Leonid Keldîș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Leonid Keldish)
Salt la: Navigare, căutare
Leonid Keldîș
Date personale
Născut [1] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS[2] Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani) Modificați la Wikidata
Moscova, Federația Rusă Modificați la Wikidata
Părinți Lyudmila Keldysh[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of the Soviet Union.svg URSS
Flag of Russia (1991–1993).svg Rusia Modificați la Wikidata
Ocupație fizician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu Fizica stării solide
fizică  Modificați la Wikidata
Instituție Institutul de Fizică Lebedev[*]
Moscow Institute of Physics and Technology[*]
Universitatea din Moscova
Uspekhi Fizicheskikh Nauk[*]  Modificați la Wikidata
Alma Mater Universitatea din Moscova
MSU Faculty of Physics[*]  Modificați la Wikidata
Organizații Institutul de Fizică Lebedev[*]
Moscow Institute of Physics and Technology[*]
Universitatea din Moscova
Uspekhi Fizicheskikh Nauk[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctorat Vitali Ghinzburg  Modificați la Wikidata
Societăți Academia Rusă de Științe
Academia de Științe a URSS[*]
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
American Physical Society
Academia de Științe a Moldovei  Modificați la Wikidata
Premii Ordinul de Merit pentru Patrie, Gradul IV[*] ()
Ordinul Revoluției din Octombrie[*] ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Q1400970[*] ()
Medalia Lomonosov[*] ()
Premiul Lenin ()
EPS Europhysics Prize[*] ()
Sergei Ivanovich Vavilov Gold Medal[*] ()
Q16675437[*] ()
Pomeranchuk Prize[*] (Modificați la Wikidata

Leonid Keldîș - (în rusă Леонид Келдыш; n. 7 aprilie 1931, Moscova - d. 11 noiembrie 2016, Moscova) a fost un fizician rus, ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Academician al Academiei de științe din URSS (1976).

Biografie[modificare | modificare sursă]

  • Leondi Keldîș s-a născut la Moscova, ca fiu al profesorului Universității din Moscova Ludmila Keldîș (1904-1976) și a doctorului în științe fizico-matematice, Veniamin L. Granovskii. A fost membru ULCT din 1945 pînă în anul 1959. În anul 1948 a fost admis, iar în anul 1954 a absolvit facultatea de fizică a Universitații din Moscova. Este doctorand al academicianului Vitali Ginzburg și angajat după doctorantură, în anul 1957, la Institututul de fizică al Academiei de Științe din URSS. În anul 1965 teza de candidat (doctor) a fost acceptată de Consiliul științific ca teză de doctor(doctor hablitat). Ulterior este numit șef de sector în cadrul secției de fizică teoretică a Institutului de fizică al Academiei de Științe. La scurt timp după aceasta, în anul 1969 este ales profesor la Universitatea din Moscova, iar din anul 1978 numit șef al catedrei de radiofizică cuantică, la această Universitate. În anii 1989-1994 a fost director al Institutului de fizică al Academiei de științe din URSS/Rusia.
  • În anul 1968 este ales membru -corespondent al Academiei de Științe din URSS, academician din anul 1976.
  • Academician-secretar al secției de fizică generală și astronomie al Academiei de Științe din Rusia (1991-1996).
  • A decedat în urma unui atac de cord la Moscova.

Activitatea științifică[modificare | modificare sursă]

  • Cercetările științifice sunt axate pe teoria cuantică a sistemelor din multe particule, fizica corpului solid, fizica semiconductorilor, radiofizica cuantică.
  • În anii 1957 - 1958 a fost preocupat de eleborarea teoriei efectelor tunel în semiconductori. Este cunoscut pentru primul calcul corect al porobabilității tranziției tunel luând în considerare structura de zone a materialelor. A prezis efectul - tunel indirect , cu participarea fononilor (1957), precum și efectul de deplasare a a benzilor de absorbție în cristale semiconductoare sub acțiunea cîmpului electric, numit ulterior "efectul Franz-Keldîș". A arătat în anul 1964, că efectul fotoelectric multicuantic și efectul-tunel de frecvență înaltă reprezintă mainifestări diferite, sau limite diferite ale aceluiași proces.
  • În anul 1962 a sugerat să se folosească câmpurile spațial-periodice (superlaticele) pentru modifocarea spectrelor electronice și dirijarea proprietăților electronice ale cristalelor.
  • În anul 1964 a dezvoltat un aparat matematic eficient pentru examinarea stărilor puternic dezechilibrate a sistemelor statistico-cuantice.
  • În anul 1968 a prezis condensarea excitonilor cu formarea picăturilor din electroni- goluri.

Premii, distincții și decorații[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Lomonosov (1964)
  • Premiul Lenin (1974)
  • Premiul Isaak Pomeranciuc(2014)
  • Medalia de aur mare M.V. Lomonosov (2015)
  • Premiul Societății Europene de fizică "Eurofizica" (1975)
  • Ordenul Drapelul roșu de muncă (1975)
  • Ordenul Revoiluția din Octombrie (1985)
  • Ordenul rus "Pentru merite față de Patrie" (1999)
  • Premiul Președintelui Federației ruse în domeniul învățămîntului (2003)
  • Medalia Sergei Ivanovici Vavilov a Academiei de științe din Rusia (2005)
  • RUSNANOPRIZE (2009)

Alte distincții[modificare | modificare sursă]

  • Membru din străinătate al Academiei de Științe Naționale din SUA (1995)
  • Membru al Societății americane de fizică (1996)
  • Membru de onoare al Academiei de științe din Moldova (2001)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  2. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 

Despre[modificare | modificare sursă]

Fotografii[modificare | modificare sursă]