modificare sursă]

B[modificare | modificare sursă]

M. Budzyński: Biserică în Varşovia, districtul Ursynów

C[modificare | modificare sursă]

A. Chołdzyński: Staţia metro, Varşovia, Piaţa Wils

D[modificare | modificare sursă]

E[modificare | modificare sursă]

F[modificare | modificare sursă]

H[modificare | modificare sursă]

G[modificare | modificare sursă]

Maciej Gintowt: Spodek, Katowice

J[modificare | modificare sursă]

K[modificare | modificare sursă]

W. Kłyszewski, J. Mokrzyński, E. Wierzbicki: Clădirea KC PZPR în Varşovia
K. Korn: Clădire în Bielsko-Biała

L[modificare | modificare sursă]

M. Leykam, DT "Orąglak" la Poznan

M[modificare | modificare sursă]

N[modificare | modificare sursă]

O[modificare | modificare sursă]

P[modificare | modificare sursă]

R[modificare | modificare sursă]

Emanuel Rost: Primăria din Bielsko-Biała

S[modificare | modificare sursă]

T[modificare | modificare sursă]

U[modificare | modificare sursă]

W[modificare | modificare sursă]

Z[modificare | modificare sursă]

Ż[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i Andrzej Betlej. "Jesuits Architecture in Polish-Lithuanian Commonwealth in 1564-1772". [In:] La Arquitectura Jesuítica. ed. María Isabel Álvaro. Saragossa. 2011. pp. 292, 294, 298.
  2. ^ a b Adam Miłobędzki. Polish architecture of sec. al XVII-lea. Vol. 1. PWN. 1980. pp. 495, 499.
  3. ^ a b Francis Dvornik. The Slavs in European History and Civilization. Rutgers University Press. 1962. p. 306.
  4. ^ Edmund Cieślak, Czesław Biernat. History of Gdańsk. Fundacja Biblioteki Gdańskiej. 1995. p. 173.
  5. ^ Gary B. Cohen, Franz A. J. Szabo. Embodiments of Power: Building Baroque Cities in Europe. Berghahn Books. 2008. p. 103.
  6. ^ Michael F. Hamm. Kiev: A Portrait, 1800-1917. Princeton University Press. 1995. p. 56.
  7. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad pl Lewicki Jakub. Między tradycją a nowoczesnością: architektura Lwowa lat 1893-1918. Neriton. 2005.
  8. ^ Stefan Muthesius. Art, architecture and design in Poland, 966-1990: an introduction. K.R. Langewiesche Nachfolger, H. Köster Verlagsbuchhandlung. 1994. p. 56.
  9. ^ a b c d e f Elżbieta Waszczyszyn. "The sec. al XIX-lea Medical Clinic of Collegium of the Jagiellonian University in Kraków. An outline of conservation problems in the light of requirements of a modern University Hospital." Conservation News. 27/2010. p. 54.
  10. ^ Dominic Lieven. The Cambridge History of Russia: Volume 2, Imperial Russia, 1689-1917. Cambridge University Press. 2006. p. 182.
  11. ^ Ludwik Bazylow. Historia Rosji. Vol. 1. PWN. 1985. p. 243.
  12. ^ Architect of the King's Theatre in London. Cerita Stanley-Little. The Great Lablache: Nineteenth Century Operatic Superstar His Life and His Times. Xlibris Corporation. 2009. p. 111.
  13. ^ Manana Doijašvili. The Vano Saradjishvili Tbilisi State Conservatoire, 1917-2007. Nova Publishers. 2008. p. 87.
  14. ^ Karolina Grodziska, Bogusław Krasnowolski. Cracow: the heritage of centuries. Historical Museum of the City of Cracow. 2007. p. 43.
  15. ^ a b c Markian Prokopovych. Habsburg Lemberg: Architecture, Public Space, and Politics in the Galician Capital, 1772-1914. Purdue University Press. 2009. pp. 157, 179.
  16. ^ Adenrele A. Awotona. Reconstruction after disaster: issues and practices. Ashgate Publishing. 1997. p. 75.
  17. ^ a b c d "Medieval socialist artifacts. Architecture and discourses of national identity in provincial Poland (1945-1960)". José M. Faraldo. Europe, Nationalism, Communism: Essays on Poland. Peter Lang. 2008. pp. 23-24, 28.
  18. ^ Martin Kohlrausch. "'Houses of Glass'. Modern Architecture and the idea of Community in Poland". [In:] Rajesh Heyninckx, Tom Avermaete. Making a New World: Architecture & Communities in Interwar Europe. Leuven University Press. 2012. p. 99.
  19. ^ David Crowley. National Style and Nation-State: Design in Poland from the Vernacular Revival to the International Style. Manchester University Press. 1992. p. 106.
  20. ^ Juliusz A. Chrościcki, Andrzej Rottermund. Atlas of Warsaw's Architecture. Arkady. 1978. p. 61.
  21. ^ Paul Robert Magocsi. History of Ukraine: The Land and its Peoples. University of Toronto Press. 2010. p. 357.
  22. ^ a b Adolf K. Placzek. Macmillan Encyclopedia of Architects Vol. 2. Free Press. 1982. p. 597.
  23. ^ a b Harry Francis Mallgrave. Modern Architectural Theory: A Historical Survey, 1673-1968. Cambridge University Press. 2005. pp. 267, 339.
  24. ^ Krzysztof Stefanski. "Polish Ecclesiastical Architecture of the early 20th New Form and National Obligations". Centropa: A Journal of Central European Architecture and Related Arts. 2003. p. 242.
  25. ^ Hugo Segawa. Architecture of Brazil. Springer. 2013. pp. 24, 31.
  26. ^ Wojciech G. Leśnikowski, Vladimír Šlapeta. East European modernism: architecture in Czechoslovakia, Hungary, and Poland between the wars 1919-1939. Rizzoli. 1996. pp. 199, 217.
  27. ^ a b Eve Blau, Monika Platzer. Shaping the great city: modern architecture in Central Europe, 1890-1937. Prestel. 1999. p. 153.
  28. ^ Kirstin Olsen. Chronology of Women's History. Greenwood Publishing Group. 1994. p. 166.

Vezi și[modificare | modificare sursă]