Sari la conținut

Limbi quechua

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Limba quechua)
Acest articol se referă la limba vorbită în America de Sud. Pentru alte utilizări, vedeți Quechua (dezambiguizare).
Quechua

Qhichwa Simi / Runa Shimi / Runa Simi
Vorbită înArgentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru
RegiuniAnzii Cordilieri
Număr de vorbitoricirca 14 milioane, dintre care 10.5 milioane vorbitori nativi (locul 65)
Sistem de scrierealfabetul latin
Clasificare
Quechuan
  • Quechua
Statut oficial și codificare
Limbă oficială înPeru și Bolivia
Organ de
reglementare
Academia Mayor de la Lengua Quechua
ISO 639-1qu
ISO 639-2que
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
que[1]  Modificați la Wikidata
SILq
Răspândire în lume
Răspândire în lume
Puteți vizita Wikipedia în Quechua
.
Această pagină poate conține caractere Unicode

Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud. A fost vorbită de-a lungul munților Anzii Cordilieri cu mult înainte de constituirea Imperiului Inca, care a folosit-o ca limbă oficială. Quechua este larg folosită astăzi în diferite regiuni ale Anzilor și a Altiplano, prezentând diferite varietăți, care sunt cunoscute sub numele colectiv de dialecte quechua, fiind astăzi vorbită de peste 14 milioane de oameni (dintre care cel puțin 10 milioane sunt vorbitori nativi) din America de Sud, incluzând Peru, sud-vestul și centrul Boliviei, sudul Columbiei și al Ecuador-ului, nord-vestul Argentinei și nordul Chile. Este cea mai răspândită limbă vorbită de locuitorii nativi ai celor două Americi.

Deși a fost tratată la modul general ca o singură limbă, cei mai mulți dintre lingviști consideră că ceea ce se numește quechua este o familie de limbi de tip quechua, având aproximativ 46 de dialecte, care pot fi grupate în cel puțin șapte limbi.[2] [3] [4]

Quechua este o limbă regulată aglutinantă, spre deosebire de limbile de fuziune. Ordinea normală într-o propoziție este SOV (subiect - obiect - verb). Numărul mare de sufixe schimbă semnificația cuvintelor, conferindu-le nuanțe subtile de sens. Printre cele mai notabile aspecte gramaticale se numără conjugarea bipersonală (verbele trebuie să fie conjugate simultan în relație cu subiectul și obiectul), evidențialitatea (indicarea sursei și a gradului de cunoaștere al afirmațiilor), particule indicând topicul, precum și sufixe indicând cine este beneficiarul unei acțiuni, respectiv atitudinea vorbitorului față de acțiune.

Distribuție geografică

[modificare | modificare sursă]

Astăzi există patru grupuri mari:

  • Quechua I sau Waywash, cea mai întâlnită ramură a quechuei,[5]
  • Quechua II sau Wanp'una (Călător) este împărțită pe trei ramuri.


Număr de vorbitori

[modificare | modificare sursă]
  • Argentina: 100.000
  • Bolivia: 2.100.000 (2001)
  • Brazilia: necunoscut
  • Columbia: 9.000 (etnolog)
  • Ecuador: între 500.000 și 1.000.000
  • Peru: 3.200.000 (1993)

Descrierea de mai jos se aplică dialectului Cuzco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua.

Quechua folosește doar trei vocale: /a/ /i/ și /u/, asemănător cu limba aymara. Vorbitorii monolingvi pronunță aceste vocale [æ] [ɪ] și respectiv [ʊ], deși vocalele spaniole /a/ /i/ și /u/ pot fi folosite. Când vocalele apar lângă consoanele uvulare /q/, /qʼ/ și /qʰ/, sunt pronunțate [ɑ], [ɛ] și [ɔ].

labială alveolară postalveolară palatală velară uvulară glotală
oclusivă / africată p t k q
oclusivă sau africată aspirată tʃʰ
ejective p’ t’ tʃ’ k’ q’
fricative s h
nazală m n ɲ
laterală l ʎ
bătută ɾ
sonantă j w

Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemică în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cuzco.


Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi f, b, d, g) să fi devenit fonemice, chiar și pentru vorbitorii monolingvi de quechua.

Sistemul de scriere

[modificare | modificare sursă]

Pronumele personale

[modificare | modificare sursă]
Number
Singular Plural
Persoană Întâi Ñuqa Ñuqanchik (inclusiv)

Ñuqayku (exclusiv)

A doua Qam Qamkuna
A treia Pay Paykuna

În quechua, există șapte pronume personale, șase dintre ele sunt cele comune multor limbi, eu, tu, el / ea, respectiv noi, voi și ei /ele, dar persoana întâi plural (noi) este nuanțată, existând două forme, cea care semnifică "noi cu tine/voi", numită inclusivă, respectiv cea care semnifică "noi fără tine / voi", numită exclusivă. Quechua adaugă, de asemenea, sufixul -kuna la persoanele a doua și a treia singular, qam și pay pentru a crea formele de plural qam-kuna și pay-kuna.

Adjectivele în Quechua sunt întotdeauna plasate înaintea substantivelor. Ele sunt defective de gen și număr.

