Politica Poloniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol face parte din seria:
Politica și guvernul din
Poloniei
Herb Polski.svg

Politica poloneză se desfășoară în conteztul unei republicii democretice, în care prim-ministrul este liderul guvernului, iar șeful statului este președeintele.

Puterea legislativă aparține atât guvernului cât și celor două camerele ale parlamentului, Senatul și Seim. Puterea executivă este exercitată de Consiliul Miniștrilor care este condus de prim-ministru, iar puterea judecătorească este independentă față de cea legislativă și executivă.

Membrii Consiliului Miniștrilor sunt aleși din dintr-o coaliție majoriatară, în camera inferioară a parlamentului(Seim), excepții de la această regulă nu sunt puține. Guvernul este anunțat în mod oficial de președinte, și trebuie să treacă unei moțiuni de încredere în Seim timp de două săptămâni.

Puterea legislativă aparține atât guvernului și celor două camere ale parlamentului, Sejm și Senat. Membrii Parlamentului European sunt aleși prin reprezentare proporțională, cu condiția ca partidele non-etnice, minoritare trebuie să câștige cel puțin 5% din voturi la nivel național pentru a intra în camera inferioară. Alegerile parlamentare au loc cel puțin o dată la patru ani.

Președintele, ca șef al statului, este comandantul suprem al armatei și are drept veto. Președintele se alege odată la 5 ani.

Sistemul politic este definit de Constituția Poloneză, care are o gamă largă de libertăți individuale.

Interiorul Seimului

Puterea judecătorească poartă un rol minor, însă Tribunalul Constituțional, poate anula legile care încalcă drepturile prevăzute de constituție.

Președintele[modificare | modificare sursă]

Președintele Poloniei Bronisław Komorowski

Președintele este ales prin vot odată la 5 ani. El/ea este comandantul suprem al armatei și are rol de reprezentant al Poloniei. Președintele are drept veto asupra legislației.

Președintele, în calitate de reprezentant al statului în domeniul afacerilor externe, trebuie să ratifice și să renunțe la acordurile internaționale, numește și recheamă reprezentanții și cooperează cu prim-ministrul și ministrul corespunzătoare în ceea ce privește politica externă.

În calitate de comandant suprem al forțelor armate, președintele numește șeful Statului Major General și comandanți de ramuri ale Forțelor Armate.

Actele oficiale ale președintelui necesita semnătura prim-ministrului, acest lucru nu se aplică în următoarele cazuri:

  • numirea și desemnarea primului-ministru;
  • scurtarea mandatului Seimului, în cazurile prevăzute de constituție;
  • adoptarea unor acte legislative;
  • solicitarea Sejmului de a numi șeful Băncii Naționale Poloneze;
  • numirea judecătorilor;
  • solicitarea organizării unui referendum național (acest lucru trebuie aprobat de Senat);
  • semnarea sau refuzul de a semna un proiect de lege;
  • numirea primul președinte al Curții Supreme de Justiție, președintelui Tribunalului Constituțional, membrilor ai Consiliului de politică monetară și revocarea membrilor Consiliului Național de Securitate;
  • exercitarea puteri de iertare.

Puterile din stat[modificare | modificare sursă]

Puterea legislativă[modificare | modificare sursă]

Government benches in the Sejm Plenary Hall.JPG

Puterea legislativă este formată din Parlament care este împărțit în două camere Seim și Senat. Seimul reprezintă camera inferioară a parlamentului care cuprinde un număr de 460 membri, iar Senatul este camera superioară cu 100 de membri. Parlamentul este ales prin vot universal, direct, egal, secret și proporțional pentru o perioadă de 4 ani. Îndatorirea sa principală este stabilirea drepturilor prin aprobarea legilor și ratificarea convențiilor internaționale. Dizolvarea Seimului inainte de încheierea mandatului este posibilă doar în unele cazuri descrise în Constituție. Prelungirea mandatului este și ea posibilă, dar doar în cursul aplicării dreptului marțial sau cu 3 de luni înainte de sfârșitul mandatului.

Seimul și Senatul aleg în cadrul lor un președinte (marszałek) și vicepreședinți (wicemarszałkowie), care formează un prezidiu (prezydium). Președintele Seimului este reprezentantul suprem al camerei inferioare. Prerogativele sale sunt conducerea dezbaterilor camerei și reprezentarea Seimului în exterior. Ambele camere creează comisii parlamentare care au ca scop pregătirea proiectelor legislative– în prezent funcționează 41 de comisii (27 în Seim și 14 în Senat). Parlamentarii se bucură de imunitate în perioada legislativă.

Puterea executivă[modificare | modificare sursă]

Puterea executivă este reprezentată în Polonia prin Președinte (Prezydent Rzeczypospolitej Polskiej) și Consiliul Miniștrilor (Rada Ministrów). Președintele este ales prin vot universal pentru un mandat de 5 de ani. Pentru a câștiga alegerile, un candidat trebuie să obțină o majoritate simplă (mai mult de 50%). Poate deține această funcție maxim 10 de ani (două mandate). Președinte al Poloniei este Bronisław Komorowski.

Puterea judecătorească[modificare | modificare sursă]

Organele judecătorești din Polonia sunt: Curtea Supremă de Justiție (Sąd Najwyższy), judecătoriile locale, regionale, orășenești și curțile de apel, precum și tribunalele (militare și administrative – tribunale administrative regionale și Curtea Supremă Administrativă). Împreună cu Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu) și Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny) acestea formează puterea judecătorească care este independentă față de puterea legislativă și cea executivă.

Tribunalele judecă litigiile în numele Republicii Polonia, toți judecătorii și membrii tribunalelor supunându-se numai Constituției și legilor. Judecătorii nu pot fi membri de partid politic ori de sindicat și nu pot desfășura activități publice care contravin principiilor de independență a tribunalelor și a judecătorilor (art. 178 alin 3. din Constituția Poloniei).

Partidele politice și alegerile parlamentare din 2011[modificare | modificare sursă]

e • d Sumar al alegerilor Parlamentare din Polonia, 09 octombrie 2011 [1]
Partid Seim Senat
Voturi p.r.%(*) % Locuri +/– MPs %/
votes %
Locuri +/–
Platforma Civică (Platforma Obywatelska, PO) 5,629,773 18,30 39,18 207 –2 –2.33 63 +3
Lege și Justiție (Prawo i Sprawiedliwość, PiS) 4,295,016 13,96 29.89 157 –9 –2.22 31 –8
Mișcarea Polikota (Ruch Palikota, RP) 1,439,490 4,67 10.02 40 +40
Petrecerea Polonezilor (Polskie Stronnictwo Ludowe, PSL) 1,201,628 3,90 8.36 28 –3 –0.55 2 +2
Alianța de Dreapta Democratică (Sojusz Lewicy Demokratycznej, SLD) 1,184,303 3,84 8.24 27 –26 –4.91
Polonia este pe primul loc (Polska jest Najważniejsza, PJN) 315,393 1,02 2.19 —† —†
Congresul Noilor Dreptăți (Kongres Nowej Prawicy, KNP) 151,837 0,49 1.06
Partidul Muncii Poloneze(Polska Partia Pracy, PPP) 79,147 0,25 0.55
Dreptate pentru Republică (Prawica) 35,169 0,11 0.24 –0.44
Minoritatea GermanăMniejszość Niemiecka, MN) 28,014 0,09 0.20 1 –0.03
Casa noastră Polonia (Nasz Dom Polska)[3] 9,733 0,03 0.05 –1.48
Independent (Niezależni) N/A N/A N/A N/A N/A 4 +3
Total 14,369,503 460 100
  • Voturi înregistrate: 30,762,931
  • Voturi numărate: 15,050,027 (48,92%)
  • Voturi invalide: 680,524
  • Voturi valide: 14,369,503 (95,48%)

†PjN- nu a participat la celelalte alegeri[2]

Securitatea națională[modificare | modificare sursă]

Scopul securități naționale poloneze este de a coopera cât mai mult cu NATO și cu alte țări vest-europene, prin modernizarea armatei. Armata este formată din 100.300 personal de serviciu activ și în plus 234.000 rezerve. În anul 2009 armata națională s-a transformat într-o organizație profesională și serviciul militar este obligatoriu. Nivelurile de organizare a Forțelor Armate sunt după cum urmează(2004):

  • Forțe terestre: 60.000
  • Forțe aeriene : 26.000
  • Forțe navale: 14.300(2 flote)
  • Forțe speciale: 1.700

Armata poloneză continuă să se restructureze și să se modernizeze.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ [1] Polish State Electoral Commission: Results for elections to the Sejm and Senate, 2011
  2. ^ [2] News of the formation of PJN in the Sejm