Klesniku purvs
| Klešniku purvs | |
  | |
| Poziția |  Letonia |
|---|---|
| Coordonate | 56°37′45″N 27°59′18″E / 56.6291°N 27.9884°E |
| Cod Natura 2000 | LV0510300  |
Modifică date / text  | |
Klesniku purvs este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 3.344,6 ha, integral pe uscat.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Centrul sitului Klesniku purvs este situat la coordonatele 56°37′45″N 27°59′18″E / 56.6291°N 27.9884°E.
Înființare[modificare | modificare sursă]
Situl Klesniku purvs a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în mai 2004[2] pentru a proteja 1 specie de plante și 20 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 12 habitate naturale: Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Turbării active, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (1): papucul doamnei (Cypripedium calceolus)
- păsări (20): gârliță mare (Anser albifrons), gâscă de semănătură (Anser fabalis), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete cenușiu (Circus pygargus), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), cufundar polar (Gavia arctica), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocor (Grus grus), gaia neagră (Milvus migrans), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), huhurezul mic (Strix uralensis), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix), cocoș de munte (Tetrao urogallus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 7 specii de plante, 2 specii de păsări, 1 specie de nevertebrate.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=20083
- ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=20083
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Klesniku purvs”. Accesat în .
- ^ a b „Klesniku purvs”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .