Ku Klux Klan
 Întrunire a Ku Klux Klan-ului în 1923. | |
| Existență | |
|---|---|
| Primul Klan | 1865–1870 |
| Al doilea Klan | 1915–1944 |
| Al treilea Klan | 1946-prezent |
| Membri | |
| Primul Klan | 550,000 |
| Al doilea Klan | între 3 și 6 milioane[1] (perioada 1920–1925) |
| Al treilea Klan | 5.000-8.000[2] |
| Caracteristici | |
| Origine | Statele Unite ale Americii |
| Ideologie politică | Supremația albă Naționalism alb Anti-imigrare Terorism creștin[3][4] Naționalism american |
| Poziție politică | Extremă dreaptă |
| Religie | Protestantism[3] |
Ku Klux Klan este numele sub care sunt cunoscute mai multe organizații rasiste extremiste, dintre care prima a apărut după Războiul Civil American în 1865 în statul Tennessee (SUA). Membrii acestor organizații susțin superioritatea rasei albe și își exprimă adesea cu violență atitudinea de antisemitism, anti-catolicism, homofobie etc.[5]
Denumirea vine probabil din cuvântul grecesc kyklos, însemnând cerc, și cuvântul clan.[6]
Scopurile inițiale ale organizației erau aparent nobile: "protejarea celor nevinovați și neajutorați" și "ajutorarea celor oprimați". Două elemente au fost încă de la început îngrijorătoare: organizația se autointitula "Statul Invizibil", Klanul îi considera pe albi superiori populației de culoare. Din cauza acestei adversități fața de negri, organizația nu s-a putut împăca cu faptul că după Războiul de Secesiune, foștii sclavi obținuseră drepturi egale cu populația albă. Prin urmare membrii Ku Klux Klan-ului au trecut la invadarea satelor și orașelor, torturând și ucigând fără a suferi vreo pedeapsă. Oficial organizația s-a dizolvat în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populația de culoare.
În 1915 Klanul a fost reactivat în Georgia. De această dată, victimele terorii organizației erau toți cei bănuiți de liberalism, ei primind un avertisment sub forma unei cruci în flăcări. A doua dizolvare a avut loc în 1944.
Deși în SUA populația începuse să uite de Klan, la mijlocul anilor 90 organizația s-a reactivat, incendiind bisericile populației de culoare, dar acțiunile sale au avut doar un caracter local.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ McVeigh, Rory. "Structural Incentives for Conservative Mobilization: Power Devaluation and the Rise of the Ku Klux Klan, 1915–1925". Social Forces, Vol. 77, No. 4 (Jun., 1999), p. 1463
- ^ „Ku Klux Klan”. Southern Poverty Law Center. Accesat în .
- ^ a b Cambridge Advanced Learner's Dictionary. Cambridge University Press. . p. 797. ISBN 9780521712668.
- ^ Patrick Q. Mason (). Sinners in the Hands of an Angry Mob: Violence against Religious Outsiders in the U.S. South, 1865–1910 (PDF). University of Notre Dame.
- ^ Chester L. Quarles, The Ku Klux Klan and Related Racialist and Antisemitic Organizations: An Overview, McFarland, 1999
- ^ New Georgia Encyclopedia: Ku Klux Klan in the Reconstruction Era
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| Informații bibliotecare |
|---|