  • Numerale cardinale. ch'usaq (0), huk (1), iskay (2), kimsa (3), tawa (4), pichqa (5), suqta (6), qanchis (7), pusaq (8), isqun (9), chunka (10), chunka hukniyuq (11), chunka iskayniyuq (12), iskay chunka (20), pachak (100), waranqa (1,000), hunu (1,000,000), lluna (1,000,000,000,000).

Particule gramaticale

[modificare | modificare sursă]

Evidențiațialitate

[modificare | modificare sursă]

În cultura populară

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Language 
  2. ^ Torero, Alfredo (), „La familia lingûística quechua”, América Latina en sus lenguas indígenas, Caracas: Monte Ávila, ISBN 9233019268 
  3. ^ Torero, Alfredo (), El quechua y la historia social andina, Lima: Universidad Ricardo Palma, Dirección Universitaria de Investigación, ISBN 9786034502109 
  4. ^ Ethnologue report for Quechuan (SIL)
  5. ^ Lyle Campbell, American Indian Languages: The Historical Linguistics of Native America, Oxford University Press, 1997, p. 189
  • Cerrón-Palomino, Rodolfo. Lingüística Quechua, Centro de Estudios Rurales Andinos Bartolomé de las Casas, 2nd ed. 2003
  • Cole, Peter. "Imbabura Quechua", North-Holland (Lingua Descriptive Studies 5), Amsterdam 1982.
  • Cusihuamán, Antonio, Diccionario Quechua Cuzco-Collao, Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691365
  • Cusihuamán, Antonio, Gramática Quechua Cuzco-Collao, Centro de Estudios Regionales Andinos "Bartolomé de Las Casas", 2001, ISBN 9972691373
  • Mannheim, Bruce, The Language of the Inka since the European Invasion, University of Texas Press, 1991, ISBN 0292746636
  • Rodríguez Champi, Albino. (2006). Quechua de Cusco. Ilustraciones fonéticas de lenguas amerindias, ed. Stephen A. Marlett. Lima: SIL International y Universidad Ricardo Palma. [1]
  • Adelaar, Willem F. H. Tarma Quechua: Grammar, Texts, Dictionary. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977.
  • Bills, Garland D., Bernardo Vallejo C., and Rudolph C. Troike. An Introduction to Spoken Bolivian Quechua. Special publication of the Institute of Latin American Studies, the University of Texas at Austin. Austin: Published for the Institute of Latin American Studies by the University of Texas Press, 1969. ISBN 0292700199
  • Curl, John, Ancient American Poets. Tempe AZ: Bilingual Press, 2005.ISBN 1-931010-21-8 http://red-coral.net/Pach.html
  • Gifford, Douglas. Time Metaphors in Aymara and Quechua. St. Andrews: University of St. Andrews, 1986.
  • Harrison, Regina. Signs, Songs, and Memory in the Andes: Translating Quechua Language and Culture. Austin: University of Texas Press, 1989. ISBN 0292776276
  • Jake, Janice L. Grammatical Relations in Imbabura Quechua. Outstanding dissertations in linguistics. New York: Garland Pub, 1985. ISBN 082405475X
  • King, Kendall A. Language Revitalization Processes and Prospects: Quichua in the Ecuadorian Andes. Bilingual education and bilingualism, 24. Clevedon, UK: Multilingual Matters LTD, 2001. ISBN 1853594954
  • King, Kendall A., and Nancy H. Hornberger. Quechua Sociolinguistics. Berlin: Mouton de Gruyter, 2004.
  • Lara, Jesús, Maria A. Proser, and James Scully. Quechua Peoples Poetry. Willimantic, Conn: Curbstone Press, 1976. ISBN 0915306093
  • Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Mixed Categories: Nominalizations in Quechua. Studies in natural language and linguistic theory, [v. 11]. Dordrecht, Holland: Kluwer Academic Publishers, 1988. ISBN 1556080506
  • Lefebvre, Claire, and Pieter Muysken. Relative Clauses in Cuzco Quechua: Interactions between Core and Periphery. Bloomington, Ind: Indiana University Linguistics Club, 1982.
  • Muysken, Pieter. Syntactic Developments in the Verb Phrase of Ecuadorian Quechua. Lisse: Peter de Ridder Press, 1977. ISBN 9031601519
  • Nuckolls, Janis B. Sounds Like Life: Sound-Symbolic Grammar, Performance, and Cognition in Pastaza Quechua. Oxford studies in anthropological linguistics, 2. New York: Oxford University Press, 1996. ISBN
  • Parker, Gary John. Ayacucho Quechua Grammar and Dictionary. Janua linguarum. Series practica, 82. The Hague: Mouton, 1969.
  • Sánchez, Liliana. Quechua-Spanish Bilingualism: Interference and Convergence in Functional Categories. Language acquisition & language disorders, v. 35. Amsterdam: J. Benjamins Pub, 2003. ISBN 1588114716
  • Weber, David. A Grammar of Huallaga (Huánuco) Quechua. University of California publications in linguistics, v. 112. Berkeley: University of California Press, 1989. ISBN 0520097327
  • Wright, Ronald, and Nilda Callañaupa. Quechua Phrasebook. Hawthorn, Vic., Australia: Lonely Planet, 1989. ISBN 0864420390

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Format:Wikibookspar Format:Wiktionarylang